Sunteți pe pagina 1din 6

Solutii uleioase

Uleiurile medicamentoase au fost folosite din cele mai vechi timpuri ,in special in orient.Hieroglifele egiptene,basoreliefurile si papirusurile sunt dovezi care indica folosirea uleiurilor in scopuri rituale,in practica medicinei sacerdotale,in preparate cosmetice. In evul mediu alchimistii foloseau uleiurile ca vehicul pentru dizolvarea diferitelor substante minerale,vegetale sau animale,obtinand preparate cu proprietati terapeutice.Mai tarziu se folosesc uleiurile grase pentru dispersarea unor substante toxice. Solutiile uleioase sunt solutii ale unor substante medicamentoase in diferite uleiuri grase de provenienta vegetala care se administreaza extern sau intern.Pentru preparare se pot folosi majoritatea uleiurilor grase comestibile .Conditiile de puritate pentru uleiurile vegetale folosite sunt :aspect limpede,gust si miros caracteristic . Aceasta deoarece uleiurile sunt supuse autooxidarii cand creste aciditatea si apare un miros neplacut . Ca vehicule se folosesc diferite uleiuri vegetale :ulei de floarea soarelui,germeni de porumb,soia,sesam, seminte de bumbac ,masline,ricin, dovleac,mac,avocado.Ca ulei animal se foloseste uleiul de peste. Uleiul de floarea soarelui (Helianthi oleum,FR).Se obtine din semintele plantei Helianthus annus si este constituit din gliceride ale acizilor oleic si linoleic precum si un sterol D-stigmasterol.Este un lichid limpede,galben deschis,cu miros slab caracteristic si gust dulceag. Uleiul de floarea soarelui este limpede peste 15 C dar prezinta o usoara opalescenta sub aceasta temperatura, care trebuie sa dispara prin incalzire la 40 C. Miscibil in orice proportie cu benzina,cloroform,eter si ulei de terebentina,este greu solubil in alcool si insolubil in apa.Are densitatea 0,925 si un indice de aciditate 3, ceea ce corespunde la 1,5% acid oleic. Dupa farmacopee ,uleiul de floarea soarelui nu trebuie sa contina ulei de bumbac,ulei de canepa ,ulei de nucifere sau ulei ranced. Este folosit la prepararea solutiilor uleioase de uz extern (ulei de hiosciam,ulei de sunatoare ) a unor solutii pentru nas(chiar daca este prescris ulei de parafina).Cel neutralizat se foloseste la prepararea solutiilor injectabile,care se caracterizeaza printr-o actiune de durata. Uleiul de floarea soarelui se mai intalneste la prepararea unor emulsii,unguente, sapunuri.Are tendinta de rancezire ,de aceea se recomanda folosirea unui produs proaspat,lipsit de aciditate. In farmacopee este prevazut si uleiul de floarea soarelui neutralizat cu carbonat de sodiu si cu un indice de aciditate de cel mult 0,25. Uleiul de germeni de porumb.Ulei fix obtinut prin separare(in cursul prepararii amidonului de porumb)din embrionii de porumb.Este constituit din gliceride ale acizilor oleic si linoleic cu mici proportii de gliceride ale altor acizi grasi (palmitic,stearic) si tocoferoli.Lichid limpede,portocaliu deschis,cu miros slab caracteristic. Poate substitui uleiurile folosite ca vehicul pentru solutiile si suspensiile uleioase de uz topic sau parenteral(intramuscular).

