Sunteți pe pagina 1din 32

REGULAMENTUL privind organizarea, atributiile si functionarea celulei de urgenta DISPOZITII GENERALE Regulamentul de organizare, atributiile si functionarea celulei de urgenta,

va fi emis prin decizie a conducatorului unitatii si adus la cunostinta persoanelor care ocupa functii conform art. 2, fiind reactualizat ori de cte ori situatia o impune. CAPITOLUL I Organizarea celulei de urgenta Art. 1 Celula de urgenta se constituie si functioneaza potrivit legii, sub conducerea nemijlocita a conducatorului institutiei publice sau agentului economic ( denumit in continuare conducatorul unitii ), ca organism de sprijin al managementului situatiilor de urgenta. Art. 2 ( 1 ) Organizarea celulei de urgenta Preedintele (Seful) celulei de urgenta este conducatorul unitatii. Vicepreedintele celulei de urgen este un director adjunct. Inspectorul de protectie civila este persoana incadrata cu atributii in domeniul protectiei civile. Incadrarea se face in functie de clasificarea institutiei publice/ agentului economic din punct de vedere al protectiei civile si in functie de complexitatea si volumul atributiilor de serviciu ce revin inspectorulului de protectie civila acesta putand indeplini prin cumul si atributiile cadrului tehnic in domeniul apararii impotriva incendiilor. Membrii celulei de urgenta sunt persoane incadrate cu atributii in domeniul protectiei civile. - Membru cu probleme de organizare si pregatire pentru interventie = sef departament / compartiment/ sector etc. - Membru cu probleme tehnice si de instiintare-alarmare = sef departament / compartiment/ sector etc - Membru cu probleme de adapostire si deblocare-salvare = sef departament / compartiment/ sector etc - Membru cu probleme de protectie N.B.C. si sanitare.= sef departament / compartiment/ sector etc - Membru cu probleme logistice = sef departamen compartiment/ sector etc ( 2 ) Celula de urgenta se constituie din personalul aparatului propriu. ( 3 ) In functie de clasificarea unitatii, numarul membrilor poate fi marit sau micsorat, functiile cumulate putand fi separate. ( 4 ) Membrii celulei de urgenta se numesc prin decizie a conducatorului unitatii. ( 5 ) Componenta nominala a celulei de urgenta este prezentata in dosarul cu organizarea de protectie civila. ( 6 ) Activitatea desfasurata de celula de urgenta face parte din sarcinile de serviciu.

CAPITOLUL II Atributiile celulei de urgenta Art. 1 Celula de urgenta rspunde in faa conducatorului unitatii de activitatea desfurat pe linia protectiei civile si are urmatoarele atributii principale:

a. Identifica si gestioneaza tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unitatii. b. Organizeaza serviciul de urgenta privat , asigurand incadrarea formatiilor componente- cu
personal si dotarea acestora cu aparatura si materilale specifice tipului de interventie pentru care au fost constituite.(dac este cazul) c. Executa pregatirea de protectie civila ( generala si de specialitate / teoretica si practica si prin participare la exercitiile de alarmare publica) a formatiilor din serviciul de urgenta privat si a salariatilor, conform planului anual de pregatire aprobat de conducatorul unitatii si intocmit in baza dispozitiunii de pregatire emisa in baza ordinului prefectului / primarului, dupa caz. Instruirea salariatilor privind protectia civila se asigura impreuna cu instructajele de prevenire si stingere a incendiilor. Pregatirea preventiva a salariatilor va avea ca obiective: informarea cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, drepturile si obligatiile ce le revin conform prevederilor legii protectiei civile, precum si obligatiile ce le revin si modul de actiune pe trimpul situatiilor de urgenta. Participarea salariatilor la instruire constituie sarcina de serviciu. d. Asigura initierea, calificarea, perfectionarea sau specializarea inspectorului de protectie civila, a membrilor celulei de urgenta, a sefului serviciului de urgenta privat si a altor persoane cu atributii in domeniul protectiei civile,prin cursuri, convocari, instructaje etc. initiate de Centrul National de Pregatire pentru Managementul Situatiilor de Urgenta, prin centrele zonale ale acestuia. e. Stabileste metode si procedee specifice de protectie a salariatilor si a populatiei (in cazul in care in incinta unitatii este zilnic un aflux masiv de cetateni ), precum si a bunurilor materiale proprii. f. Asigura mijloacele financiare si materiale necesare construirii, amenajarii, intretinerii, modernizarii: punctelor de comanda ( de conducere ), a adaposturilor de protectie civila, a sistemului de instiintare-alarmare, mijloacelor de protectie, interventie, a mijloacelor necesare procesului de pregatire, organizand evidenta, depozitarea, conservarea si intretinerea acestora. g. Constituie rezervele financiare si tehnico -materiale specifice in situatii de urgenta sau de conflict armat. h. Asigura aplicarea masurilor de mascare si de camuflare a surselor luminoase si calorice. i. Studiaza si stabileste modul de adaptare si folosire a mijloacelor tehnice si utilajelor proprii pentru nevoi de protectie civila. j. Organizeaza si asigura starea de operativitate si capacitatea de interventie optima a serviciului de urgenta privat, pentru limitarea si inlaturarea oportuna a efectelor dezastrelor si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate, reducerea pierderilor de vieti omenesti si restabilirea utilitatilor afectate. k. Informeaza oportun inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean ( centrul operational ) si celelalte organisme cu responsabilitati in domeniul managementului situatiilor de urgenta despre: starile potentiale generatoare de situatii de urgenta sau despre producerea unei situatii de urgenta in cadul unitatii. l. Evalueaza situatiile de urgenta produse, stabilind masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor. m. Organizeaza si asigura evacuarea salariatilor si a bunurilor materiale proprii in situatii speciale, in conformitate cu prevederile planurilor intocmite in acest scop. n. Elaboreaza ,, planuri de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a salariatilor ( populatiei ) si de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc la care poate fi expusa unitatea si de pe raza localitatii / judetului. o. Indeplineste si alte atriburii referitoare la protectia civila, potrivit legislatiei in vigoare. NOTA: Analiza activitatii de protectie civila va curinde:

stadiul realizarii masurilor de protectie civila stabilite si prevazute inplanurile de protectie civila ( organizare, instiintare-alarmare, pregatire, baza materiala, cheltuieli etc) modul in care au fost indeplinite obligatiile de catre fiecare membrual celulei de urgenta. Activitatea desfasurata de serviciul de urgenta privat si de catre formatiunea de interventie rapida de serviciu. situatii de urgenta produse, cauze, modul de interventie, concluzii rezultate. analizarea cauzelor care au determinat neajunsurile constatate. masuri concrete si termene pentru remedierea neajusurilor si imbunatatirea activitatii de protectie civila. Materialele de analiza se intocmesc de catre fiecare membru al celulei de urgenta , pe specialitatile functiilor de incadrare si se inainteaza sefului celulei de urgenta spre analiza. Materialul centralizat va fi intocmit de inspectorul de protectie civiala.

CAPITOLUL III Atributiile preedintelui (sefului), vicepreedintelui si a membrilor celulei de urgenta

PREEDINTELE (SEFUL) CELULEI DE URGENTA


Organizeaza, conduce si raspunde de intreaga activitate a celulei de urgenta. Stabileste organigrama de protectie civila, a unitatii pe care o conduce, in baza prevederilor legislatiei care reglementeza activitatea de protectie civila in Romania si prin solicitarea consultantei tehnice a specialistilor din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Criana al Judetului Bihor, Inspectia de prevenire, Servicul protectie civila. Verifica periodic modul de indeplinire, de catre toti membrii celulei de urgenta a obligatiilor ce le revin si a modului de indeplinire a sarcinilor stabilite. Verifica intocmirea pana la 01 martie a planului cu principalele activitati de protectie civila, planificarea si evidenta pregatirii de protectie civila si aproba planul prin decizie interna. Aproba tematicile si graficele de pregatire a celulei de urgenta, a formatiilor din serviciul de urgenta privat si a intregului personal incadrat in munca. Prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila. Verifica controalele ce le executa membrii celulei de urgenta pe intreg teritoriul unitatii, cel putin o data pe trimestru si aproba documentul de control. Emite dispozitii scrise individuale pentru membrii celulei de urgenta si dispozitie scrisa colectiva pentru formatiile ce constituie serviciul de urgenta privat, verificand aducerea acestora la cunostinta personalului incadrat, conform organigramei de protectie civila ( structura de incadrare ). Ordona organizarea ,, subunitatii de interventie , verificand incadrarea cu personal, dotarea cu mijloace de protectie si interventie, modul de desfasurare a activitatii, modul de actiune pe timpul situatiilor de urgenta prin folosirea unor metode ca: exercitii de alarmare , exercitii de interventie .si alte activitati paractice, care sa oglindeasca eficienta acestei structuri in situatia producerii unei urgente civile, in unitatea pe care o conduce. Organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara membrii celulei de urgenta si personalul de serviciu pe timpul reviziilor, reparatiilor, punerii in functiune a unor mijloace tehnice, pe timpul situatiilor speciale, in zilele de sarbatori legale, dupa terminarea programului de lucru si in situatii de urgente civile.

