UNIVERSITATEA PETROL- GAZE PLOIETI MASTER: CONSILIEREA SCOLARA SI IN CARIERA CURS: CONSILIEREA LA DISTANTA

CONSILIEREA PERSOANELOR AFLATE IN SITUATII LIMITA

(STRESUL, ANXIETATEA, ATACUL DE PANICA, DEPRESIA)

MASTERAND : Budic Ana-Maria

Ploieti 2012
1

INTRODUCERE
Cap. 1. Persoanele aflate in situatii limita Persoanele aflate in situatii limita sunt persoane care au nevoie de ajutor imediat. Cand vorbim despre situatii limita ne referim la orice situatie care-i provoaca subiectului sentimente de frica, furie, deznadejde, neincredere, etc. sentimente care-i modifica comportamentul, ii pune in pericol sanatatea mentala sau fizica si pe care considera ca nu le poate infrunta singur. In momentul de limita, persoanele implicate au navoie de ajutorul specializat al unui consilier. Acest consilier trebuie sa fie pregatit sa faca fata oricarei situatii, de la o simpla intrebare la consilierea unei persoane in pericolul de a se sinucide. Fie ca este vorba despre stres, anxietate sau chiar depresie, persoanele care apeleaza la un consilier in Romania sunt foarte putine deoarece inca se mai considera ca, fara tratament medicamentos nu poti trece cu bine peste acestea, fapt ce este total eronat daca clientul va avea parte de terapia potrivita nevoilor sale. Cap. 2. Stresul Pentru a intelege mai bine ce este stresul psihic, vom da cateva definitii ale stresului. Vom incepe cu o definitie din Dictionarul de psihologie Larousse: stresul este orice factor susceptibil de a distruge echilibrul, fie el factor de origine fizica (traumatism, frig), chimica (otrava), infectioasa sau psihilogica (emotie)este numit agent stresant. Termenul -stresdesemneaza atat agentul stresor cat si reactia corpului la acesta. O definiie actual privind stresul general este aceea a lui A. von Eiff, o reacie psiho-fizic a organismului, generat de ageni stresori ce acioneaz pe calea organelor de sim asupra creerului, punndu-se n micare datorit legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul un ir ntreg de reacii neuro-vegetative i endocrine, cu rsunet asupra ntregului organism. (Iamandescu I.,1999, p.41). O alt definiie mai descriptiv este cea dat de M. Golu: stare de tensiune, ncordare, disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semificaie negativ de frustrare sau reprimare a unor motivaii (trebuine, dorine, aspiraii inclusiv suprasolicitarea), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme. (apud. Iamandescu I., 1993, p.p.3, 11). O completare a acestei definiii o aduce autorul carii citate mai sus susinnd c stresul poate fi provocat si de ageni stresori pozitivi (eustress), de suprasolicitarea cognitiv, afectiv i volitiv (chiar si n cazul

n care subiectul realizeaz activiti plcute, hobby-uri) dar i ageni fizici (zgomotul, substane chimice noxele abientale) i biologici cum ar fi bolile. (Iamandescu I., 1999, p.p. 11, 41.) Conform unei definiii aparinnd aceluiai autor, stresul psihic, n varianta sa negativ (distress), reprezint un sindrom constituit de exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustri homeostatice, a unor reacii psihice i a corelatelor lor somatice (afectnd cvasitotalitatea compartimentelor organismului) n legtur cu agresiunea extern sau intern exercitat de o configuraie de factori declanani (ageni stresori) ce acioneaz intens, surprinztor, brusc i/sau persistent i avnd adeseori un caracter simbolic de ameninare (percepui sau anticipai ca atare de subiect). (apud. Iamandescu I., 1993, p. 4). De multe ori efectele apariiei stresului sunt confundate cu probleme medicale, de aceea muli dintre cei stresai recurg la controale medicale, analize ale sngelui pentru a afla cauzele proastei lor dispoziii, pentru a li se prescrie un tratament care s-i elibereze de aceast povar. Principalii indicatori ai prenzenei stresului sunt: imposibilitatea de a te concetra, de a lua decizii, perturbri ale somnului, agitaie (nu poi sta ntr-un loc), creterea ritmului btilor inimii, dificulti n respiraie, dureri n piept, de spate i umeri, nervozitate (iritabilitate crescut), diaree, grea, anxietate i uneori chiar depresie. Persoana care este stresat nu are stare, i "frnge" minile, ori i plimb minile prin pr, nu se poate descurca cu sarcinile sale, se uit n gol sau se duce prea devreme le culcare dar din cauza lipsei somnului se uit pe tavan. Toate aceste simptome difer, bineneles, de la persoan la persoan, n funcie de gravitatea situaiei stresante, de modul cum este perceput de ctre persoan i de ct de puternic/slab este aceasta.

