Scoala cu clasele I-VIII Maxut Comuna Deleni, judetul Iasi

Scoala cu clasele I-VIII Poiana Comuna Deleni, judetul Iasi

PROIECT DE LECTIEI
Profesor : Sova Adrian - Marius Aria curriculara: Om si societate Obiectul: Geografie generala Unitatea de invatare: Hidrosfera Subiectul lectiei: Oceane si mri / Ruri si lacuri Clasa: a V-a Data: 17-24.01.2012 Tipul lectiei: predare-invatare Scopul lectiei: transmiterea si fixarea noilor cunostinte Competente generale: 1.Utilizarea limbajului specific n prezentarea i explicarea realitii geografice 2.Transferarea unor elemente din matematic, tiine i tehnologie n studierea mediului terestru 3.Raportarea realitii geografice la un suport cartografic i grafic 4. Dezvoltarea capacitatii cognitive, de intelegere, analiza, sinteza, comparatie si evaluare. 5. Cultivarea unei atitudini active si pozitive fata de cunoastere si fata de mediul inconjurator. Competene specifice: 1.1 Recunoaterea termenilor geografici i utilizarea lor n contexte cunoscute sau n contexte noi; 3.1 Transferarea elementelor din matematic i tiine pentru explicarea realitii geografice; 3.2 Explicarea fenomenelor i proceselor naturale specifice geografiei continentelor; 3.4 Analiza comparativ a elementelor din realitatea geografic dup caracteristicile solicitate, stabilind asemnri i deosebiri; 4.2 Citirea hrii i utilizarea corect a semnelor i culorilor convenionale; 4.4 Utilizarea reprezentrilor grafice simple. Obiective operaionale: C1: sa identifice principalele elemente fizico-geografice reprezentate pe un suport cartografic C2: sa precizeze, in cuvinte proprii, sensului unor termeni geografici de baza C3: sa deprinda abilitati de lucru cu harta, globul, planse C4: sa realizeze corelatii cu elementele si procese din alte stiinte C5: s deosebeasc tipurile de ape oceanice si continentale C6: sa cunoasca modului de formare si evolutie a elementelor hidrosferei Strategia didactica: dirijat, inductiv-deductiv, explicativ-conversativ Resurse procedurale: descoperirea, expunerea, conversatia, comparatia, lucrul cu harta si lucrul cu manualul, jocul geografic. Resurse de timp: 100 minute (2 ore) Resurse materiale: Programa colar, Macroproiectarea didactic, Harta fizica a lumii, Manualul de clasa a V-a (Ed. Didactica si Pedagogica), Fise de lucru.

Etapele lectiei Organizarea clasei Verificarea cunostintelor anterioare si a temei

Dozare (min) 2

Activitatea profesorului Se face prezenta. Atentionarea eleviilor asupra momentelor lectiei si pregatirea materialele necesare. Adresarea unor intrebari de control cu privire la continuturile predate si invatate anterior. Se noteaz pe tabl titlul noii lecii Profesorul prezint principalele categorii si tipuri de ape oceanice si continentale, specificand denumirea, caracteristicile si modul de formare. Apoi se dau exemple pentru fiecare tip in parte, acestea fiind in acelasi timp vizualizate imaginile din manual, plansele si hartile, pentru a mai buna intelegere din partea elevilor a notiunilor noi.

Activitatea elevilor Pregatesc caietele, manualele si instrumentele de lucru Asculta, analizeaza si formuleaza raspunsurile, fiind indrumati de profesor. Asculta si isi noteaza informatiile primite. Elevii deseneaza schitele pe caiete si sunt atenti la explicatii Elevii raspund pe baza observatiei si a cunostintelor anterioare. Elevii isi iau notite. Elevii urmaresc prezentarea si sunt atenti la explicatii.

Strategia didactica Observarea

Forme de organizare Atentionarea Aprecierea

Conversatia

10

Analiza raspunsurilor

Descoperirea Observarea

Stimularea participarii elevilor

50 Dirijarea predarii invatatii (desfasurarea lectiei) 20

Conversatia Expunerea

Organizare individuala

Lucrul cu harta si cu manualul

Organizare frontal

10

Se impart elevilor fise de lucru care sa le fixeze informatiile din noua lectie.

Elevii vor primi apoi fise de lucru individuale, pe care trebuie s le rezolve

Fise de lucru

Organizare individuala

Atingerea feed-back-ului si evaluarea Precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acas

Se formuleaza intrebari de control din materia nou predate. Aprecieri si recomandari asupra activitatii elevilor Comunicarea sugestiilor i continuturile ce vor fi studiate. Precizarea temei pentru acasa.