Uleiul de soia.Ulei fix obtinut prin presarea boabelor de soia(Soja hispida)sau prin extractia cu solventi.Contine in afara de gliceride ale acizilor grasi,cantitati insemnate de lecitine,steroli,fermenti si vitamine liposolubile (K si tocoferoli). Anumite elmente prezinta interes farmacologic. Uleiul de sesam.Ulei fix constituit din gliceride ale acizior oleic si linoleic,cu proportii mici de gliceride ale altor acizi grasi(stearic,palmitic si arahidic).Lichid galben deschis cu miros slab placut si gust dulceag. Uleiul de seminte de bumbac.Este obtinut prin presare sau extragere cu solventi.Este rafinat prin neutralizarea acidului gras liber care se transforma in sapun si precipita antrenand substanta rosie inchis.Este constituit din gliceride ale acizilor grasi,in special palmitic,oleic , linoleic si miristic impreuna cu cantitati mici de gliceride ale altor acizi grasi:miristic si stearic.Ulei galben deschis,semisicativ,inodor. Uleiul de arahide.Contine acizi :arahic,behenic,linocoric.Se conserva destul de bine si rezista la temperaturi inalte.Este utilizat ca vehicul in solutii injectabile si in suspensii injectabile uleioase cand i se mareste vascozitatea prin adaugarea de ceara sau lanolina sau i se mareste capacitatea de solubilizare prin adaos de alcool benzilic sau benzoat de benzil. Uleiul de masline.Este constituit din gliceride ale acizilor plmitic,linoleic, miristic,aracinic si stearic.Lichid galben sau galben-verzui, cu miros slab placut si gust caracteristic salb dulceag. Datorita cantitaii mari de glicerideale acidului oleic prezinta tendinta accentuata spre rancezire ceea ce-l face iritant pentru tegumente. Este utilizat ca vehicul pentru solutiile injectabile la prepararea linimentelor, emplastrelor , sapunurilor.Se sterilizeaza prin caldura uscata. Uleiul de migdale.Pentru scopuri farmaceutice se foloseste uleiul fix obtinut din samburi de migdale dulci ,constituit din gliceride ale acizilor oleic,linoleic , palmitic si miristic. Lichid galben-pal,cu miros caracteristic si gust placut care aminteste de cel al nucilor.Aciditatea libera ,exprimata in acid oleic este de 0,1-0,25%.Nu se tulbura prin mentinerea 3 ore la 10 C (congeleaza la 18C). Uleiul de in.Este un ulei fix obtinut din seminte de in prin presare si clarificare care contine gliceride ale acizilor grasi ,in special ale acizilor linoleic si oleic. Lichid galben-brun cu miros caracteristic si gust placut.Este un ulei sicativ care prin expunere la aer formeaza in timp o pelicula care se intareste . Se foloseste la prepararea unor produse de uz extern(linimentul oleocalcar). Uleiul de ricin .Este un ulei fix provenit din semintele de ricin prin presare si purificare.Contine ,in principal, trigliceride ale acidului ricinoleic si cantitati mici de gliceride ale altor acizi grasi. Lichid uleios,limpede,vascos ,albui,cu miros caracteristic si gust neplacut.La racire se tulbura.Se dizolva in 2,5 parti alcool concentrat si se amesteca in orice proportie cu alcoolul absolut,acid acetic,cloroform si eter.Se foloseste ca vehicul in preparate de uz extern,avand capacitatea de a incorpora substante cu caracter hidrofil.Intern este purgativ. A fost recomandat ca vehicul uleios pentru solutiile injectabile,fiind un bun dizolvant pentru testosterona,progesterona,valerianat de estradiol.Solutiile sunt mai bine tolerate la aplicarea intramusculara,fiind resorbite in proportie de 80-90% in decurs de 3