Cap. 2.1. Cauzele aparitiei stresului Cauzele productoare de stres cel mai des ntlnite sunt: evenimentele psihotrauatizante. examene, interviuri greutile i evenimentele vieii cotidiene. conflictele. frustrrile, situaiile castratoare, carenele emoionale, etc.

Alte cauze ale apariiei stresului psihic mai pot fi: pierderea resurselor, obstacolele, prejudiciile, lipsa de prevedere, pierderea sensurilor, lipsa de control, un rol important avndu-l schimbrile ce pot surveni n viaa cuiva cum ar fi aceste evenimente stresante care au valori ntre 11 i 100.
3

Tabelul nr. 2. Scala evenimentelor de via. Scala Holmes i Rahe de evaluare a reajustrii sociale msoar stresul n termeni de schimbri din via. (apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J., 2002, p. 667).

EVENIMENTE DE VIA Decesul soului Divorul Separarea conjugal Pedeapsa cu nchisoarea Decesul unui membru apropiat de familie Accident sau mbolnvire Cstoria Concedierea Reconcilierea conjugal Pensionarea Modificarea sntii unui mebru de familie Sarcina Probleme sexuale Marirea membru (copil) Reajustarea activitii comerciale Schimbri n starea financiar Decesul unui prieten apropiat Schimbarea activitii de munc Scadena unei ipoteci Schimbarea responsabilitilor familiei cu un nou

VALOAREA

100 73 65 63

63 53 50 47 45 45

44 40 39

39 39 38 37 36 30

profesionale Fuga copilului de acas Probleme cu rudele soiei sau ale soului Realizare personal excepional Soia serviciu nceperea sau terminarea colii Modificarea condiiilor de via Revizuirea obiceiurilor personale Probleme cu superiorul Schimbarea domiciliului Schimbarea colii Schimbarea modului de petrecere a timpului liber Schimbarea bisericeti Schimbarea n activitile sociale Schimbarea programului de somn Schimbarea programelor de mas Vacana Crciunul Violare minor a legii n activitile ncepe sau renun la

29 29

29 28

26 26 25 24 23 20 20

19

19 18 16 15 13 12 11

Cap. 2.2. Reactiile corpului la stres Reactiile organismului la stres sunt de doua feluri: -psihologice -fiziologice

