Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA: AGRICULTURA SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SI EXPERTIZA FONDULUI FUNCIAR


ANUL: I

REFERAT LA ECHIPAMENTE, TESTE AGROCHIMICE DE TEREN SI LABORATOR PENTRU DIAGNOSTICUL STARII DE NUTRITIE A PLANTELOR

INDRUMATOR: PROF: ROXANA MADJAR

MASTERAND: DANIEL TRIMBITAS

BUCURESTI

INTRODUCERE Nitratii sunt componenti naturali ai solului provenind din mineralizarea substantelor azotoase de origine vegetala si animala. Mineralizarea solului se datoreaza in primul rand microorganismelor existente in sol. In tarile cu climat temperat, acest proces se desfasoaracu maximum de intensitate in sezonul cald. In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru care poate fi insa rupt de utilizarea intensiva in agricultura a ingrasamintelor organice naturale si mai ales a celor azotoase sintetice. Produsii lor de degradare imbogatesc solul si se pot acumula in plantele cultivate pana la niveluri daunatoare pentru consumatori. Azotul ajunge n organismul omului sub form de substan simpl (N2) odat cu aerul inspirat. n afar de forma liber a azotului, celelalte substane anorganice ce-l conin sunt toxice. Azotul ajunge n organism i prin intermediul nitrailor (NaNO3), care la rndul lor, ptrund n corp odat cu apa, legumele, berea, petele afumat i cu produsele farmaceutice. Nitraii nii nu sunt foarte toxici, nu se depoziteaz i sunt uor de eliminat. ns dac acetia nimeresc n organism n cantiti mari, se produce reducerea lor parial pn la nitrii, care sunt de 100 de ori mai toxici dect nitraii. La fel, n intestinul uman, sub influena microflorei intestinale, nitraii se transform n nitrii. Odat ajuni n snge, nitriii interacioneaz cu hemoglobina i i blocheaz funcia respiratorie, transformnd o parte din ea n methemoglobin, care nu este capabil s transporte oxigen. 30-40% din methemoglobin atac esuturile, acestea devenind srace n oxigen (O2) , ceea ce provoac distrugerea sistemului nervos central. Dac n snge se formeaz 15-20% methemoglobin, omul se simte extenuat, avnd nevoie de oxigen curat, pentru ca methemoglobina s se retransforme n hemoglobin. n intestine, nitraii i nitriii pot forma aminonitroze care au o aciune cancerigen. De aceea folosirea sistematic a produselor ce conin nitrai i nitrii poate provoca apariia cancerului. Cele mai multe aminonitroze s-au depistat n carnea afumat i crnciori. Nitritul i nitratul de sodiu se adaug n carne i produsele din carne pentru pstrarea culorii roii. Aciunea aminonitrozelor se manifest mai ales la copiii mici. Sunt cunoscute cazuri de intoxicaii ale copiilor n urma consumului de produse cu o concetraie mare de nitrii i nitrai. Concentraia de nitrai n produsele alimentare (mg/kg) este: Concentraia (mg/kg) Produse Maxim (pn la 5000) Salata, varza, ridichi, spanac, sfecl, mrar, ceapa verde; Medie (600-300) Dovleac, morcov, varza alba, castravei, hrean, guile;

Minim (100-80) Cartofi, rosii, ceapa, fructe, pepene galben, pepene rou. Metodele de micorare a coninutului de nitrai din produsele alimentare la prelucrarea bucatelor sunt: Metode de prelucrare Gradul de micorare a coninutului de nitrai 1. Splarea intens a legumelor 10-12% 2. Tratamentul termic (fierberea) 80% 3. Nu se recomand pregtirea bucatelor n vase de aluminiu, deoarece acestea catalizeaz transformarea nitrailor n nitrii ( substan cancerigen) 0% 4. La srare, nitraii trec n saramur, pe care nu o vom folosi. 2,1-2,3% 5. Pstrarea ndelungat a legumelor (2-3 luni) conduce la micorarea coninutului de nitrai, dar i a cantitii de vitamine. 30-50% 6. Nu se recomand ca n fiecare zi s se consume acelai tip de legume. 7. Cartofii se vor pstra ntr-o soluie de 1% sare de buctrie sau n una de acid ascorbic timp de 24 ore, dup care soluia se va arunca. 90% Factorii care influeneaz concentraia de nitrai n plantele alimentare sunt: 1. Timpul sdirii- ntrzierea sdirii cu 10 zile, determin creterea cantitii de nitrai cu 6,2 mg/kg; 2. Alegerea soiurilor de plante- soiurile timpurii acumuleaz nitrai n cantiti mai mari dect cele trzii; 3. Densitatea plantelor densitatea prea mare a plantelor cauzeaz acumularea excesiv de nitrai n ele; 4. Administrarea ngrmintelor este interzis folosirea ngrmintelor minerale pentru legume; 5. Irigarea udarea plantelor pe timp secetos micoreaz cantitatea de nitrai din acestea; 6. Recoltarea se recomand culegerea legumelor coapte i n nici un caz tinere sau rscoapte; 7. Condiii agrotehnice plantele crescute n ser au un coninut mai mare de nitrai dect cele crescute pe cmp deschis. Intoxicarea alimentar cu nitrai (sau nitrii) poate fi acut sau cronic. Cazurile de intoxicare acut au un caracter ntmpltor. Ele apar de obicei, n urma folosirii greite a srurilor de nitrai i nitrii n locul srii de buctrie. Intoxicarea cronic este cauzat de consumul