zile(fata de resorbtia de numai 70% a altor uleiuri vegetale).Se sterilizeaza cu caldura uscata. Uleiul de avocado.Este o grasime comestibila obtinuta din fructele avocado(Persea gratissima) care creste in climat tropical si subtropical.Aceste fructe sunt formate dintr-o pulpa alba,grasa ca untul.Din pulpa uscata rezulta 70-75% ulei,iar din cea proaspata 9,32%.Este un lichid uleios de culoare verzuie transparenta cu reflexe rosii.Contine 85% acizi grasi nesaturati:palmitic,stearic,oleic,linoleic, componenta majora fiind acidul oleic,vitamine si provitamine liposolubile A,D,E precumsi vitaminele C si B.Este utilizat pe scara larga in cosmetica pentru calitatile deosebite pe care le are: toleranta foarte buna,onctuozitate deosebita.Are o mare capacitate de a se intinde pe piele,este penetrant ca si lanolia.In plus este rezistent la rancezire.Este un produs destul de scump. Oleatul de etil.C17H33COOC2H5.Lichid uleios,slab galbui sau incolor, cu gust asemanator uleiului de masline,insolubil in apa, miscibil in alcool,eter si uleiuri fixe.Este mai putin vascos decat uleiurile vegetale naturale,ramane limpede la5 C;in timp isi modifica culoarea. Are proprietati similare cu cele ale uleiurilor fixe, fiind utilizat in locul acestora ca vehicul in solutii sau suspensii injectabile, cu vitamine si antibiotice. Miristatul de izopropil.Lichid mobil ,incolor,aproape fara miros,cu gust placut.Solubil in 33 p alcool,insolubil in apa ,glicerina,sorbitol,miscibil cu hidrocarburi si uleiuri fixe.Se foloseste ca vehicul pentru solutii injectabile deoarece este stabil din punct de vedere chimic si nu rancezeste .Nu este toxic pe cale bucala si nu produce iritatii cand este administrat topic sau parenteral.Este recomandat pentru incorporarea in ulei de parafina a fenolului, cocainei,rezorcinolului si acidului salicilic.Este un vehicul favorabil pentru estrogene.

Substantele active folosite la prepararea uleiurilor medicamentoase


Pot fi:

- anorganice:subnitrat de bismut, calomel, diiodura de mercur,oxid de zinc -organice:rezine,camfor,uleiuri volatile,alcaloizi,sulfamide,antibiotice,vitamine -vegetale:hyoscyam,hyperici herba Metoda de preparare a solutiilor uleioase se alege in functie de natura substantei active.Astfel se pot prepara -prin dizolvarea substantelor active direct in ulei -prin dizolvarea substantelor active indirect (intermediere) -extractia principiilor active din materie vegetala sau animala -prelucrarea sub forma de suspensie sau emulsie atunci cand substantele nu sunt solubile sau se urmareste un efect retard Dizolvarea substantelor medicamentoase in ulei urmareste regulile generale de preparare a solutiilor apoase si se aplica ori de cate ori substantele solide sau lichide sunt solubile sau miscibile in ulei .Substantele care se dizolva in ulei trebuie sa fie lipsite de apa, spre a nu da solutii tulburi si alterabile. Dizolvarea in ulei se face la rece sau la cald,in functie de proprietatile fizicochimice ale substantelor medicamentoase.Dizolvarea substantelor volatile la cald, se face in vase inchise, pentru a nu avea pierderi.Uneori ,pentru a avea o dizolvare mai