Verifica modul de executare a pregatirii ( teoretice si practice )de protectie civila, corelata cu specificul activitatii ce se desfasoara in unitate, marimea unitatii, numarul personalului incadrat in munca cu tipurile de riscuri specifice unitatii si tipurile de riscuri conexe, conducand exercitiile si aplicatiile de protectie civila planificate. Verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor de pe aceeasi platforma sau invecinate si a localitatilor, cartierelor de locuinte sau locatii locuite ( unde este cazul ) referitor la tipurile de risc specifice unitatii si a modalitatii de instiintare/ alarmare a acestora in situatia producerii unei urgente civile in unitatea proprie. Studiaza impreuna cu membrii celulei de urgenta tipurile de risc specifice si efectele acestora in situatii de urgente civile, precum si posibilitatea incadrarii unitatii in prevederile HG nr. 95 din 23.01.2003, intocmind si inaintand documentele specificate in hotararea de guvern, Agentiei Regionale de Protectia Mediului Oradea si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,,Criana al Judetului Bihor ( Inspectia de Prevenire / Seviciul protectie civila ) in timpul stabilit. Organizeaza impreuna cu membrii celulei de urgenta si cu specialistii pe linie de protectie a mediului, protectia muncii, responsabilul cu apararea impotriva incendiilor si cu experti pe domenii de activitati intocmitrea planului la urgenta interna verificand viabilitatea acestuia prin antrenamente, exercitii, aplicatii, la care vor participa cu forte si mijlace unitatile de pe aceeasi platforma, unitatile / localitatile invecinate si fortele de cooperare si speijin. Verifica pregatirea tuturor metodelor prin care se testeaza viabilitatea ,,planului la urgenta interna si anunta Serviciul de protectie civila din cadrul Inspectiei de prevenire a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta , Criana al Judetului Bihor, data executarii activitatilor mentionate. Incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au reponsabilitati si posibilitati in managementul situatiilor de urgenta si care pot fi solicitate in situatia producerii unei urgente civile. Sa permita acesul acestora in unitatea pe care o conduce, in scop de resunoastere, instruire sau antrenamente si sa asigure participarea serviului propriu de urgenta privat la exercitiile si aplicatiile de interventie organizate la nivelul judetului de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Criana al Judetului Bihor. In situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de uregenta decide modul de interventie si conduce aceasta activitate, stabilind masuri pentru restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat. Informeaza, trimestial si la sfarsitul fiecarui an, esalonul superior propriu si Servicul de protectie civila din cadrul Inspectiei de prevenire a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Criana al Judetului Bihor, asupra activitatii de protectie civila desfasurata, in unitatea pe care o conduce, prin intocmirea si inaintarea unor rapoarte de analiza a activitatii de protectie civila. Conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru. Participa la sedintele pentru care este convocat de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Criana al Judetului Bihor, luand masuri, impreuna cu membrii celulei de urgenta, pentru realizarea cerintelor stabilite de inspectorat si a celor stabilite cu prilejul efectuarii controalelor. Indeplineste toate prevederile din Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protectia civila in Romania, modificat i completat prin Legea nr.212/2006 si din celelalte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie civila, precum si prevederile ordinelor si dispozitiunilor primite de la ministerul de resort.

Ordona executarea si altror activitati considerate necesare pentru prevenirea producerii unor situatii de urgenta civila, in unitatea pe care o conduce, pentru o interventie rapida si eficienta in situatia producerii unui dezastru, avand in vedere reducerea pierderilor de vieti omenesti si protectia factorilor de mediu. Aplica sanctiuni in conformitate cu prevederile Legii nr. 481 din 08.11.2004, modificatsi i completat prin Legea nr.212 din 24.052006 , membrilor celulei de urgenta pentru neindeplinirea atributiilor pe linie de protetie civila, care potrivit legii sunt sarcini de serviciu. Stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si care va tine si evidenta acestora pe suport magnetic.

VICEPREEDINTELE- CELULEI DE URGEN


Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: Este lociitorul legal al preedintelui (eful) al celulei de urgenta, pe linie de protectie civila i situaii de urgenta. n lipsa conductorului unitii, ndeplinete n totalitate atribuiile acestuia. Conduce i coordoneaz aciunile de intervenie n situaii de urgen. Coordoneaz activitatea membrilor celulei de urgen i sprijin desfurarea activitilor de prevenire i pregtire a personalului . Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si instructiunile elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a celor ordonate de seful celulei de urgenta. INSPECTORUL DE PROTECTIE CIVILA Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: Este membru i secretar al celulei de urgenta, pe linie de protectie civila i situasii de urgenta. Realizeaza activitatea de fundamentare a deciziilor interne privind activitatea de protectie civila. Intocmeste impreuna cu membrii celulei de urgenta si a altor experti documentele de protectie civila si le prezinta spre aprobare sefului celulei de urgenta, sefului protectiei civile a localitatii sau judetului si conducerii I.S.U. ,, Criana al Judetului Bihor.(dupa caz), le actualizeaza si revizuieste, in functie de situatia creata in unitate. Asigura coordonarea instruirii si informarii in probleme de protectie civila a membrilor celulei de urgenta, personalului care incadreaza formatiile serviciului de urgenta privat si a personalului incadrat in munca ( salariatii ). Participa la convocarile, instruirile, exercitiile, antrenamentele etc., organizate de I.S.U. ,, Criana al Judetului Bihor, inclusiv cu formatii din servicul de urgenta privat. Pastreaza toate documentele de protectie civila, ale unitatii, inclusiv corespondenta pe linie de protectie civila. Asigura pregatirea de protectie civila la toate nivelele. Intocmeste cereri anuale si la rectificarea bugetara, pentru dotari de protectie civila si le prezinta spre aprobare sefului celulei de uregnta, urmarind procesul de achizitioare. Acorda asistenta tehnica de specialitate pentru punerea in aplicare a tuturor masurilor de protectie civila, in unitate. Actualizeaza periodic ,,evaluarea factorilor de risc si a efectelor acestora, in cadrul unitatii si propune sefului celulei de urgenta, masuri de prevenire si interventie corespunzatoare, ce vor completa planul de analiz i acoperire a riscurilor sau ,, planul la urgenta interna

Inainteaza I.S.U. ,, Criana al Judetului Bihor, Inspectia de prevenire, Serviciul protectie civila, datele necesare elaborarii ,, planului la urgenta externa ( unde este cazul ). Propune masuri pentru formarea personalului de specialitate de cu responsabilitati in domeniul protectieu civile, in functie de necesitatile interne. Tine evidenta evenimentelor periculoase produse pe linie de protecie civla si informeaza oportun, I.S.U. ,, Criana al Judetului Bihor, Centrul operational, prin personalul de servicu despre un evenimentul produs, care a avut sau ar fi avut conotatii dezastruoase asupra sanatatii si vietii salariatilor, cetatenilor , mediului etc. Prezinta documentele de protectie civila solicitate de inspectorii desemnati de I.S.U. ,, Criana al Judetului Bihor, a efctua controale, dnd relatiile solicitate pe timpul controlului ( inclusiv controlul practic pe teritoriul unitatii ) si datele solicitate pe timpul cercetarii cauzelor unor urgente civile ( evenimente ). Realizeaza schema ( plan de situatie ) unitatii cu sursele de risc. Transmite membrilor celulei de urgenta si efilor formatiilor din compunerea serviciului de urgenta privat-sarcinile reaprtizate spre indeplinire de catre seful celului de urgenta. Propune sefului celulei de urgenta suplimentarea dotarii structurilor de protectie civila cu mijloace de protectie si interventie si verifica modul de repartitie, gestionare si intertinere si de viabilitate al acerstora. Studiaza impreuna cu loctiitorul tehnic posibilitatea adaptarii si folosirii mijloacelor tehnice si auto din dotare pentru nevoi de protectie civila. Propune masuri pentru organizarea pazei si dotarea punctului de conducere a actiunilor de protectie civila. Convoaca la ordinul sefului celulei de urgenta intreaga structura de protectie civila sau parti componente ale acesteia. Convoaca membrii celulei de uregenta pentru desfasurarea sedintelor, bilanturilor si pentru organizarea acrivitatilor de instruire practice. Tine permanent legatura cu persona desemnata de seful celulei de urgenta pentru redactarea documentelor de protectioe civila si care le stocheaza pe suport magnetic documentele si datele necesare desfasurarii in conditii optime a activitatilor de protectie civila, pentru eventuale revizuiri si actualizari etc. In situatia producerii unei urgente civile propune masuri pentru restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat. Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si instructiunile elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a celor ordonate de seful celulei de urgenta.

