Sunteți pe pagina 1din 6

Sterilizarea prod tehnico-medicale Dispozitive ptr calea parenterala

Operatiuni prealabile sterilizarii Potrivit legislatiei in vigoare , inainte de a fi supuse sterilizarii produsele tb : o Decontaminate o Triate o Curatate o Ambalate Decontaminarea reducerea nr de germeni de pe un obiect sau dintr-o subst Se realizeaza cu sol dezinfectate si antiseptice Trierea pe categorii de materiale Curatirea etapa preliminara , obligatorie , sistematica obiectiv de indepartare a murdariei de pe produs prin metode mecanice sau manuale utilizand ag fizici / chimici Se realizeaza in masini de spalat cu ultrasunete ptr disp mici , fragile, si masini de spalat Ambalarea efectuata dupa operatiile de curatire si control, si tb sa asigure integritatea caract organoleptice , fizice , chimice si mecanice si sa permita trecerea ag de sterilizare precum si extragerea in cond aseptice a continutului. Se pot impacheta : Cutii metalice ( ptr sterilizarea cu aer cald ) Cutii metalice perforate ( ptr sterilizarea cu abur sub presiune) Casolete perforate cu colier Hartie speciala ptr impachetarea instrumentarului Sterilizarea Operatia prin care toate microorg vii , sub forma vegetativa sau sporulata , sunt omorate sau indepartate de pe un obiect sau produs ( FRX) Asepsia = ansamblu de masuri utilizate ptr a impiedica aportul exogen de microorg sau virusi intr-un organism viu , mediu inert ( material sau mediu de cultura ) prep medicamentos ( prevenirea contaminarii unui medicament ). Se realizeaza print-o serie de metode fizice si chimice , cat si printr-o serie de precautii , prin care se evita contactul cu microorganisme- zone sterile , boxe sau blocuri sterile Asepsia se completeaza cu antisepsia = metoda care urmareste distrugerea germenilor patogeni ( microbieni , fungici , virali ) , cu ajutorul unor subst chimice ( subst antiseptice ) sau a agentilor fizici Succesul operatiei de sterilizare depinde de natura microorg , de rezistenta lor la agentul de sterilizare .Metodele de sterilizare se aleg in functie de natura produsului . FR X mentioneaza urmatoarele metode : - sterilizarea cu aer cald - sterilizarea cu vapori sub presiune - sterilizarea prin filtrare - sterilizare cu gaz Sterilizarea la cald Supunerea microrg la temp relativ ridicate duce la distrugerea lor.

Eficacitatea act caldurii depinde : -de gradul de incalzire , -de timpul de expunere , -si de prezenta umiditatii Metoda prin :caldura uscata sau cu caldura umeda Mecanism de actiune coagularea protoplasmei celulare sub act caldurii .Temp necesara este mai scazuta in prezenta umiditatii Flambarea principiu deshidratarea urmata de carbonizarea microorg .Se realizeaza cu ajutorul becurilor de gaz si al lampilor de alcool sau acetona Se aplica la obiecte mici cu suprafata neteda ,spatule , mojare ,pistile Metoda rudimentara , care se aplica numai in caz de necesitate absoluta Sterilizarea cu caldura uscata Se realizeaza de obicei la 160 grade cel putin 3h , la 170 grade cel putin 1h sau la 180 grade cel putin 30 min Se aplica pentru: mat termorezistente ;ustensile si instrumente metalice , portelan , sticla , fiole , vase gradate, ptr subst sau produse care sunt afectate de vapori de apa : unele pulberi termostabile ( bolus alba , talc ) uleiurile , grasimile , hidrocarburile , glicerina anhidra ( glicerina obisnuita cu mici proportii de apa poate exploda ) Sterilizarea pulberilor se face in strat subtire iar a lichidelor in cantitati mici Timpul se ia in considerare dupa ce intreg materialul a atins temp de sterilizare . Temp tb sa fie aceiasi in toata incinta dispozitivului si se realizeaza in etuve cu aer ( ventilatoare ) circulant Obiectele supuse sterilizarii tb sa fie uscate In int etuvelor mari este necesar sa se efectueze un control in diferite locuri , deoarece termometrele de contact sunt inexacte.In scopul amintit se folosesc benzi indicatoare a caror culoare vireaza daca se atinge temp de sterilizare Dezavantaje : - repartizarea neuniforma a caldurii , chiar in cazul unui sistem de ventilatie - prop izolante ale aerului provoaca decalaje intre temp afisata si temp din int incarcaturii - oxidarea obiectelor metalice ( fara inox ) - alterarea sarjelor - dezlipirea instrumentelor formate din materiale cu coef de dilatatie diferit - nu permite sterilizarea unor lichide , textile , pansamente comprese care tb sterilizate prin alte procedee Sterilizarea cu caldura umeda Sterilizarea cu vapori sub presiune In autoclave la 121 grade cel putin 15 min sau la 115 grade 30 min ; se pot folosi si alte cond de temp si timp a caror eficacitate a fost dovedita si care tb specificate in monografiile respective. Mecanism de actiune coagularea proteinelor , germenilor microbieni dat act a trei factori : fortei de penetratie , a umiditatii si temp ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa Act vaporilor de apa este cu atat mai profunda si mai penetranta cu cat presiunea este mai mare