sistematic de produse alimentare cu un coninut foarte mare de nitrai. Simptomele intoxicrii cu nitrai (nitrii) sunt: -dureri de cap; greuri; vom; ameeli; cianozarea buzelor, a feei; slbiciune total; n cazuri grave pot aprea convulsii i pierderea cunotinei. Aceste simptome pot aprea la 1-6 ore de la consumul produselor alimentare. Descrierea culturii ( produsului vegetal) ce urmeaz a fi cercetat din punct de vedere agrochimic. Castravetele (Cucumis sativus) Este o plant legumicol din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben i cel verde etc., i este cultivat pe scar larg. Provine din India i este cultivat n regiuni tropicale i temperate. Se cultiv n numeroase varieti, datorit diversitii fructelor. Planta de castravete este o vi trtoare de 1,5 2 m lungime, care crete agndu-se pe spaliere sau alte structuri de susinere cu ajutorul crceilor. Planta are frunze mari care acoper fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, i poate crete pn la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei crete de cam de 10 cm lungime. Castraveii pot fi mncai n stare crud sau murai (murturi). Planta se dezvolt dintr-o smn nchis. Din punct de vedere tiinific, rezultatul polenizrii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legum, ca i n cazul roiilor i a dovlecelului, de exemplu, este arbitrar i se bazeaz n principal pe folosirea acestuia n buctrie. Consumat ca aliment, castravetele cu coaj, n stare crud, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidraiaproximativ 3,63g, grsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme devitamina B6 i B9, vitamina C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. Compozitia chimica a castravetelui (la 100 g) este urmatoarea: calorii- 14,00kcal apa - 95,90% carboidrati - 2,70% proteine - 0,70% lipide - 0,10% saruri - 0,60% vitamina A - 2RE vitamina B1 - 30,00 mcg vitamina B2 - 40,00 mcg niacina - 0,18 mg vitamina C - 14,00 mg

Sarurile continute de castravete (mg in 100g): potasiu 150,00 calciu 19,00 siliciu 8,00 clor 6,00 fier 0,33 fosfor 23,00 sodium - 10,00 sulf 7,00 magneziu 12,00

Castravetele este cules cnd are culoarea verde, i poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, varietile fr semine sunt folosite n industria decoraiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc ndeosebi castraveii a cror form nu este aa de plcut ochiului, cei cu form neregulat, prea groi sau strmbi, sau cu coaja grunzuroas. Pentru murare se folosete de obicei saramura sau oetul, n combinaie cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce coninutul de vitamine din legume, dar le pstreaz n nite valori crescute fa de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). n plus, le conserv pentru mai mult timp. Gustul deosebit i multiplele ntrebuinri pe care le are n gastronomie, alturi de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o pies de rezisten a alimentaiei umane, n special alturi de produse din carne, n sezonul rece. In industria alimentar, castravetele este foarte preferat n varianta murat, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv n industria fast-food. n industria cosmeticelor, este foarte ntrebuinat n diverse creme i loiuni pentru ten, avnd un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind uor astringent. Totodat, aroma de castravete proaspt este considerat a fi afrodisiac.

OBIECTIVE 1. Compararea metodelor de analiza a nitratilor prin determinari efectuate la o serie de probe de material vegetal. 2. Sensibilitatea metodelor de analiza a nitratilor din produse vegetale cu continut diferit n domeniul de valori.