- Membru cu probleme de organizare si pregatire pentru interventie = sef departament / compartiment/ sector etc. Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: b) este seful cercetarii si conduce nemijlocit aceasta activitate. c) paricipa impreuna cu inspectorul de protectie civila la intocmirea organigramei de protectie civila, a documentelor operative si a celor de cooperare cu structuri ce au responsabilitati si posibilitati in managementul situatiilor de urgenta. d) incadreaza, cu personal specializat, formatiile ce fac parte din serviciul de urgenta privat. e) tine evidenta serviciului de urgenta privat. f) propune modificari si completari referitoare la organizarea serviciului de urgenta privat.

g) constituie si doteaza subunitatea de interventie rapida de serviciu, executand pregatirea acesteia prin exercitii de alarmare / interventie, in functie de tipurile de risc specifice unitatii. h) propune dotarea serviciului de urgenta privat infunctie de specificul misiunilor ce revin formatiilor din compunerea acestuia, adaptate la factorii de risc specifici unitatii. i) participa la elaborarea planificarii si executa pregatirea pentru interventie a serviciului de urgenta privat, tinand evidenta pregatirii si a raportarilor catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Criana al Judetului Bihor, Inspectia de prevenire, Serviciul protectie civila. j) cunoaste situatia si posibilitatile formatiilor componente ale serviciului de urgenta privat, a celorlalte forte de interventie din unitate, precum si a fortelor de cooperare si sprijin. k) va lua masuri ca prin intermediul statiei de amplificare ( mai ales la unitatile cu aflux mare de public ) sau prin intermediul altor mijloace ( stabilite de seful celulei de urgenta ) personalul propriu si cetatenii sa fie informati in cazul in care acestia trebuie sa paraseasca incinta unitatii, luand masuri pentru prevenirea panicii. Personalul de la intrate iesire sa cunoasca procedurile de anuntare a alarmei, de coordonare a cetatenilor, de prevenire a panicii etc. l) asigura centralizarea datelor referitoare la efectele: dezastrelor, atacurilor din aer, actiunilor teroriste, le raporteaza in timp oportun sefului celulei de urgenta si le aduce la cunostinta membrilor celulei de urgenta si a pesonalului din serviciul de urgenta privat. Informeaza, despre situatia creata, vecinii, preedintele comitetului judeean pentru situaii de urgen , Centrul operational al ISU Bihor, si fortele de cooperare si sprijin. m) conduce nemijlocit actiunile de interventie ale serviciului de urgenta privat in situatia producerii unei uregente civile. n) in situatia producerii unei urgente civile participa la restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat. o) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta. NOTA: In functie de clasificarea unitatii din punct de vedere al protectiei civile, a dispunerii acesteia in teritoriu, a vecinatatii cu anumite obiective potentiale surse de risc, a numarului de salariati, a incadrarii in prevederile HG 95/23.01.2003 si a altor criterii prevazute de legislatia care reglementeaza activitatea de protectie civila-Servicul de urgenta privat va cuprinde in mod obligatoriu: formatiuni de cercetare, instiintare-alarmare, tehnice, adapostire, deblocaresalvare, sanitare, protectie NBC, logistice si alte formatiuni stabilite de catre celula de urgenta. Formatiunile Serviciului de urgenta privat vor avea stabilite sarcini concrete de indeplinit pe timpul situatiilor de urgenta. Membru cu probleme tehnice si de instiintare-alarmare = sef departament / compartiment/ etc. Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: p) intocmeste schema ( planul de situatie ) cu dispunerea in teritoriu a unitatii. q) intocmeste planul constructiei unitatii cu: pozitiile cailor de acces pe teritoriul unitatii, intrarile iesirile din incinta unitatii pentru a fi folosite de fortele de interventie; Pozitioneaza traseele de trecere si intersectie a retelelor de transport a energiei electrice, termice, a produselor petroliere, a retelelor de canalizare, a conductelor de alimentare cu: gaze, apa si stabileste masurile de refacere oportuna a cestora in caz de avarii sau distrugeri, ca urmare a producerii unei urgente civile, in situatii de conflict armat sau atac teroroist.

r)

marcheaza, pe schema, obiectivele cu risc major de producere a incendiilor, exploziilor, a celor care contin substante toxice, surse radioactive si biologice. s) stabileste locul de dispunere a adaposturilor de protectie civila cu intrarile si iesirile de salvare. t) stabileste impreuna cu sefii de sectoare / compartimente etc. masurile de protectie civila ce trebuie puse in aplicare pe timpul lucrarilor de intretinere, revizie, reparatie tehica la instalatii, dispozitive, masini si utilaje, pe timpul probelor mecanice si de rodaj, la punerea in functiune a utilajelor tehnologice etc., verificand realizarea practica a lor. u) verifica modul de instruire de specialitate a personalului desemnat sa execute lucrarile mentionate la punctul ,,d. v) verifica zilnic modul in care este asigurata securitatea in punctele vulnerabile ale unitatii, inclusiv modul de amplasare si intretinere a mijloacelor de interventie in caz de incendiu, si ia masuri pentru inlaturarea imediata a neajunsurilor constatate, iar lunar intocmeste un raport pe care il prezinta sefului celulei de urgenta. w) propune efectuarea de controale colective de protectie civila pe linie tehnica. x) intocmeste documentele de instiintare alarmare a celulei de urgenta si a serviciului de urgenta privat si le prezinta spre aprobare sefului celulei de urgenta. Asigura documentatia necesara pentru desfasurarea acestei activitati la: secretariat si la serviciul de paza. y) studiaza posibilitatile sistemului de telecomunicatii teritorial si propune modul de folosire al acestuia, pentru nevoi proprii de protectie civila. z) propune completarea si perfectionarea dotarii cu mijloace de informatica, transmisiuni, instiintare, alarmare si acchizitionarea dispozitivelor pentru actionarea centralizata a acestora. aa) propune masurile de protectie a sistemelor de transmisiuni impotriva bruiajului radio si actriunilor diversioniste. bb) in toate situatiile, urmareste exploatarea corecta a mijloacelor de transmisiuni si a celor de informatica. cc) conduce actiunea formatiunilor de specialitate , in situatii de urgente civile sau conflict armat, asigurand primirea si transmiterea oportuna a ordinelor , comunicatelor si semnalelor de alarmare. dd) stabileste masurile ce se impun pentru restabilirea capacitatii de actiune a fortelor si mijloacelor de transmisiuni -alarmare. ee) in situatii de urgente civile sau conflict armat -prezinta propuneri pe linie de specialitate pentru luarea deciziei de interventie de catre seful celulei de urgenta. ff) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta. - Membru cu probleme de adapostire si deblocare-salvare = sef departament / compartiment etc. Se subordoneaza sefului celulei de urgenta i are urmtoarele obligaii : Pe linie adapostire are urmatoarele obligatii: gg) prezinta propuneri pentru amenajarea adaposturilor de protectie civila. hh) organizeaza si coordoneaza activitatea de amenajare a spatiilor de adapostire in subsolul constructiilor existente, conform normelor stabilite de legislatia in vigoare. ii) studiaza posibilitatea folosirii terenului pentru protectia salariatilor si a cetatenilor. jj) organizeaza si pregateste echipele de adapostire.