Analizeaza si raspund conform cunostintelor anterioare Asculta si noteaza

Conversatia Comparatia Expunerea Explicarea

Stimularea participarii elevilor. Analiza raspunsurilor Colectiv.

CONTINUTUL INFORMATIV AL LECTIEI 1. Apele oceanice A. Oceanul planetar - ocupa 71% din suprafata terestra, iar in ordinea marimii si a adancimii, oceanele globului sunt: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic. - Pacificul este inconjurat de o zona de subductie, cu importante activitati vulcanice si seismice, in E se afla insule pe dorsala (Galapagos), iar in V vulcanice (Japonia, Filipine). Este cel mai ntins (180 mil.kmp) si cel mai adnc ocean (-11022 Fosa Merianelor). Atlanticul are o dorsala meridiana si cele mai putine insule. Indianul are o mare insula continentala (Madagascar) si atoli (Maldive), iar Arcticul, cel mai mic ocean, este acoperit de banchize si are cea mai mare insula din lume (Groenlanda). - marile sunt mai mici si mai putin adanci decat oceanele. Pot fi marginase (Japoniei, Nordului, Arabiei), intercontinentale (Mediterana, Rosie) sau continentale deschise (Neagra) si inchise (Caspica). B. Caracteristici: - apele oceanice se caracterizeaza prin temperatura, care depinde de latitudine, anotimp, curenti si adancime, respectiv prin salinitate, cu o medie de 35. - miscarile apelor oceanice: Valurile sunt miscarile ondulatorii ale suprafetei apei oceanice. Ele pot fi eoliene (cauzate de vant si furtuni, avand pana la 16 m) sau seismice (tsunami - cauzate de cutremure, avand pana la 40 m). Mareele sunt miscari periodice, la fiecare 6 ore, de ridicare (flux) si coborare (reflux) ale apelor oceanice, cauzate de forta de atractie a Lunii si Soarelui. Pot ajunge la 15-20 m (golful Fundy, Marea Manecii) sau avand doar cativa centimetri in marile continentale. Mareele modeleaza estuarele si pe unele fluvii determina pororoca (Amazon, Tamisa, Sena). Curentii oceanici sunt mase mari de apa care se deplaseaza prin oceane. Ei pot fi calzi (curentul Golfului, Ecuatorial, Kuro Shivo) sau reci (Canarelor, Vanturilor de Vest, Perului, Oya Shivo). 2. Apele continentale A. Apele subterane - se gasesc intre stratele de roci (permeabile - impermeabile) de la suprafata scoartei tereste, fiind alimentate de precipitatii. Stratul freatic este captat in fantani, iar celelalte acvifere creaza izvoarele, care pot fi cu ape freatice, termale si gheizere sau minerale. B. Apele curgatoare - sunt cursuri de apa, care apar din izvoare, din lacuri sau ghetari si sunt alimentate de precipitatii. In ordinea marimii ele sunt paraie, rauri si fluvii. - partile componente ale unui rau: izvorul, valea (formata din albia minora, albia majora si terase), gura de varsare (confluenta, delta, estuar) si bazinul hidrografic. Debitele raurilor variaza in functie de modul de alimentare, iar la cresteri mari (viituri) se produc revarsari si inundatii. - datorita actiunii de eroziune, transport si depunere, raurile pot crea pesteri, cascade, chei, delifeuri, lunci, meandre, grinduri, delte, etc. C. Apele statatoare - formate din lacuri, balti si mlastini. Lacurile sunt mase de apa care ocupa unele depresiuni ale uscatului, avand dimensiuni si moduri de formare diferite. - lacurile naturale: tectonice (in zone de rift sau falie: Baikal, Marea Moarta, Tanganyika, Victoria), vulcanice (in crater: Sf.Ana), glaciare (Marile Lacuri, Ladoga, Garda, Balea, Bucura, Zanoaga), de baraj natural (Lacu Rosu, Crucii), in masive de sare (Slanic, Ocnele Mari, Turda), limane fluviatile (Snagov), limane maritime (Techirghiol) si lagune (Razim, Venetiei). - lacuri antropice: sunt create de om, avand scopuri diverse (alimentare cu apa, piscicultura, hidroenergie, irigatii). Apar pe foarte multe rauri: Dunare, Olt, Siret, Bistrita, Nil, Volga, Enisei, Colorado, etc. D. Ghetarii - se formeaza in zonele reci sau in zona montana inalta, cu temperatura medie sub 0 C, unde exista zapezi permanente. Stratele groase de zapada, usor topite si puternic presate formeaza ghetarii. - ghetarii continentali pot fi calote glaciare foarte groase (Antarctida, Groenlanda) sau montani,care creaza circuri glaciare, vai glaciare si morene. - in zonele marine se formeaza banchiza, iar in deriva se pot intalni sloiuri sau iceberguri.