Reactia psihologica la stres este rezultatul psihologic al interactiunii dintre stresor si individ. In functie de interpretarea data evenimentului, subiectul poate avea reactii de anxietate, furie, agresivitate, apatie, depresie ori deteriorare cognitiva. Reaciile fiziologice au rolul de a ajuta organismul s treac cu bine peste obstacole. Organismul uman este construit astfel n ct s poat face fa stresorilor la care este supus. Indiferent de situaia n care suntem pui (un salt cu parauta, o ameninare din partea unui atacator), organismul reacioneaz aproximativ le fel. Pentru realizarea unui astfel de rspuns este nevoie de foarte mult energie deaceea ficatul elibereaz n snge mai mult glucoz (zahr) pentru a aproviziona muchii i sunt eliberai hormoni care transform grsimile i proteinele n zahr. Metabolismul se accelereaz, presiunea arterial, frecvena cardiac i ritmul respirator cresc, iar muchii se ncordeaz. Toate aceste procese pregtesc organismul pentru "atac" i mresc ansele de supravieuire n situaii extreme. ns, dac presiunea stresorului se intensific sau continu o perioad mai lung de timp, toate aceste procese menite s-l ajute, i pot cauza slbiciune i predispoziie la mbolnviri. Avnd n vedere c n zilele noastre omul se ntlnete rareori cu situaii ca cele ale strmoilor notri, rspunsul de tipul "fight or flight" (lupt sau fugi) este nu numai nefolositor, ci chiar duntor n unele cazuri deoarece acea energie produs n cantitate mare nu mai este eliberat (printr-un atac sau fug) ci rmne blocat n organism realiznd procesele de mai sus. Cap. 3. Anxietatea Anxietatea este cel mai frecvent rspuns al organismului sub influena stresorului i se caracterizeaz prin team, nelinite, tensiune cu diferite intensiti n funcie de individ (personalitate, emotivitate, experiena anterioar, rezistena la stres) i factorul stresor (intensitate, durat, repetabilitate). Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica probleme serioase. Anxietatea poate duce la inadaptarea individului fata de exigentele mediului. S-a constatat faptul ca persoanele cu un nivel moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele lipsite de anxietate sau decat cele cu un grad inalt de anxietate. Definit drept team fr obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul iminenei unui pericol, alert psihic generalizat fa de un pericol imaginar, sentimentul de neputin n faa pericolului real sau imaginar. Anxietatea, ca trire subiectiv, este nsoit de o serie de semne somatice: dificulti respiratorii i cardiace, contracii, paloare, tensiunea in momentul unor certuri, cresterea ritmului cardiac atunci cand subiectul simte ca este in pericol Tulburarea de anxietate, emotia care in mod normal ajuta organismul sa treaca peste obstacolele cotidiene (trecerea strazii printr-un loc nepermis, studierea pentru un examen,) poate determina exact opusul: te poate impiedica sa gestionezi situatia si poate interfera cu activitatile
6

zilnice. Tulburarile de anxietate nu sunt doar o situatie de nervi; ele sunt boli care sunt deseori legate de aspecte biologice, de experientele individului si de multe ori au loc in familie. Exista mai multe tipuri de tulburari anxioase, fiecare cu trasaturile ei distincte. O tulburare de anxietate te poate face sa te simti anxios, temator, cea mai mare parte a timpului fara un motiv aparent. Sau sentimentele de anxietate pot fi atat de inconfortabile incat pentru a le evita persona ajunge sa intrerupa orice activitate zilnica, sau poate avea momente de anxietate extrema care sunt terifiante si imobilizeaza persoana. Tulburarile de anxietate sunt cele mai comune dintre tulburarile mentale, conform staticilor. Multi oameni inteleg gresit aceste tulburari, ei cred ca oamenii ar trebui sa depaseasca aceste simptome prin simpla vointa. Dorind ca simptomele sa plece nu functioneaza, dar tratamentul prin psihoterapie poate ajuta. Tipuri de tulburari de anxietate sunt: anxietatea generalizata, atacul de panica, fobiile specifice, fobia sociala, tulburarea obsesiv-compulsiva, stresul post-traumatic. Tulburarea de anxietate generalizata este mult mai mult decat anxietatea normala pe care oamenii o traiesc in fiecare zi. Este o ingrijorare si o tensiune exagerata , chiar daca nimic nu pare sa o provoace. A avea aceasta tulburare inseamna sa anticipezi mereu dezastrul, ingrijorari frecvente despre sanatate, bani, familie sau locul de munca. Cate o data sursa ingrijorarii este greu de delimitat. Pur si simplu gandul de a parcuge ziua provoaca anxietate. Oamenii cu anxietate generalizata nu par sa poata sa se scuture de preocuparile lor, chiar daca realizeaza ca anxietatea lor este mai intensa decat o cere situatia. Persoanele cu tulburare de anxietate generalizata, par de asemenea incapabili sa se relaxeze. Grijile lor sunt de cele mai multe ori insotite de simptome fizice, in special tremurat, tensiune musculara, dureri de cap, iritabilitate, transpiratie sau bufee. Se pot simti ametiti sau ca isi pierd suflul. Pot simti greata sau nevoia de a merge des la baie. Sau pot simti ca au un nod in stomac. Multe persoane cu tulburare de anxietate generalizata devin agitate mai repede decat alte persoane. Tind sa se simta obosite, au probleme sa se concentreze, sau cateodata sufera de depresie. De regula, disfunctia asociata cu anxietatea generalizata este minora, iar oamenii suferind de aceasta tulburare nu se simt prea restrictionati in context social sau la locul de munca. Spre deosebire de alte tulburari anxioase , oamenii cu anxietate generalizata nu evita anumite situatii ca urmare a bolii de care sufera. Totusi, daca este severa, tulburarea de anxietate poate determina