kk) asigur marcarea adaposturilor, montarea in locuri vizibile a


indicatorarelor,, spre adapost si afisarea regulilor de comportare a cetateilor pe timpul ocuparii acestora. ll) controleaza intretinerea adaposturilor de protecitie civila si evacuarea in timp oportun a materialelor. mm) organizeaza mentinerea ordinii si disciplinei pe timpul ocuparii spatiilor de adapostire. nn) tine evidenta adapostrurilor si face propuneri pentru completarea si modernizarea dotarii acestora. Pe linie de deblocare - salvare are urmatoarele obligatii a) pregateste formatiile de deblocare salvare, punand accent atat pe pregatirea de interventie propriu-zisa , cat si pe cunoasterea de catre personalul formatiilor a elementelor strict necesare interventiei ca: locul spatiilor in care se adapostesc cetatenii, traseele de alimentare cu produse petroliere, apa, gaze, energie electrica, termica, de canalizare etc., a punctelor vulnerabile si in special a celor cu potential ridicat de producere a incediilor , exploziilor , precum si a surselor ce contin substante toxice insustriale, surse radioactive sau biologice; cunoasterea unor notiuni elemntare de constructie si cunoasterea concreta a caracteristicilor constructiilor din unitate. b) face propueri pentru dotarea acestora cu materiale de interventie. c) prezinta propuneri de interventie sefului celulei de urgenta in vederea luarii deciziei. d) conduce aciunea de interventie a formatiilor pentru deblocarea spatiilor, salvarea de vieti omenesti, impreuna cu formatiile sanitare si desfasoara activitatile, ce se impun, pentru restabilirea capacitatii de actiune. e) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta Membru cu probleme de protectie N.B.C. si sanitare.= sef departament / compartiment/ sector etc Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: Pe linie de protectie nucleara, biologica si chimica are urmatoarele obligatii: a) identifica factorii potentiali generatori de situatii de urgenta: nucleara, radiologica, biologica si chimica din unitatea proprie, apartinand unitatilor ce isi desfasoara activitatea pe aceeasi platforma sau unitatilor cu care se invecineaza. b) face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a formatiilor de protectie NBC si pentru dotarea acestora in conformitate cu specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu normativele de inzestrare, in vigoare. c) executa pregatirea pentru interventie a formatiilor NBC. d) organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) P.D.P., P.D.M.T., P.D.E. e) daca unitatea se incadreaza in prevederile HG nr. 95 din 23.01.2004 intocmeste documentele ce se impun si le inainteaza organismelor specificate in hotarare. f) intocmeste, prin consultare, cu membrii celulei de urgenta Planul la urgenta interna, pe care il prezinta spre aprobare sefului celulei de urgenta. g) intocmeste documentatia necesara pentru obtinerea acordului de mediu. h) identifca sursele de aprovizionare cu decontaminatori, spilgel etc. si prezinta propuneri pentru achitionare sefului celulei de urgenta. Pe linie sanitara are urmatoarele obligatii:

a) face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a formatiilor sanitare si pentru dotarea acestora in conformitate cu specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu normativele de inzestrare, in vigoare. b) executa pregatirea pentru interventie a formatiilor sanitare. c) organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) E.M.A., D.P.A.M.C., P.P.A.M.T.E., formatiuni voluntare pregatite de Crucea Rosie Romana Filiala Bihor. d) apeleaza la serviciile specializate pentru efectuarea analizelor sanitaro- epidemiologice a surselor de apa si a altor surse generatoare de epidemii etc. , stabilind masurile sanitaro igienice si antiepidemice necesar a fi respectate in unitate pentru ptrevenirea imbolnavirii salariatilor si intocmeste documentatia pentru obtinerea avizului sanitar. e) apeleaza la serviciile specializate pentru pregatirea personalului care incadreaza formatiile sanitare privitor la modul de acordare a primului ajutor persoanelor afetate de efectele situatiilor de urgeta. f) face propuneri si se ocupa de realizarea si dotarea cu materiale a punctelor de prim ajutor din toate sectoarele de activitate. g) identifica sursele de aprovizionare cu medicamente, instrumentar si a altor materiale si mijloace necesare acordarii primului ajutor si transportului victimelor la unitatile spitalicesti si face propuneri sefului celulei de urgenta, privitor la achizitionarea acestora si la incheierea de conventii, protocoale etc. h) participa la intocmirea ,, planului de evacuare satabilind locurile de aprovizionare cu apa, alimente, locurile de cazare si odihna etc. i) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta. - Membru cu probleme logistice = sef departament / compartiment/ sector etc. Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii: a) de a cunoaste normele de inzestare, in vigoare, a celulei de urgenta, serviciului de urgenta privat si a formatiuniei de intervetie rapida de serviciu. b) intocmeste planul de inzestrare cu aparatura , tehnica, mijloace de protectie, interventie a tuturor structurilor de protectie civila si planul de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico amteriale de protectie civila. c) de a cunoaste sursele de achizitionare in vederea aprovizionarii rapide si pentru restabilirii urgenta a capacitatii de actiune a structurilor de protectie civila. d) pregateste formatiunile din subordine. e) asigura fondul financiar necesar dotarii de protectie civila din bugetul propriu sau din alte surse legal constituite. f) tine evideta dotarilor pe linie de protectie civila. g) executa controlul gestionarii, intertinerii si conservarii mijloacelor de protectie civila. h) precizeaza misiunile si repartizeaza formatiunile de transport si logistice in situatii de urgenta. i) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta CAPITOLUL IV Metodologia de lucru a celulei de urgenta Art. 1. Se intruneste semestrial, la convocarea sefului celulei ( anual sau ori de cate ori

situatia o impune ). Art. 2. Convocarea membrilor celulei de urgenta se face cu 7 zile inainte de inceperea lucrarilor. Art. 3. Materialele necesare sustinerii problematicii de la ordinea de zi vor fi distribuite membrilor celulei de urgenta cu 5 zile inaintea sedintei. Art. 4. Sedintele se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor. Art. 5. Hotararile se adopta cu votul a 1/5 din numarul membrilor. Art. 6. Lucrarile se desfasoara in spatii special amenajate, in cadrul unitatii, si dotate cu mobilier si echipament de birotica, informatica si comunicatii, fiind amenajate si spatii pentru conferinte si comunicate de presa. Art. 7. Fondurile banesti pentru realizarea dotarilor si desfasurarera activitatii celulei de urgenta se asigura din bugetul propriu. Art. 8. Lista cu dotarile necesare pentru activitatea celulei de urgenta este prevazuta in Anexa nr.1. Art. 9. Metodologia de lucru a celulei de urgenta poate fi completata, in functie de extinderea competentelor.

REGULI DE COMPORTARE SI MASURI DE PROTECTIE IN CAZ DE DEZASTRE 1. Notiuni generale de comportare si de protectie in caz de dezastre

Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tulburate de efecte tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub control pot avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni. Se pot produce in acest fel dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite situatii prestabilite. Aparute de regula, in mod brusc, prin surprindere, aceste dereglari pot fi urmate de crearea unui numar mare de victime omenesti, a unui volum mare de distrugeri de bunuri si valori materiale.Evenimentele datorate declansarii unor tipuri de riscuri,din cauze naturale sau provocate de om ,generatoare de pierderi umane,materiale sau modificari ale mediuluisi care prin amploare, intensitate si consecinte ,ating sau depasesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta poarta denumirea de dezastre. Pe langa volumul mare de victime, pierderi si distrugeri,dezastrele produc si grave tulburari ale activitatilor economice si sociale. Desfasurarea acestora este dezorganizata uneori pentru perioade mari de timp, avand ca principale urmari intarzieri in realizarea scopurilor propuse cu toate consecintele ce decurg din acestea: lipsa unor bunuri de prima necesitate, greutati in asigurarea spatiilor de locuit, slabirea starii morale a colectivitatii locale .. Sunt considerate riscuri naturale - actiunile dezastruoase care apar in urma unor fenomene ca: cutremurele de pamant, alunecarile de teren, inundatiile, secetele prelungite, furtunile, inzapezirile, epidemiile, epizotiile, incendiile de paduri sau de cultura. Sunt considerate riscuri tehnologice -riscurile determinate de unele activitati umane ce devin periculoase daca sunt scapate de sub control. In aceasta categorie sunt incluse: distrugerea unor baraje sau altor lucrari hidrotehnice, accidente de circulatie, accidente datorate munitiei neexplodate sau a armelor artizanale, prabusirea unor ruine sau a unor galerii subterane, accidentele industriale , accidente chimice ,nucleare , explozii, caderi de obiecte cosmice. Reguli de comportare si masuri de protectie pe tipuri de risc Deoarece fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se vor trata pentru fiecare in parte astfel: Cutremurele de pamant. Masuri de protectie

Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu perioadele urmatoare ale acestuia. Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asugura protectie in toate imprejurarile: acasa, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu atat mai mult cu cat timpul pe care il avem la dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este foarte scurt. Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur, trebuie sa le realizam inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce miscarea seismica a trecut. Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de protectie a locuintei si in afara acesteia. In masurile de protectie a locuintei este necesar: Recunoasterea locurilor in care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa rezistenta etc.; Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cadea sau deplasa in timpul seismului ; Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor de incendiu: protectia si evitarea distrugerilor la instalatiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze; Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu aceste surse; Asigurarea starii de rezistenta a locuintei. La nevoie se consulta organele de protectie civila locale sau alti specialisti; Asigurarea, in locuri cunoscute si usor accesibile, a imbracamintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente a unor materiale si obiecte necesare realizarii unei truse de prim ajutor familial; Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor si bateriile necesare; In masurile de protectie in afara locuintei este necesar: Cunoasterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor pentru situatiide urgenta, de politie, de cruce rosie, precum si alte adrese utile; Cunoasterea bine a drumului pe care va deplasati zilnic la scoala, cumparaturi, avand in vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, caderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.; Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic, sunt urmatoarele: Pastrarea calmului, sa nu se intre in panica si sa linistiti pe ceilalti membrii ai familiei: copii, batrani, femei; Prevenirea tendintelor de a parasi locuinta: putem fi surprinsi de faza puternica a miscarii seismice in holuri, scari etc. Nu se foloseste in nici un caz ascensorul; Daca suntem in interiorul unei locuinte ramanem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, sa se stea inspre centrul locuintei (cladirii), langa un perete. Protejarea se face sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa suficient de rezistente spre a ne feri de caderea unor lampi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentele etc.; Daca suntem surprinsi in afara unei locuinte (cladiri) ramanem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri,parapete, cornise, geamuri care de obicei se pot prabusi pe strada; Daca suntem la scoala (serviciu), nu fugim la usi, nu sarim pe fereastra, nu se alearga pe scari, nu se utilizeaza liftul, nu alergati pe strada. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis si sigur; Daca a trecut socul puternic al seismului, se inchid imediat sursele de foc cat se poate de repede, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat; Daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un loc deschis, se evita cladirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si ne ferim de firele de curent electric cazute; Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va

calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele; Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematrograf, stadion, sala de sedinta etc.) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de rand. Dupa producerea unui cutremur puternic este necesar sa luam urmatoarele masuri: Nu plecati imediat din locuinta. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si copii; Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze; Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat. Ajutatii pe loc. Curatati traseele de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente etc. Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului in care ne aflam; Ascultati numai anunturile posturilor de radio-televiziune si recomandarile acestora; Verificati preliminar starea instalatiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuinta; Paraseste calm locuinta dupa seism, fara a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificati mai intai scara si drumul spre iesire; Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, procedati cu calm la spargerea geamurilor si curatati bine si zona de cioburi, utilizand un scaun, o vaza metalica (lemn) etc. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion etc.); Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri (replici) ulterioare primei miscari seismice, care de regula este mai redus decat cel initial. Nu dati crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice si urmarile lor, utilizand numai informatiile si recomandarile transmise ofocoal, receptionate direct de dvs. si nu din auzite; Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti de dvs. care in asemenea situatii apar ad-hoc. Alunecarile de teren. Masuri de protectie Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere. Alunecarile de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 3 m/s, iar in unele situatii si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situatii. In aceste conditii, un rol important revine actiunilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarilor de teren si alarmarii (avertizarii) populatiei in timp util realizarii protectiei. Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren, organele de specialitate, supunand unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la urmatoarele concluzii: - Alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile necesare stabilirii conditiilor de aparitie si de dezvoltare a lor; se pot preintampina asemenea evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control; este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii in zonele in care asigurarea stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare, este posibila prptectia daca se preconizeaza si se planifica din timp masuri corespunzatoare si se realizeaza o informare oportuna a populatiei in zona de risc. In general, in actiunile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari recuperarea bunrilor materiale si refacerea avariilor. Salvarea supravietuitorilor din cladirile acoperite se realizeaza in conditiile similare actiunulor preconizate in cazul cutremurelor de pamant. Inundatii. Masuri de protectie. Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva.

Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea-eliminarea actiunilor distructive se pot asigura prin: Realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor; Modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata; Zonele luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor de interdictie in care se interzice orice constructie in zona canalului de inundatie, a zonelor de restrictie in care sunt admise unele constructii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundatiei de proiectare; Aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora. In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de prevenire se completeaza prin: Organizarea, incadrarea si dotarea serviciilor de urgenta ., din aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si de ducere a actiunilor de salvare; Stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile; Asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor; Organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare; Asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii; Asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta medicala, transport etc. -Protejarea bunurilor existente in locuinte prin urcarea acestora in poduri sau prin evacuarea acestora daca timpul permite; -Evacuarea populatiei si animalelor din zona inundabila; Inzapezirile. Masurile de protectie. Inzapezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de calamitati cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata etc. Daca sunteti surprinsi in afara locuintei, in calatorii, in mijloacele de transport etc. trebuie sa va pastrati calmul si sa luati masuri contra frigului, cei aflati in mijloacele de transport sa nu-si paraseasca locul pentru ca este pericol de ratacire. Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focuri si asteptati ajutoare. Pentru conducerea interventiei in caz de inzapeziri se defasoara urmatoarele actiuni: recuoasterea locului si estimarea urmarilor; organizarea dispozitivului de actiune si repartizarea formatiunilor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formatiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinsi de inzapezire, organizarea corecta a lucrarilor de salvare si evacuare a acestora.,asigurarea protectiei impotriva degeraturilor,inghetului. Incendiile de padure. Masuri de protectie Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici si pregatire speciala. Stingerea incendiilor de paduri reprezinta o particularitate intrucat oamenii si constructiile, de regula, sunt in afara pericolului acestoara. Pentru asigurarea interventiei in cazul producerii incendiului de paduri sunt necesare formatiuni si mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe si cisterne sau avioane si elicoptere.