rapida a substantelor active in ulei,acestea se dizolva mai intai intr-un solvent miscibil cu uleiulca: eter ,cloroform,acetona. Solutia obtinuta se amesteca cu uleiul,iar solventul ajutator se evapora prin usoara incalzire. Pentru substantele greu solubile se recurge la solubilizarea prin intermediu.Unii alcaloizi baza se transforma in saruri ale acidului oleic,oleatii sunt mai solubili. Prepararea prin extractie se face aplicand metoda obisnuita de macerare simpla(droguri cu principii volatile)sau macerare insotita de digestie(ulei de hiosciam). Filtrarea solutiilor uleioasese face ,daca este cazul,prin hartie de filtru uscata la 100C.Pentru a grabi viteaza de filtrare se practica filtrarea la cald prin filtre plisate.Caracterele organoleptice ale uleiurilor medicamentoase: culoare ,gust ,miros sunt in functie de natura componentelor: -galben deschis cand se prepara cu ulei de floarea soarelui si daca substanta dizolvata nu-i modifica culoarea -verde,in urma extractiei din produse vegetale,datorita clorofilei -incolore in czul prepararii cu ulei de vaselina Mirosul si gustul sunt specifice componentelor.Uleiurile medicamentoase nu trebuie sa prezinte miros ranced. Controlul uleiurilor medicamentoase consta in stabilirea caracterelor organoleptice, in determinarea calitativa si cantitativa asubstantelor active ,dupa o prealabila separare a componentelor cu solventi organiciadecvati.Se controleaza in acelasi timp si calitatea vehiculului uleios. Alterari si conservare.Uleiurile medicamentoase se altereaza usor,daca nu sunt conservate in conditii corespunzatoare.Sub influenta oxigenului atmosferic,umiditatii,luminii, caldurii si microorganismelor,uleiurile grase sufera o descompunere hidrolitica siuna oxidativa.Descompunerea hidrolitica care are loc in special sub actiunea umezelii si a lipazelor duce la hhidroliza esterilor din uleiuri ,cu formare de acizi grasi ,care imprima uleiului o aciditate marita.Intr-o faza mai inaintata a procesului complex de rancezire,acizii grasi sub actiunea oxigenului ,se oxideaza si se rup in molecule mai mici de aldehide si cetone ,peroxizi,etc. care imprima uleiului un mros si un gust neplacut,ranced.Aceste uleiuri pe langa faptul ca pot altera substanteleactive care se gasesc dispersate in ele ,devin iritante cand sunt aplicate pe piele sau pe mucoase.Rancezirea cetonica poate fi pusa in evidenta cu aldehida salicilica.Pentru inhibarea proceselor de rancezire ,s-a propus folosirea de antioxidanti,antiseptice care distrug microorganismeleproducatoare de enzime sau substante chelatante pentru urme de metale(fier) care catalizeaza reactia de descompunere a acizilor grasi.Astfel s-au folosit cu reazultate bune urmatoarele substante: hidrochinona 0.03 g%,tocoferol 0.10 g%,palmitat de ascorbil 0.03g%, galat de etil 0.005g%, EDTA 0.10g%,nipagin 0.50g%,benzoat de coniferil 0.30g% etc. Uleiurile medicamentoase se pastreaza in flacoane bine uscate,pline, bine inchise,ferite de lumina , la loc uscat si racoros,nu sub 10 ,deoarece gliceridele acizilor grasi saturati ies din solutie,tulburand uleiul.O grija deosebita trebuie acordata si la expedierea uleiurilor medicamentoase, in flacoane perfect uscate.Se intrebuinteaza mai mult extern si mai rar intern, in functie de proprietatile terapeutice ale substantelor dispersate. Oleum hyoscyami