disfunctii mari, ajungand pana la situatia in care sa le fie dificil sa desfasoare chiar activitatile zilnice. Anxietatea generalizata apare gradual, cel mai adesea in copilarie sau adolescenta, dar poate incepe si la varsta adulta. Este mai comuna la femei decat la barbati. Se diagnosticheaza cand cineva inregistreazao perioada mai mare de 6 luni de ingrijorare excesiva despre un numar de probleme zilnice. Tipurile de anxietate sunt: Tulburarea de anxietate generalizata. Definita prin grija exagerata si anxietate proeminenta pentru o perioada de 6 luni sau mai mult si care poate implica griji privind mai multe activitati si evenimente. Persoana are dificultati in a-si controla anxietatea, care este insotita de alte simptome: neliniste, incordare fara motiv, neputinta de a se relaxa chiar cand totul este in regula; stari de oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiuni musculare, nod in gat, somn agitat. Toate la un loc duc la distress puternic si probleme de functionare. Tulburarea de panica. Este diferita de atacurile de panica. Atacurile de panica sunt episoade bruste, inexplicabile, de frica intense si disconfort insotite de schimbari cognitive si fizice. Cel mai adesea apar insotite de dorinta de a scapa, ca de un pericol faorte mare. Aceste simptome se intensifica enorm si pot duce la palpitatii, transpiratie, tremurat etc. psihologic, apare frica de a nu pierde controlul, frica de a nu muri, frica de a nu innebuni, etc. Pe de alta parte, tulburarea de panica consista in atacuri de panica recurente si neasteptate cu perioade de pauza in care persista teama urmatoarelor atacuri. Persoana ajunge sa isi modifice comportamentul din cauza atacurilor de panica. Uneori, ele pot fi asociate cu agorafobie. Tulburarea obsesiv-compulsiva. Este definita prin obsesii: ganduri intrusive, nedorite, imagini, idei sau nevoi urgente, si prin compulsii: comportamente intense, de necontrolat, repetitive sau acte mentale menite sa resolve distresul creat de compulsii. Tulburarea acuta de stres.O persoana este expusa la un eveniment traumatic ca martor sau persoana implicata direct. Confruntarea cu acest eveniment duce la o frica intense, rani fizice sau psihologice semnificative, lipsa de ajutor sau teroare. Evenimentul este retrait continuu astfel: amintiri recurente si deranjante, imagini ce reapar, ganduri sau perceptii; cosmaruri legate de acel eveniment, momente in care momentul este retrait din nou, anxietate ridicata ca si cum persoana ar retrai evenimentul traumatic. Persoana ajunge sa evite situatii ce pot fi associate cu acel evenimnet, discutii despre asta, activitati, locuri sau persoane ce pot sa ii aminteasca de asta. Persoana poate sa
8

uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Simptomele persista pentru mai putin de o luna si cauzeaza mult distress si dificultati de functionare. Tulburare de adaptare cu anxietate. Cand apar probleme emotionale si de comportament semnficative timp de cel putin 3 luni ca raspuns la un factor stressor. Aceste simptome apar din cauza unui distress exagerat in raport cu o performanta ocupationala, sociala sau academica. Odata ce factorul stressor a incetat, stressul nu dureaza mai mult de 6 luni dupa. (apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J., 2002, p. 681).