Un rol deosebit in asemenea situatii il are izolarea focului prin crearea de culoare de protectie (taierea si indepartarea copacilor pe anumite fasii su directii). In situatii deosebite rezultate bune dau, bombardamentele de aviatie cu bombe incarcate cu halogen sau bioxid de carbon. Reguli de comportare si masuri de protectie in caz de riscuri tehnologice; Intrucat fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se vor trata pentru fiecare in parte astfel: Accidentele nucleare. Masuri de protectie. Un rol important in sesizarea accidentului nuclear, declansarea oportuna a aplicarii masurilor de protectie si a actiunilor de interventie specifice il are supravegherea si controlul radioactivitatii mediului inconjurator, care se realizeaza prin: Laboratorul de control dozimetric al instalatiilor si mediului inconjurator, existent la nivelul centralei nuclearo-electrice si care are dispuse in zone de risc mai multe posturi fixe pentru masuratori gamma prevazute si cu statii radio pentru transmiterea autoamta a datelor; Statiile de control a radioactivitatii mediului inconjurator, din subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectia Mediului, care sunt dispuse pe intreg teriotoriul Romaniei (inclusiv pe varfurile muntilor -Varful Omul, Varful Toaca Orasul Bechet ,mp Craiova si alte zone din tara) si care executa intr-un progran continuu masurarea radioactivitatii atmosferei, apelor de suprafata, vegetatiei si solului, cu ajutorul utilajelor si aparaturii dozimetrice; Laboratoarele de igiena a radiatiilor apartinand Ministerului Sanatatii, care evalueaza nivelul de radioactivitate si gradul de contaminare radioactiva a mediului inconjurator si a populatiei, prin control sanitar radiotoxicologic si radioecologic. Se masoara continutul radioactiv in aer, al depunerii la sol , apei potabile, vegetatiei, laptelui si produselor lactate, altor produse alimentare considerate ca principali factori de iradiere interna a populatiei. De asemenea, se identifica si izotopii radioactivi critici (Iod 131 si Cesiu 137 prin metoda spectometrica si Strontiu 90- prin metoda de analize radiochimice). Cadrul legal existent in Romania, aliniat celorlalte tari si cerintelor Agentiei Internationale pe Energie Atomica, de la Viena , stabilesc obligatiile obiectivelor nucleare ca si ale autoritatilor publice, in caz de accident nuclear. Potrivit acestor prevederi, obiectivul nuclear intocmeste un plan propriu de protectie si interventie sau de urgenta pentru amplasament, iar organele judetene si ale municipiului Bucuresti in colaborare cu Comisia Centrala pentru Interventie in caz de accident nuclear, intocmeste planul de protectie si interventie la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, care cuprind responsabiliotatile ce revin autoritatilor locale si masurile pentru protectia cetatenilor din zona de risc. Nici un obiectiv nuclear nu este autorizat sa functioneze daca nu satisface cerintele, inclusiv in domeniul securitatii nucleare, ale radioprotectiei si daca nu are un plan de urgenta coerent si viabil. In stransa legatura cu planul propriu de interventie al centralei se verifica si planul de protectie si interventie intocmit de organul judetean si al municipiului Bucuresti. Se desfasoara in acest scop activitati de pregatire carre sa permita, intr-o situatie de accident nuclear, actiunea eficienta a personalului cu atributii de conducere, a tuturor factorilor de interventie cat si a populatiei pentru aplicarea masurilor de protectie si regulilor de comportare. Cu aceasta ocazie se asigura cunoasterea responsabilitatilor, urmarirea si realizarea unor masuri pentru asigurarea instintarii si alarmarii, supravegherea radiactivitatii factorilor de mediu, ducerea actiunii de catre fortele proprii de interventie pentru inlaturarea efectelor produse de accident. Pentru pregatirea populatiei se folosesc pliante, avand ca obiect agentul nuclear si alte materiale ilustrative care pot sprijini aceasta actiune. Un rol important il are informarea populatiei prin mijloacele audio-vizuale, la care sunt chemate sa participe specialistii din cadrul obiectivului nuclear, care pot sa-si aduca o contributie importanta la marirea increderii cetatenilor in cunoasterea si realizarea celor mai utile masuri de protectie pentru populatie. La producereea unui accident nuclear se desfasoara urmatoarele activitati mai importante: obiectivul trece la starea de urgenta generala;

in localitatile cuprinse in zona afectata de evacuarea de materiale radioactive in exteriorul amplasamentului, se introduce alarma la dezastre (5 sunete impulsuri )10 sec intre ele ) prin mijloacele la dispozitie-radiuo, televiziune, reteaua de amplificare etc. se fac recomandari populatiei pentru a se adaposti in locuinte si luarea masurilor de protectie a surselor de apa, alimentelor, grajdurilor, animalelor etc..Trebuie retinut faptul ca adapostirea in locuinte permite reducerea expunerii la radiatii de 5 ori in raport cu norul si de 20 de ori in raport cu depunerile de radionuclizi din exterior. Utilizarea subsolurilo, adaposturilor de orice tip, constituie un loc bun de protejare impotriva radiatiilor; Cetatenii din localitatile alarmate, auzind semnalul de alarma data prin sirene, sau prin clopotele de la biserici trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati: se deplaseaza rapid spre locuinta; asigura protectia surselor de apa, introduc animalele in grajduri, organizeaza unele masuri de protectie in case si grajduri, prin acoperire si etanseizare; isi asigura rezerva de apa; se adapostesc in locuinta, in incaperea cea mai izolata de exterior si care asigura o etansare mai buna la usi si ferestre; dechid radioul sau televizorul pentru a primi comunicatele depre situatia creata si masurile urgente care trebuie luate; isi pregatesc mijloace improvizate de protectie pentru aparatul respirator si pentru intreg corpul. Foarte bune sunt mastile contra gazelor si costumele de protectie speciale (cine le are) Grupurile mai mari de cetateni care prin natura profesiei sunt surprinsi in activitati pe care le desfasoara in exteriorul localitatii si care nu au receptionat semnalul de alarma sunt instintati prin curieri (delegati).Acestia se intorc imediat la locuintele lor cu vehiculele sau autovehiculele pe care le au la dispozitie, folosind pe timpul transportului mijloace simple de protectie pentru aparatul respirtor. Inainte de intrare in locinta, verifica rapid masurile luate de membrii familie, isi dezbraca imbracamintea folosita si intra in locuinta (camera) unde imbraca haine necontaminate. Masuri de protectie similare se realizeaza si la depozitele alimentare, de cereale etc.Programul se adapteaza in functie de situatia creata si se iau masuri de protectie a personalului. In scoli, elevii parasesc in ordine, fara panica spatiul scolii si cu mijloace improvizate la indemana se protejeaza aparatul respirator si se deplaseaza catre casele de domiciliu unde respecta indicatiile parintilor pentru dezbracare si imbracarea de haine necontaminate, adapostire etc.Daca se afla in zona I-a de urgenta se adapostescin adaposturi sau Sali de clasa etanseizate asteptand sa fie evacuati. Prin radiodifuziune, posturile de radio si televiziune, se transmit comunicate catre cetateni, privind administrarea preparatelor pe baza de iod in dozele stabilite, care au fost distribuite in stare de urgenta anterioara sau care continua sa se distribuie.Aceste preparate au rolul de a satura tiroida si a nu permite patrunderea izotopului de iod 131, care este unul dintre radionuclizii critici in situatia de accident nuclear. Imediat dupa declansarea starii de urgenta generale, de catre obiectivul nuclear, se intensifica supravegherea radioactivitatii mediului inconjurator. O masura de protectie foarte utila este evacuarea din zonele in care se apreieaza ca iradierea poate deveni periculoasa (doze cuprinse intre 0.05-0.5 Sv) si mai mult in functie de stationarea in zone contaminate. Protectia se asigura insa prin evacuarea populatiei din localitate inainte de scaparile efective de radioactivitate de la obiectivul nuclear. In functie de situatia creata, evacuarea se poate realiza si dupa formarea norului radioactiv, dar in acest caz , mijloacele de transport auto vor prelua cetatenii (alesii), direct din locintele lor pentru a micsora riscurile contaminarii. Se va acorda atentie si fenomenului de autoevacuare din zona amplasamentului nuclear, stabilindu-se, insa , zonele de regrupare si punctele de control a contaminarii radoactive.