Se sterilizeaza filtre din materialele poroase , pansamentele chirurgicale ,prep apoase ori de cate ori este posibil fiole sau flacoane , dopuri de cauciuc Autoclavele sunt recipiente cu pereti rezistenti care se inchid etans cu un capac si sunt prevazute cu manometru , termometru , ventil de siguranta si un robinet de evacuare .Vaporii sunt produsi chiar in incinta autoclavei . Autoclava tb sa nu contina aer deoarece in acest fel scade puterea lor de penetrare .Timpul de incalzire se ia in considerare dupa ce fiolele , flacoanele sau materialele au atins temp ceruta Dezavantaje : sol apoase ale unor medicamente nu suporta incalziri peste 100 grade .In timpul sterilizarii sticla fiolelor poate ceda alcalinitate Sol injectabile uleioase nu pot fi sterilizate cu ajutorul caldurii umede Nu se pot steriliza pulberile inchise in fiole Sterilizarea cu gaze Metoda chimica de sterilizare Ag de sterilizare oxidul de etilena ,aldehida formica , oxidul de propilena Oxidul de etilena are punct de fierbere 10,8 si poate fi usor lichefiat .Cu aerul da amestecuri explozive , dar acest dezavantaj se evita prin utilizarea amestecurilor de oxid de etilena cu bioxid de carbon sau hidrocarburi fluorurate ( freoni ) .Este iritant si vezicant Act de sterilizare se datoreste capac de alchilare a grupelor SH , -OH , - COOH , -NH2 ale moleculelor celulelor ( proteine , enzime , acizi nucleici ) Eficacitatea sterilizarii depinde de presiunea partiala in incinta de sterilizare conc utilizate sint intre 20 1000 mg/l Temperatura sporeste activitatea , temp de lucru este 20 60 , deoarece oxidul de etilena se aplica in special ptr materiale termolabile Umiditatea factor care influenteaza pozitiv act oxidului de etilena , fiind favorabila o umiditate relativa de 30-33 %.Starea de hidratare a microorg este mai imp deoarece microorg uscate sunt mai rezistente Timpul de expunere este fixat in functie de material si de conc gazului . Astfel, la o conc de 850 900 mg/l sterilizarea are loc dupa o perioada de 3 ore , ptr o conc de 450 mg /l 5 ore , iar ptr o conc 200 mg/l 16 ore , de fiecare data pastrandu-se temp de 45 grade Sterilizarea cu oxid de etilena nu deterioreaza materialele , este practicabila la temp reduse , si este destul de eficace Metoda este destul de limitata datorita rc de alchilare pe care le poate avea fata de medicamente Se aplica la materialele plastice , cauciuc , manusi chirurgicale , seringi ( dar nu ace ) , vata , tifon , truse de perfuzie , anumite subst medicamentoase si unele prep farm perfuzii conditionate in pungi sau flacoane de material plastic

Sterilizarea cu radiatii Radiatii uv Surse lampi cu vapori de hg Se adreseaza distrugerii microorg din spatiile de lucru unde se efectueaza op aseptice Sterilizarea cu subst chimice introducerea unor subst bactericide in anumite produse cum ar fi vaccinuri , sau utilizarea de solutii antiseptice ptr dezinfectarea spatiilor de lucru sau mobilierului