Cap. 4. Atacul de panica Atacul de panica se manifesta ca o teama coplesitoare,episoade de aprehensiune acuta sau excesiva ori teroare. In timpul atacului de panica subiectul traieste o stare de frica inexplicabila si este sigur ca se va intampla ceva rau. Acest sentiment este insotit deseori de: palpitatii, sufocare, tremuraturi, lesin si greata adica aceleasi reactii pe care le traieste un in divid extrem de speriat. Atacul de panica survine deobicei in urma unei indelungi anxietati. Persoanele care traiesc o anxietate generalixzata si tulburari de panica nu au o idee clara in legatura cu ceea ce ii sperie. Aceasta anxietate este uneori numita si liber flotanta din cauza ca nu este declansata de un eveniment particular. Urmatoarele cuvinte apartin unei persoane care sufera de atacuri de panica: deseori am palpitatii puternice; ma sperii fara un motiv intemeiat; sunt continuu nelinistit si asta ma doboara; frecvent am perioade scurte de epuizare si oboseala; totdeauna imi este greu sa ma hotarasc; totdeauna par sa ma tem de ceva; sunt nervos si incordat tot timpul; deseori simt ca nu pot sa depasesc dificultatile; ma simt constant sub tensiune.(apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J., 2002, p.727 ).

Cap. 5. Depresia Depresia este un raspuns normal la numeroase stresuri de viata.( ibidem, p. 739). Aproape oricine are cate o perioada in viata in care sufera de depresie tristete indelungata, letargie, lipsa de interes fata de orice activitate chiar si fata de cele care produceau placere candva. Printre situatiile care determina depresia enumeram: esecul scolar sau profesional, pierderea unei fiinte iubite si intelegerea ca boala sau varsta epuizeaza resursele sociale ale omului. Cel mai des intalnite simptome sunt: tristetea, melancolia (individul se simte nefericit si fara speranta, se gandeste la suicid), pierderea poftei de viata. Teoriile psihanalitice considera pierderea ca fiind cauza fundamentala a depresiei (pierderea fiintei iubite, a recunoasterii sociale, prietenilor) iar cea mai dezastruoasa consecintafiind suicidul. Aproximativ 50.000 de persoane isi iau viata in fiecare an in Statele Unite. Daca majoritatea sinuciderilor se faceau inainte in randul persoanelor in varsta, acum vin din urma adolescentii si tinerii pana in 27 de ani. Motivele care stau la baza deciziilor lor sunt: imposibilitatea de a face fata cerintelor academice, necesitatea de a face fata singuri problemelor, izolarea sociala si departarea de casa.

Cap. 6. Metodologia cercetarii 6. 1. Obiectivele cercetarii Pentru realizarea cercetarii ne-am axat pe doua obiective care ne vor ajuta sa stabilim daca ipoteza va fi confirmata sau infirmata. Acestea sunt: O. 1. Cunoasterea modului in care actioneaza tinerii pentru a-si rezolva problemele. O.2. Identificarea importantei pe care o acorda tinerii sanatatii mintale. Prin obiectivul numarul 1 ne propunem sa identificam modalitatile prin care tinerii isi rezolva problemele, daca isi impartasesc grijile altora (parinti, prieteni sau consilier). Prin cel de-al doilea obiectiv ne propunem sa aflam daca tinerii acorda importanta sanatatii lor mintale, daca au incredere sa se destainuiasca unui consilier si cat de grava trebuie sa fie problema pentru ca ei sa apeleze la unul.