Pentru stabilirea dozei de radiatie primita de populatie in zona contaminata se organizeaza controlul dozimetric . Pentru estimarea dozei de radiatie primita de populatie (elevi) si aprecierea stadiului eventual de bolii de radiatie se face controlul radiobiologic. Incidenta nefasta a radiatiilor asupra organismului uman se poate constata simptomatologic printr-un consult medical general si prin analiza de laborator care scot in evidenta modificari sanguine si retinerea preferentiala a unor izotopi radoactivi in diferite organe. De mare importanta pentru stabilirea unui diagnostic in cazuri mai dificile este masurarea dozei acumulate cu ajutorul unui aparat, cu cositori de corp uman, numit si antropogametru. Un capitol important al masurilor care se iau in cazul unui accident nuclear il constituie asigurarea asistentei medicale de urgenta.Ea se realizeaza in unitatile sanitare si spitalicesti din zona unde se amenajeaza spatii protejate si un circuit adecvat, pentru aceasta situatie.Aici se trateaza cazurile de iradiere si contaminare pentru prima urgenta. In faza urmatoare si dupa evacuare, acestea sunt preluate de spitalele din afara zonei, iar cazurile grave se spitalizeaza si se trateaza in unitati specializate. In aceasta situatie, se propune comitetului judetean pentru situatii de urgenta, introducerea restrictiilor la consumul de apa din sursele deschise si neprotejate, precum si a alimentelor, in mod deosebit a laptelui care este element de baza pentru copii. Aceste restrictii introduse odata cu alarma la dezastre se transmit prin mijloace de radio si televiziune locale si nationale cu indicatia de a proteja rezervele existente in locuinte.Detinatorii de animale este necesar sa aplice restrictii similare si in hrana acestora ,folosind daca este posibil doar furaje (alimente)protejate. Decontaminarea radioactiva a cladirilor,cailor de acces, scolilor ,locurilor de munca si a unor bunuri materiale ,are o importanta mai mare in perioada de revenire la normal a vietii economice si sociale in zona.In situatile executarii evacuarii ,dopa perioada de esmisie radioactive,este necesara decontaminarera cailor de acces pentru evacuarea si organizarea unor puncte de decontaminare a mijloacelor de transport si a personalului la limita zonei. Actiunile de decontaminare complexe si de lunga durata se executa de catre formatiunile de protectie civila sau daca este posibil de subunitati ale armatei. Desi instalatiile nucleare moderne sunt altsfel proiectate ,(ex.CNE-Cernavoda)construite si exploatate,incat riscurile radiobiologice pentru populatie (copii)sa fie minime ,probabilitatea producerii unui accident trebuie luata in calcul. De aceea, fiecare cetatean (elev)trebuie sa intaleaga necesitatea pregatirii pentru asemenea situatii prin realizarea masurilor de protectie civila si insusirea regulilor de comportare. Accidente chimice. Masuri de protectie. In zona de actiune a norului toxic se aplica masura de protectie astfel: instiintarea si alarmarea populatiei(elevilor)despre pericolul chimic se executa cu scopul de a avertiza populatia(elevii)despre pericolul chimic , in vederea realizarii masurilor de protectie. Instintarea se realizeaza in trepte de urgenta , in functie de dinstanta pana la locul accidentului chimic.Alarmarea se executa prin semnalul alarma la dezastre Dupa declansarea alarmei , prin mass- media se transmit populatiei si tinerilor informatii suplimentare privind regurile de comportare,modul de realizare a masurilor de protectie, durata de actiune a norului toxic si alte masuri ce trebuie aplicate dupa trecerea pericolui. Asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se realizeaza pentru a impiedica patrunderea substantelor toxice in organism , prin aparatul respirator sau prin piele.Se pot folosii la nevoie si mijloace simple de protectie, care se confectioneaza conform modelelor de protectie civila. Asigurarea protectiei populatieiprin adapostire se realizeaza numai in adaposturile de protectie civila care au prevazute un sistem corespunzator de de filtroventilatie Asigurarea protectiei prin evacuare (autoevacuare) temporara se executa pentru a realiza protecta populatiei si tinerilor in situatiile cand celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente. Introducerrea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor si animalelor in zona contaminata.restrictiile se transmit cetatenilor prin toate mijloacele de instintare la dispozitie.

Introducerea restrictiilor de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in zona de actiune a norului toxic pentru a preveni intoxicatiile oamenilor si animalelor si pentru a asigura desfasurarea actiunilor de protectie si interventie. Organizarea cercetarii chimice, a controlului si supravegherii contaminarii se realizeaza in zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic, pentru a stabili prezenta substantelor toxice industriale, cantitatea de substanta raspandita, concentratia substantei in zona de raspandire, directia deplasarii norului toxic, limitele zonei de actiune a noruluui toxic cu concentratia letala si de intoxicare. Acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta persoanelor intoxicate in zona accidentuluui chimic si in zona de actiune a norului toxic,se continua scoaterea victimelor de sub actiunea substantelor toxice industriale si transportarea la spitale in vederea tratamentului. Aplicarea masurilor de neutralizarre si de impiedicare a raspandirii sibstantelor toxice industriale, colectarea, transportul si depozitarea materialelor contaminate in vederea micsorarii sau anularii actiunii substantelor toxice industriale, localizarii si inlaturarii accidentului chimic. Asigurarea protectiei animalelor se realizeaza in fermele zootehnice si gospodariile individuale din zona de actiune a norului toxic, prin izolare in grajdurile folosite in mod curent la care se etanseaza usile si ferestrele . Instruirea elevilor, tineretului si intregii populatii din zona afectata, are ca scop constientizarea acesteia privind necesitatea aplicarii masurilor de protectie si respectarea regulilor de comportare in zona contaminata. In functie de amploarea si urmarile accidentului chimic, se organizeaza si masurile de protectie si interventie de limitare si inlaturare a urmarilor acestuia.Un rol important in toata activitatea revine Comisiei locale pentru situatii de urgenta.
Accidentele la lucrarile hidrotehnice.Masuri de protectie Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrari hidrotehnice au impus luarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectare-executie: - introducerea in proiectele de executie si a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de baraje, evaluarea conditiilor de curgere a debitelor evacuate in zonele de inundatie; - asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in realizarea constructiilor, echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie; - realizarea unui sistem de corespunzator de avertizare-alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj, in timp util; - stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora; - organizarea formatiunilor si asigurarea materialelor necesare ducerii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe; - instruirea tineretului, populatiei din localitatile din aval de baraje asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru asemenea situatii. La producerea unui astfel de accident se desfasoara urmatoarele activitati si actiuni: - se declanseaza semnalul de alarma la dezastre si se insinteaza telefonic (radio) conform planului de dezastre, toate localitatile din zona inundabila; - la receptionarea semnalului de alarma, populatia se evacueaza in afara zonei inundabile, in timpul cel mai scurt; - cu forte si mijloace specializate si detasamente de populatie, ***comisia locala actioneaza pentru salvarea populatiei, animalelor si bunurilor materiale; - se iau masuri pentru cazarea sinistratilor si asigurarea cu apa si alimentele necesare; - se acorda primul ajutor victimelor si asistenta sanitara pentru populatie in vederea unor epidemii; Cetatenii (copii) trebuie sa retina urmatoarele reguli de comportare: - cunoscand timpul la dispozitie , se actioneaza cu calm in toate situatiile; - la parasirea locuintei, se intrerupe alimentarea cu gaze, curent electric si apa; - evacuarea oamenilor si animalelor sa se realizeze in locurile stabilite prin planul la dezastre si cunoscute in detaliu;

- evacuarea sa se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoarre si cele strict necesare; - in caz de surprindere, sa se urce pe cladirile rezistente; - in toate situatiile critice, sa astepte interventia formatiunilor specializate la de zastre;

- sa nu se consume apa din zona inundata, inclusiv din fantani, decat dupa dezinfectarea acestora de catre formatiunile sanitare;
Accidentele rutiere, feroviare, stingerea incendiilor, munitiile neexplodate si altele.Masuri de protectie

Accidentele rutiere, feroviare si aeriene pot avea urmari foarte grave, producandun numar mare de victime si distrugerea de importante bunuri materiale In anumite conditii, in functie de amplasarea accidentelor, acestea se pot transforma in catastrofe (vezi cazul Mihailesti-Buzau din 24 mai 2004),cu reprcursiuni asupra mediului inconjurator.Actele de terorism de asemenea, s-au dovedit a fi foarte periculoase si cu urmari destul de tragice (vezi 11 septebrie in America) In aplicarea normelor de protectie se va tine seama de regulile stabilite pentru transportul rutier, feroviar si aerian. Cetatenii (elevii in special) trebuie sa retina cateva reguli pe care sa le aplice in astfel de imprejurari: pastrarea calmului, iesirea imediat din zona periculoasa, acordarea autoajutorului sanitar (aplicarea garoului, pansarea ranitilor, imobilizarea fracturilor etc.) acordarea ajutorului sanitar ranitilor, asteptarea in liniste a ajutoarelor. Panica in astfel de situatii mareste mult situatia creata si duce la marirea numarului de victime din randul celor prinsi in accident. In caz de accidente de circulatie, masurile constau in alarmarea formatiunilor specializate din zona si actiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, inlaturarea avariilor, refacerea instalatilor, de blocarea cailor de acces si reluarea circulatiei. O atentie deosebita trebuie acordata cercetarii care se executa la orice apropiere de locul accidentului pentru a preveni producerea de victime, din randul celor care vin in ajutor, prin contaminare sau explozii.. Stingerea incendiilor, de regula, se executa in functie de natura lor in complexele petroliere, societatile comerciale sau la marile imobile. Stingerea incendiilor in marile complexe petroliere are la baza urmatoarele principii: stingerea focului, trebuie sa se faca mai ales cu ajutorul substantelor sub forma de spuma sau praf (pudra); protejarea depozitelor de combustibil care se gasesc in vecinatate focarului de incendiu se asigura prin evacuarea totala, daca este posibil (vidinjarea rapida a rezervoarelor fixe, indepartarea rezervelor mobile) sau protejarea prin racirea lor cu apa multa proiectata de lansatoare speciale; indepartarea rapida a populatiei din vecinatate pentru a evita pierderi omenesti inutile; indepartarea populatiei (tinerilor) de pe directia de deplasare a norului de substante nocive (in cazul in care exista asemenea dezastre); asigurarea cu mijloace de protectie a personalului care intervine; In cazul marilor imobile (teatre, cinematografe, restaurante etc.) pentru prevenirea si stingerea incendiilor, se asigura masuri pentru: diminuarea la maxim a inflabilitatii constructiei, mobilierului, decorurilor etc.; existenta unui sistem de detectare si localizare si localizare a incendiului; existenta mijloacelor de interventie contra focului (extinctoare, guri de incendiu, personal specializat); existenta planului si mijloacelor de evacuare si cunoasterea perfecta a acestora de catre personalul de exploatare; existenta mijloacelor de alarmare, mijloacelor luminoase si a indicatoarelor pentru evacuare; limitarea si reglementarea utilizarii acestor imobile in conditii de razboi; Sub denimirea generala de munitii sunt incluse urmatoarele:cartuse dde toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente incarcate cu substante explozive.In timp de pace si razboi un mare rol il prezinta actiunea de identificare a