Metode de determinare a nitratilor din produse vegetale

Metoda spectrofotocolorimetrica - este o metoda fizico-chimica al


carei principiu se bazeaza pe compararea intensitatii coloratiei probei de analizat cu intensitatea coloratiei unor solutii de concentratii cunoscute si diferite. Metodele colorimetrice masoara absorbtia din domeniul vizibil al luminii. L e g e a d e b a z a a spectrometriei de absorbtie este legea lui Lambert-Beer: Daca un fascicol de lumina monocromatica de intensitate Io strabate un mediu de absorbtie (solutia de analizat), el va avea la iesirea din mediu o intensitate I t , mai mica decat Io, deoarece o parte din radiatii este absorbita de mediu. Cantitatea de radiatie absorbita este in functie de concentratie cat si de grosimea startului strabatut. Scaderea intensittii luminii are aspectul unei curbe exponentiale exprimata prin urmatoarea ecuatie:

It = I0 10 cL unde : I0 = intensitatea luminii incidente It = intensitatea luminii transmise L = grosimea stratului absorbant c = concentraia soluiei absorbante = absorbtivitate molar sau coeficient de extinctie molara Determinarea experimentala a concentratiei unei substante cu ajutorul spectofotocolorimetriei se realizeaza prin trei procedee : procedeul curbei de etalonare procedeul factorului de panta procedeul solutiei etalon Procedeul curbei de etalonare Se realizeaz o scala de diferite concentraii cunoscute ale componentului de dozat si se determina pentru fiecare concentraie extincia corespunztoare. Concentraiile si extinciile obinute se inscriu intr-un sistem de axe de coordonate si prin unirea punctelor respective se obine o dreapta denumita curba de etalonare care indica proportionalitatea directa (intr-un anumit domeniu) dintre extincie si concentraie. Curba de etalonare este valabila numai pentru lungimea de unda si pentru grosimea stratului de lichid folosite la obinerea sa. Fie c1 c2, c3, c4 concentraii perfect cunoscute si cresctoare ale unei soluii; acestor concentraii le corespund extinciile E1, E2, E3, E4. Se reprezina grafic E = f(c), rezultnd curba de etalonare.

Curba da etalonare Rezulta ca la grosimi egale ale stratului de soluie, extincia este direct proporionala cu concentraia substanei din soluie. Procedeul factorului de panta Cand numrul probelor de analizat este mare se construiete o singura curba de etalonare, creia I se determina factorul de panta. Prin inversarea relaiei (8) rezulta: c c1 c 2 3 .......... ....... F E1 E 2 E 3 F este o constanta denumita factor de panta, care se obine facand media valorilor tuturor rapoartelor.

F
relaia:

c E

Cu ajutorul factorului de panta se poate determina concentraia probei de analizat dupa

c p FE
Procedeul soluiei etalon Se utilizeaz o soluie etalon de concentraie cunoscuta si cu valoare apropiata cu cea a probei. Se utilizeaz formula de calcul : E p Em c p cet Eet Em

Metoda ionometrica - consta in imersarea in solutie extractiva a unui electrod indicator al ionului N-NO3- si al unui electrod de referinta. Diferenta de potential se masoara in milivolti(mv) care sunt apoi transpusi in concentratie, prin ridicarea curbei etalon. Material si metoda Materialul vegetal cercetat este compus din probe proaspete de castraveti. Metodele folosite la determinare nitratilor din materialul vegetal studiat vor fi spectrofotocolorimetria si ionometria.

Extractia nitratilor din materialul vegetal In cazul metodei spectrofotocolorimetrice etapele obinerii extractului sunt: - se cantaresc 5g de material vegetal maruntit, se trec in mojar, se adauga 1-2g nisip de cuart si aproximativ 0,5 g carbune animal - se mojareaza, - se trece totul cantitativ prin spalari succesive cu CH3COOH 2% intr-un balon cotat de 100ml, - se lasa n repaus 10-15 minute, dupa care se filtreaza. Pentru metoda ionometrica extractia consta in : - se cantaresc in baloanele conice cu dop rodat, de capacitate 100 ml, o cantitate de 5g de material vegetal, - se adauga in fiecare proba cate 100 ml solutie de extractie 0,25 molar Al2(SO4) care se masoara cu pipeta , - se filtreaza folosindu-se hartie de filtru de porozitate fina. Determinarea N-NO3 se face direct in paharul in care s-a prins filtrul.

Metode de dozare a nitratilor din produsul vegetal Pentru metoda spectrofotocolorimetrica dozarea NO3- cuprinde : - se pipeteaza 1ml din extract intr-o capsula de portelan, - se adauga 5-6 picaturi H2O2 pentru distrugerea substantelor organice, - se evapora la sec, - dup racire se adauga 1ml acid fenol 2,4 disulfonic , - se roteste capsula astfel incat tot reziduul sa vina in contact cu acidul, agitandu-se usor cu o bagheta mica de sticla, - se lasa in repaus 10 minute, - se adauga aproximativ 10ml apa distilata si 20ml NaOH 20% pana ce coloratia galbena nu se mai intensifica, - continutul capsulei se trece cantitativ prin spalari succesive cu apa distilat intr-un cilindru de 100 ml, - se aduce cilindrul la semn cu apa distilata si se omogenizeaz, - se citeste la spectofotocolorimetrul Spekol la lungimea de und =420nm. Dozarea pentru metoda ionometrica : - n 9 baloane cotate de 100 ml, se introduc mai intai 10 ml soluie 0,25 molar Al2(SO4)3. - se introduc cate 5,7,9,10,20,25,50,70,90 ml solutie standard continand 100 micrograme per ml N-NO3.