10

Cap. 6. 2. Designul cercetarii Am ales acest proiect de cercetare din dorinta de a arata cat de important este sa ne cunoastem pe noi insine si atunci cand avem probleme sa avem incredere sa apelam la un consilier. Pentru cercetare am ales un esantion de 100 de tineri cu varsta cuprinsa intre 23 si 33 de ani din orasul Ramnicu-Sarat, judetul Buzau. Tinerii au fost selectati in functie profesie avand in vedere ca persoanele care sunt predispuse la stres, anxietate, atacuri de panica si depresie sunt persoane cu studii liceace si academice care au profesii stresante ori care nu au inca un loc de munca.

Cap. 6. 3. Metode si instrumente Pentru proiectul de fata am folosit metoda chestionarului. Chestionarul ales cuprinde 20 de itemi. Raspunsurile se plaseaza pe o scala de la 1- 4 in care cifra 1- reprezinta deseori fac/ mi se intampla acest lucru iar cifra 4- niciodata nu fac/nu mi s-a intamplat acest lucru. Itemii: 1, 6, 11, 16 masoara increderea chestionatilor in persoanele apropiate, multumirea si stima de sine. Itemii: 2, 7, 12, 17 masoara multumirea/nemultumirea persoanelor chestionate cu privire la profesia pe care si-au ales-o dar si posibili factori de stres care se datoreaza acesteia. Itemii: 3, 8, 13, 18 masoara prezenta/absenta si intensitatea atacurilor de panica. Itemii: 4, 9, 14, 19 masoara prezenta/absenta stresului,anxietatii sau depresiei. Itemii: 5, 10, 15, 20 masoara increderea persoanelor chestionate in consilier/psiholog/psihiatru si disponibilitatea de a participa la sedinte de consiliere in vederea rezolvarii problemelor lor.

Cap. 6. 4. Rezultatele cercetarii 6. 4. 1. Interpretarea cantitativa

Din rezultatele obtinute reiese ca tinerii chestionati trec prin momente de stres, anxietate sau chiar depresie. Astfel la intrebarile 4, 9, 14, 19 care se refera la prezenta/absenta stresului, anxietatii sau depresiei, aproximativ 60 % au ales variantele de raspuns deseori fac/mi se intampla acest lucru si uneori fac/mi se intampla acest lucru existand bineinteles si exceptii, acei subiecti care nu considera ca au trecut prin astfel de momente. Vezi figura.

11

70 60 50 deseori fac acest lucru 40 30 20 10 0 Femei Barbati uneori fac acest lucru rareori fac acest lucru niciodata nu fac acest lucru

Figura 1. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri trec prin momente de stres, anxietate, depresie. Se observa un procent mai ridicat in randul femeilor decat in randul barbatilor deoarece, cum am mai spus si in partea de teorie, femeile care au un nivel academic ridicat si profesii in acest domeniu sunt predispuse stresului, anxietatii, atacurilor de panica si depresiei. La intrebarile 1, 6, 11, 16 care se refera la increderea chestionatilor in persoanele apropiate, la multumirea si la stima de sine, aproximativ 65% dintre femei au ales ultimile doua variante de raspuns, deseori fac/mi se intampla acest lucru si uneori fac/mi se intampla acest lucru iar aproximativ 43% din barbatii chestionati au ales aceleasi variante. Vezi figura.
45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Femei Barbati

deseori mi se intampla acest lucru uneori mi se intampla acest lucru rareori mi se intampla acest lucru niciodata nu mi s-a intamplat acest lucru

12

Figura 2. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri se bucura de viata pe care o au, sunt multumiti de modul cum au decurs lucrurile in viata lor. Dupa cum se vede in figura, barbatii sunt mult mai multumiti de viata lor decat femeile. La intrebarile 2, 7, 12, 17 care se refera la multumirea/nemultumirea chestionatilor cu privire la profesia pe care si-au ales-o dar si stresul care se datoreaza acesteia, aproximativ 70% din persoanele chestionate nu sunt multumite de profesiile alese. Vezi figura.