Ulei de hiosciam Se prepara prin macerare si digestie din: Hyoscyami folium 10g Alcoholum 10g Solutio ammonii hydroxydati diluta 3g Oleum helianthi q.s ad 100g Frunzele de hiosciam maruntite se umecteaza cu amestecul de alcool si amoniac si se macereaza 12 ore la temperatura normala in vas inchis.Se adauga uleiul de floarea soarelui si se incalzeste pe baia de apa,sub agitare, pana la evaporarea alcoolului si a amoniacului.Lichidul se decanteaza ,reziduul se preseaza, se adauga 5 g sulfat de sodiu calcinat (R) si dupa 24 de ore se filtreaza si se completeaza la 100 g cu ulei de floarea soarelui. Uleiul de hiosciam contine ca principii active hiosciamina, atropina si urme de scopolamina, extrase din frunzele de hiosciam si dizolvate in ulei prin digestie.Macerarea drogului cu amestec de alcool si amoniac se face in scopul asigurarii unei bune extragere a principiilor active.Alcoolul si amoniacul patrund in celulele produsului vegetal ,prindifuziune osmoza, amoniacul pune in libertate alcaloizii din sarurile lor, iar alcaloizii liber se dizolva in alcool si trec in ulei .In timul digestiei alcoolul si amoniacul se volatilizeaza ,iar alcaloizii baza raman in ulei. Alaturi de alcaloizi se extrage si o cantitate de clorofila ,care coloreaza uleiul in verde. Incalzirea uleiului cu frunzele de hiosciam se face numai pe baie de apa si nu pe foc directpentru a evita alterarea uleiului si a principiilor active.Farmacopeea prevede adaugarea de 5 g % sulfat de sodiu calcinat care serveste ca deshidratant al apei continute de amoniac si alcool,precum si a umiditatii imprimata de mediul inconjurator.Este un lichid limpede, verde-brun,cu miros caracteristic.Farmacopeea prevede o reactie de identificare a alcaloizilor , cu wolframat de sodiu in mediu de acid clorhidric, cand trebuie sa se formeze o tulbureala alba. Se conserva in flacoane de capacitate mica, cat mai pline ,bine inchise, ferit de lumina. Se intrebuinteaza extern, sub forma de frectii ca si calmant local indurerile reumatice . Intra in compozitia unor preparate magistrale si a uleiului de hiosciam compus,denumit si Balsam Tranquille care se prepara din: Oleum hyoscyami 996g Oleum lavandulae 1g Oleum menthae 1g Oleum rosmarini 1g Oleum thymi 1g La amestecarea uleiului de hiosciam cu uleiurile volatile rezulte un lichid limpede, de culoare verde-bruna,cu miros aromatic.Balsamul Tranquille areaceleasi intrbuintari ca si uleiul hiosciam.

Solutio vitamini A oleosa

Solutie uleioasa de vitamina A Contine 1 000 000 U.I. acetat de vitamina A/g. Se obtine prin diluarea unei solutii concentrate de vitamina A cu un ulei vegetal purificat .Solutia concentrata se obtine fie din surse naturale, fie din produse sintetice . Din punct de vedere chimic vitamina A contine in molecula sa un ciclu betaiononic legat de un lant lateral format din resturi de izopren si terminat cu o functie de alcool primar .Prezenta inelului betaiononic este un element structural caracteristic pentru activitatea vitaminei A.Esterii vitaminei A sunt mai stabili ,motiv pentru care FR Ed. VIII prevede prepararea solutiei cu acetat de vitamina A.Vitamina A este un alcool nesaturat care se oxideaza la aer ; acizii si lumina ultravioleta distrug vitamina A.De aceea ,preparatele care contin vitamina A trebuie manipulate cu atentie si ferite de factorii care o altereaza (oxigen, acizi, lumina). Preparatulse prezinta ca un lichid uleios, limpede, galben sau galbenportocaliu, cu miros caracteristic.Solutia uleioasa pentru uz intern (buvabila) contine 30 000 u/ml; 1ml=30 picaturi.1 U.I.vitamina A =0.003micrograme vitaminaA si 0.344 micrograme acetat de vitamina A. FR Ed.VIII prevede determinarea cantitativa pe cale spectrofotometrica .Se conserva in sticle colorate, in care aerul este inlocuit cu un gaz inert. Pentru vitamina A uleioasa se mai folosesc urmatoarele sinonime:Axeroftol, Arovit, Aphanil,Retinol,Vogan. Vitamina A uleioasa are foarte multe indicatii: -In oftalmologie,in fotofobie, xeroftalmie,keratita,conjuntivite foliculare hipertrofice -In pediatrie, in receptivitate crescuta la infectii, rahitism,stimularea cresterii; -In dermatologie, in acnee vulgara,seboree arsuri si plagi cutanate,ulcere ale gambei -In obstretica si ginecologie ,in sarcina si lactatie,tulburari premenstruale,prurit vulvar si anal -In urologie , in calculoza renala, cistite, pielite, uretrite banale; -In medicina interna ,in afectiuni gastrointestinale ,ulcer,colite ulceroase,enterocolite,hipertiroidism,preventiv si curativ,asociata lamedicatia specifica in infectiile cailor respiratorii.