Verificarea sterilitatii Stabilirea unui nivel de asigurare a sterilitatii = SAL = sterility assurance level coefficient de securite Valoarea SAL se stabileste in fct de scopul in care se utilizeaza produsul supus sterilizarii Ptr prod medicale invazive care intra in contact cu fluidele corpului se impune o val SAL = 10 -6 = ceea ce inseamna ca se accepta riscul ca 1 produs dintr-un milion sa fie nesteril Sterilitatea unui obiect nu se poate verifica decat prin teste care distrug starea de sterilitate Ptr ca este o procedura speciala ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului , aceasta operatie tb sa fie supusa validarii se atesta ca produsul este steril prin autorizarea procesului Sterilizarea unui produs nu depinde numai de validarea corecta a proc de sterilizare ci si de alti factori ca : Nivelul de contaminare microbiologica inaite de sterilizare Modul in care se parcurg etapele de fabricatie anterioare sterilizarii : calitatea materiilor prime , ambalare Dispozitive ptr calea parenterala Alegerea modalitatii de adm a prod farm are ca scop mentinerea unei conc minime eficiente, asigurarea unei eficiente terapeutice maxime , precum si evitarea ef nedorite care pot fi cauzate de o dozare necorespunzatoare Calea parenterala fol atit ptr tratament cat si ptr diagnostic datorita avantajelor : Subst se abs rapit si complet Cant de med adm este dozata cu precizie Se pot adm pacientilor in stare de soc Cele mai imp disp medicale ce servesc adm pe cale parenterala : Seringa Dispozitive de injectare automata ( seringi automate ) Catetere scurte sau lungi ; periferice si centrale Truse de perfuzie Truse de transfuzie Seringa intrument dintr-un cilindru si un piston etans la cilindru cu care se injecteaza subst med Conditii : Sa fie perfect etansa ( in timpul injectarii sa nu lase sa treaca lichid pe linga piston) Sa prezinte o gradatie corecta ( dozare precisa ) Sa fie sterile Initial seringi din otel inoxidabil , sticla , cauciuc pisele adaptabile si demontabile Astazi seringi de unica folosinta dupa utilizare tb aruncate in recipiente inchise Exista si seringi speciale adecvate unor utilizari particulare in scop de diagnostic arteriografie , urografie etc Seringa Guyon ( ORL spalaturi auriculare , urologie ) capacitate mare 100- 200 ml Seringile preumplute : vaccinuri , interferon , insulina pen-uri Seringile automate mijloc mult utilizat in medicina paliativa si in terapia intensiva Avantaj :

Mentinerea conc plasmatice a medicamentelor Stabilirea corecta a duratei perfuziei Evitarea injectarii la intervale repetate Posibilitatea verificarii locului de injectare Mentinerea mobilitatii si autonomiei pacientului Ace ptr seringi Acul un tub ( canula ) de diferite dimensiuni confectionat din otel inoxidabil terminat cu o margine taiata oblic ( ptr a facilita patrunderea in tesuturi ) Acul de seringa este alcatuit din : Ambou partea prin care se adapteaza acul la seringa culoare caract ( cod culoare ) Bizou orificiul pe unde iese lichidul care se injecteaza In general grosimea acului este direct proportionala cu lungimea Diametrul exterior al acului sau diametrul nominal este exprimat in Gauge ( G) si este reperat printr-un cod de culoare Se observa faptul ca cu cat cifra G este mai mare cu atat acul este mai fin Culoare G Diametru mm Roz Galben pal Galben Verde Gri Albastru 18 19 20 21 22 23 1,2 1,1 0,9 0,8 0,7 0,6

Ptr evitarea riscului de intepare , acele sunt prevazute cu un capison protector Dupa utilizare sunt obligatoriu incinerate Instrumente si aparate ptr calea venoasa de adm a med Folosite in urgenta si in tratamentele de lunga durata Catetere orice tub prin care sunt introduse sau eliminate lichide in si din organism Instrumente cu ajutorul carora : Se adm subst medicamentose Se realizeaza explorari functionale Prin cateterism venos se intelege introducerea unui cateter intr-un vas sanguin in scopuri diagnostice sau terapeutice Cateterismul venos poate fi : Periferic vena cateterizata apartine sist venos periferic superficial sau profund Central cateterul se gaseste in vena cava sup sau inf sau intre periferie si vena cava sup , varful cateterului gasindu-se la jonctiunea axilosubclaviculara

Cateterele tuburi f subtiri si flexibile din material plastic care sunt introduse intr-un vas sanguin prin intermediul unui ac si sunt manevrate din ext Cateterul ramas in vena este fixat la nivelul pielii cu leucoplast Se fol ptr adm sm , subst nutritive Truse de perfuzie : dispozitive medicale care permit adm sol medicamentoase Perfuzia intravenoasa consta in introducerea , pic cu picatura iv a unor sol perfuzabile Perfuzia gravitationala : scurgerea sol perfuzabile asigurandu-se prin pozitionarea rezervorului la o inaltime de 0,5 1 m O trusa de perfuzie : Perforator sau percutor ptr fl cu solutie ( asigura prinderea si etanseitatea) Filtru de aer : ptr fl rigide ( asigura filtrarea bacteriologica a aerului care intra in flacon ) se gaseste incorporat in perforator sau separat Camera de numarare a picaturilor ( masurarea debitului ) Reglatorul debitului Tubul o lungime totala de aprox 150 cm Racordul terminal adus la suprafata pielii in vederea adm medicatiei Truse de transfuzie :destinate prelevarii , transferului si transfuziei singelui si derivatelor acestuia Comparativ cu perfuzoarele prezinta urmatoarele diferente : Perforatorul nu este prevazut cu filtru de aer Prezinta intotdeauna un filtru ptr sange cu rol de a retine agregatele asigura filtrarea part de peste o,5 microni