70 60 50 deseori fac acest lucru 40 30 20 10 0 Femei Barbati uneori fac acest lucru rareori fac acest lucru niciodata nu fac acest lucru

Figura 3. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri sunt multumiti de profesiile pe care si le-au ales. Dupa cum se vede culoarea albastra reprezinta persoane multumite de profesiile lor iar culoarea indigo reprezinta persoanele nemultumite de locul lo de munca, de mediul in care lucreaza, de stresul pe care il implica profesia lor. La intrebarile 3, 8, 13, 18 care se refera la prezenta/absenta si intensitatea atacurilor de panica am obtinut raspunsuri foarte diferite in functie de sex. Aproximativ 40% dintre femei au trecut printr-un atac de panica iar 80% dintre barbati nu au avut astfel de simptome. Vezi figura.

13

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Femei Barbati deseori mi se intampla acest lucru uneori mi se intampla acest lucru rareori mi se intampla acest lucru niciodata nu mi s-a intamplat acest lucru

Figura 4. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri au avut sipmtomele unui atac de panica. Dupa cum se observa, femeile sunt mult mai afectate decat barbatii avand in vedere ca majoritatea barbatilor chestionati aproximativ 80% nu au trecut prin astfel de momente.

La ultimul set de intrebari 5, 10, 15, 20 care se refera la increderea pe care o au in general in consilier/psiholog/psihiatru, daca prefera sa se destainuiasca unui prieten, familiei, sa caute prin carti sau internet despre emotiile care ii deranjeaza decat sa mearga la o consultatie. Itemul 5 arata persoanele care se destainuiesc sau nu la prieteni. Itemul 10 arata persoanele care apeleaza la ajutorul unui consilier/psiholog/psihiatru. Itemul 15 arata persoanele se informeaza din carti sau de pe internet despre starile nervoase prin care trec. Itemul 20 arata persoanele care nu fac nimic pentru a-si ameliora stresul/anxietatea/depresia asteptand ca efectele lor sa treaca de la sine. Vezi figura.

14

70 60 50 40 30 20 10 0 Femei Barbati se destainuiesc prietenilor merg la consilier cauta informatii despre starea lor nu fac nimic pentru a-si ameliora suferinta

Figura 5. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri apeleaza la un consilier, se destainuie prietenilor, cauta informatii despre starea lor si care nu fac nimic in vederea ameliorarii starii lor. 6. 4. 2. Confirmarea ipotezei Din aceste rezultate reiese clar ca majoritatea tinerilor chestionati care se confrunta cu momente de stres, anxietate, atacuri de panica sau depresie nu apeleaza la ajutorul specializat al unui consilier/psiholog/psihiatru. Acest lucru ne arata ca ipoteza a fost confirmata prin realizarea celor doua obiective. 6. 4. 3. Interpretarea calitativa Rezultatele oferite de chestionar ne arata ca foarte multe persoane trec prin momente de panica, stres si depresie insa femeile prezinta un risc mai mare de anxietate, atacuri de panica si depresie si tot ele sunt cele care se prezinta intr-un numar mai mare la consilier/psiholog/psihiatru. Avand in vedere criza economica cu care ne confruntam ca tara tot mai multi oameni isi aleg profesii care nu reprezinta nici un interes pentru ei, care nu ii satisfac si care nu se potriveste cu dorintele si aspiratiile lor. Acest lucru duce la frustrare, stres, anxietate, nemultumire si depresie. Tot mai multi tineri isi pun astazi capat zilelor din cauza nemultumirii fata de cum au evoluat lucrurile in viata lor. Desi nemultumiti de profesiile pe care si le-au ales, barbatii manifesta mult mai multa siguranta de sine, acceptarea situatiei si trec mult mai usor peste probleme. Femeile sunt mult mai
15

nemultumite de ceea ce li se intampla si nu accepta usor schimbarile nefericite ce se produc in vietile lor, lucru care le afecteaza atat viata personala cat si cea profesionala. Avand in vedere ca in afara de profesia pe care o au, pe umerii lor cade si cresterea copiilor si intretinerea casei femeile nu pot sa faca fata cererilor venite din toate partile si dezvolta un sentiment de neajutorare, de frustrare, stres, anxietate sau chiar depresie. Acest lucru le face mai slabe in fata problemelor si mai predispuse spre atacuri de panica si chiar suicid.