- se aduc baloanele cotate la semn cu apa distilata si apoi se omogenizeaza. Dupa ce se determina valoarea E corespunzatoare pentru etalonul care contine 100 micrograme per ml N-NO3 se continua citirile valorii E pentru celelalte etaloane.

Trasarea curbelor de etalonare


Extinctie Concentratie etaloane 0 0,0 0,121 0,268 0,041 0,091 0,093 0,206 0,121 0,268 0,172 0,380 0,172 0,380 0,457 1,010 0,345 0,763 0,378 0,836 0,153 0,338

Curba de etalonare
1 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 0 0.1 0.2 0.3 0.4

y = 2.211x R = 1

Extinctia

0.5

Concentratia,ppm N-NO3
Concentratie etaloane Linear (Concentratie etaloane)

Nr. proba

ppm N-N03 spectofoto colorime -tric

ppm NNO3 iono metric 1:50 268,424 88,464 207,768 268,424 377,699 377,699 1008,277 747,818 266,574 332,296

ppm NNO3 ionometric 265,039 87,329 198,75 265,039 368,273 399,839 987,985 740,88 838,147 325,535
ppm N-NO3

ppm N-NO3 functie de metoda


5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nr. probei
Series1 Series2 Series3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1337,660 453,255 1028,120 1337,660 1901,460 1901,460 5052,140 3813,980 4178,790 1691,420

potential electrod, mv

concentratie log c 10 100 119

mv 1 2 119 231 177 119


250 200 150 100 50 0 0 1

Curba de etalonare, N-NO3


y = -56x + 287.67 R = 0.9996

Series1 Linear (Series1)

log concentratie ppm N-NO3

Curba de calibrare, N-NO3


400

conc. 0,1 0,2 0,4 0,6 1 2,9 4,8

log c. -1 -0,69897 -0,39794 -0,22185 0 0,462398 0,681241

mv
potential electrod, mv

350

368 351 335 326 313 289 277

300 250 200 150 100 50 0 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1


log concentratie, ppm N-NO3

Series1 Linear (Series1)

Rezultate experimentale brute .Obtinerea rezultatelor finale. Prelucrarea rezultatelor


Determinare nitrai spectrofotocolorimetric Nr. crt. Planta E Diluie 1:5 C ppm
N-N03

Determinare nitrai ionometric Diluie 1:50 mV C ppm


N03

Determinare nitrai ionometric

Diferene +D sau -D fa de determinarea colorimetric

mV ppm
N-N03

C ppm
N03

ppm
N-N03

ppm
N-N03

ppm
N-N03

ppm
N-N03

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

castraveti coaja castraveti miez castraveti coaja castraveti miez castravti coaja castraveti miez castraveti coaja castraveti miez castraveti coaja castraveti miez

0,121 0,268 0,041 0,091 0,093 0,206 0,121 0,268 0,172 0,380 0,172 0,380 0,457 1,010 0,345 0,763 0,378 0,836 0,153 0,338

1337,655 453,255 1028,115 1337,655 1901,46 1901,46 5052,135 3813,975 4178,79 1691,415

309 1,220 335 0,402 315 0,944 309 1,220 301 1,717 301 1,717 278 4,583 285 3,399 283 1,212 304 1,510

268,424 88,464 207,768 268,424 377,699 377,699 1008,277 747,818 266,574 332,296

188 215 194 188 179 179 156 163 160 182

60,23617 265,039 -1069,231 -1072,616 19,84745 87,329 -364,791 -365,926

47,06655 207,093 -820,347 -821,022 60,23617 265,039 -1069,231 -1072,616 87,21173 383,732 -1523,761 -1517,728 87,21173 383,732 -1523,761 -1517,728 224,5419 987,985 -4043,858 -4064,150 168,3817 740,880 -3066,157 -3073,095 190,4879 838,147 -3912,216 -3340,643 77,09077 339,199 -1359,119 -1352,216

Interpretarea rezultatelor Observam ca dupa masuratorile efectuate valorile obtinute sunt negative . In urma acestor diferente se constata faptul ca acestea sunt mai mari cu cat creste concentratia din solutie.