6. 4. 4. Solutii Pentru ameliorarea acestei probleme procentul ridicat de persoane care se afla in situatii limita propun realizarea unei linii telefonice nationale care sa preia apeluri din partea tuturor persoanelor care necesita ajutor de specialitate, la orice ora din zi. Pentru realizarea acestui proiect sunt persoane pregatite in acest domeniu si spatii amenajate pentru acestea.

Concluziile cercetarii Acest proiect a avut ca scop sa observe in ce mod reactioneaza tinerii atunci cand trec prin momente de cumpana si daca acorda interes pentru sanatatea lor mintale apeland la consilier/psiholog/psihiatru atunci cand au nevoie de ajutor. Chestionarul folosit a ajutat prin itemii pe care ii contine la atingerea obiectivelor propuse si la confirmarea ipotezei noastre conform careia tinerii nu apeleaza la ajutorul unui consilier/ psiholog/ psihiatru. Daca trec prin situatii de stres, anxietate, panica, depresie. Date fiind rezultatele obtinute consideram ca este necesar sa se realizeze acea linie telefonica amintita mai sus sau cabinete de consiliere gratuita in toate firmele.

16

Bibliografie 1. Ioan Bradu Iamandescu, Stresul psihic i bolile interne, Editura All, Bucureti. 1993. 2. Mitrofan, Iolanda, Psihoterapie repere teoretica, metodologice,si aplicative, Editura SPER, Bucuresti, 2008. 3. Prelipceanu, Dan, Psihiatrie note de curs, Editura Infomedica, Bucuresti, 2003. 4. . Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E Smith, Daryl J. Bem, Introducere n psihologie, Editura Tehnica, Bucureti, 2002. 5. Sillamy,Norbert, Larousse Dictionar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998.

17

ANEXE Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprima modul in care oamenii simt sau actioneaza atunci cand se simt stresati sau se confrunta cu o problema grava. Ganditiva cum reactionati dumneavoastra in astfel de situatii si alegeti varianta care se potriveste cel mai bine in cazul dumneavoastra. Notati pe foaia de raspuns cifra: 1. Fac/ mi se intampla deseori acest lucru; 2. Uneori fac/mi se intampla acest lucru; 3. Rareori fac/mi se intampla acest lucru; 4. Niciodata nu fac/nu mi s-a intamplat acest lucru; Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Itemii chestionarului Ma bucur in fiecare zi de lucrurile simple si oamenii care ma inconjoara. Merg la job cu placere pentru ca tot ce fac acolo fac cu pasiune. Cateodata sunt suparat si melancolic. Uneori simt o frica pe care nu mi-o pot explica. Cand am o problema ma destainui prietenilor. Sunt implinit si multumit de modul cum decurg lucrurile in viata mea. Ma gandesc cu multumire la profesia pe care mi-am ales-o. Cand trebuie sa rezolv o sarcina am palpitatii si obosesc repede. Am momente cand ma sufoc, tremur si mi-e frica sa nu mi se intample ceva rau. Cand sunt stresat apelez la ajutorul unui consilier/ psiholog/ psihiatru. Deseori ies cu prietenii la plimbare sau terasa. Ma implic serios in ceea ce fac. Daca am o sarcina de facut ma apuc de treaba din timp pentru ca nu pot lucra in tensiune. Faptul ca nu reusesc ce imi propun imi da o stare de frustrare ce ma nelinisteste. Ma informez din carti/ internet despre starile nervoase prin care trec.
18

Scorul ales

16. 17. 18. 19. 20.

Am incredere in prietenii si cunostintele mele 100 % Cand nu imi ies lucrurile cum ar trebui nu ma consum foarte tare. Deseori ma simt trist si nu am pofta de viata. Cand trec printr-o situatie stresanta fac atac de panica chiar daca este o situatie care nu imi pune in pericol viata. Cand sunt stresat, panicat sau trec printr-o perioada de depresie astept sa treaca de la sine.

19