munitiei si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriu-zisa (nu intamplatoare) a munitiei ramasa neexplodata se face de catre formatiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detecte munitia la mari adancimi. La descoperirea oricarui tip de munitie (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate urmatoarele reguli: sa nu fie atinse, lovite sau miscate; sa nu se incerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente; sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuinte sau gramezi de fier vechi; sa se anunte imediat organele de politie, care la randul lor anunta organele de protectie civila si care intervin pentru ridicarea munitiei respective.La locul descoperirii munitiei, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protectie civila; Retineti! - neutralizarea si distrugerea munitiei se executa de catre subunitatile pirotehnice care au pregatirea si dotarea cu aparatura speciala pentru aceste misiune periculoasa. - in caz de catastrofe, nu intervin decat fortele si mijloacele speciale iar in zona respectiva circulatia este interzisa si incercuita de organele de paza si ordine.

Structura planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc la nivel, operator economic, instituie publica

In concordanta cu prevederile legii proteciei civile 481/2004 art.10 lit.. (d) si celelalte acte normative aprute pe aceasta linie, la nivelul fiecrei instituii publice sau operator economic este necesara elaborarea planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc din raza de competenta ncadrarea instituiei publice sau operatorului economic in clase de risc se face in baza analizei de risc. Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificrii riscului, determinrii frecventei evenimentelor pentru fiecare tip de risc specific. Criteriile de clasificare stabilite prin HG 642/29 iunie 2005 (M.O 603/13.07.2005) se va face in funcie de tipurile de risc specifice din zona de competenta a instituiilor publice sau operatorilor economici sau cele de la operatorii economici nvecinai care pot afecta prin tipul riscurilor existente si alte zone in afara sferei de activitate. Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc va, fi structurat pe riscuri principale sau secundare, astfel incat planurile ntocmite pentru gestionarea situaiilor de urgenta sa cuprind structurile proprii de intervenie, dotarea cu mijloace tehnice si materiale de intervenie, aparatura si echipamente de protecie, modul de aciune pentru limitarea si inlaturarea efectelor situaiilor de urgenta la care sunt expui salariaii sau populaia din zona de risc. CONINUTUL CAPITOLUL I 1 - Scop Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc este documentul pe baza cruia se realizeaz masurile si activitile tehnice si organizatorice preventive, de pregtire si intervenie pe tipuri de risc in vederea conducerii unitare a activitilor in situaii de urgenta.,a stabilirii procedurilor de intervenie operativa pentru protecia sntii si a vieii salariailor, a reducerii pierderilor de bunuri materiale si spirituale, a protejrii factoriilor de mediu. 2 Obiectivele planului; identificarea tipurilor de risc din zona de competenta evaluarea urmrilor unor evenimente probabile; stabilirea concepiei de conducere a aciunilor de protecie - intervenie 3 Caracteristicile zonelor de risc, localizare,delimitare, efecte; - in funcie de frecventa si de consecinele situaiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice, riscurile pot fi principale sau secundare

Tipurile de risc specifice instituiilor publice sau operatoriilor economici care se vor lua in considerare la ntocmirea planului sunt: a) riscuri naturale: 1. cutremur ( C-principal ;c-secundar) 2. alunecri si prbuiri de teren(At/Pt principalat/pt secundar) 3. inundatii( Id-principal, id-secundar) 4. fenomene meteorologice periculoase-seceta (S-principal; s-secundar) 5. avalanse (Av-principal; av-secundar) 6. incendii de padure (Ipprincipal; ipsecundar) b) riscuri tehnologice: 1. accidente chimice(Ach-principal; ach-secundar) 2. accidente nucleare(An-principal; an-secundar) 3. incendii in masa(Im-principal; im-secundar) 4. accidente grave pe cai de transport(Atp-principal; atp-secundar) 5. eecul utilitilor publice (Eup-principal; eup-secundar) c) riscuri biologice: 1. epidemii(Ed-principal;ed-secundar) In concordanta cu clasificarea instituia publica sau operatorul economic se afla dispus in zona cu potenial ridicat de producere a unuia din tipurile risc enumerate sau in afara zonei tipului de risc produs, fapt ce impune ca ntocmirea planului sa se fac tinindu-se cont de acest aspect. CAPITOLUL II Structuri organizatorice implicate. Responsabiliti ale organismelor de conducere si celor cu atribuii in domeniu. Locul de conducere al activitilor. Planificarea aciunilor CAPITOLUL III Concepia desfurrii aciunilor de protecie-intervenie: etapele de realizare a aciunilor pe faze de urgenta; - gestionarea aciunilor de protecie interventie (prevenire,protectie ,interventie ,relocare, refacerereconstructie, reabilitare -restabilire, meninerea condiiilor de sigurana.) CAPITOLUL IV Resursele: necesare si cele existente; umane,materiale,financiare. CAPITOLUL V Asigurarea realizrii aciunilor: - planul pregatirii-instruirii personalului pentru intervenie - proceduri de intervenie specifice tipurilor de risc ANEXE ANEXA Nr.l - decizia de constituire a celulei de urgenta si serviciului voluntar sau privat pentru situaii de urgenta - componenta nominala a personalului ncadrat in celula sau serviciu organizat (funcia administrativa, funcia pe linia structurii din care face parte,adresa,telefon serviciu, telefon acas) ANEXA Nr.2 - schema fluxului informaional, decizional (institutie sau operator economic->comitet judeean pentru S.U.,I.S.U. "Criana" Bihor, Comitetul municipal pentru situaii de urgenta, Inspectoratul judeean de politie, D.S.P.,DSV,Distrigaz, Electrica , forte din cooperare conform conveniilor ncheiate cu acestea) etc. ANEXA Nr.3 - plan de evacuare-relocare ANEXA Nr.4 - plan de instruire si pregatire (O.M.A.I. 712/23.06.2005)

ANEXA Nr.5 - harta(schema) instituiei sau operatorului economic cu tipurile de risc si modul de intervenie Alte anexe necesare punerii in aplicare a planului ntocmit.

TABEL CU COMPONENTA CELULEI DE URGENTA Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Nume si prenume Funcia in celula Funcia administrativa Telefon

COMPONENTA SERVICIULUI DE URGENTA Nr. Nr. Crt. membri 1 1 2 3 4 5 2 1 2 3 4 5 Denumire a echipei Echipa de prevenire si protecie Nume si prenum e Funcia in echipa Telefon

Echipa de transmisiunialarmare

Echipa cercetare-cautare

1 2 3

Echipa de deblocaresalvare,

4 5 1 2 3 4 5 1
2 3 4 5

adapostire si prim-ajutor Echipa logistica, P.S.I. si tehnica

Echipa de evacuare

__ __________ Celula de urgenta __ ___ _____

Dispozitie
In conformitate cu prevederile legii 481|2004 a protectiei civile art.2 se incadreza ca personal de specialitate cu atributiuni pe line de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ domnul __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ____ __ __ _ ___

Conducatorul de protectie civila Director ___________

Of. juridic ___________ Inspector de protectie civila _____________

Am luat la cunostinta ____________________

APROBATA In sedinta Consiliului de Administratie Din data Ag.ec. /inst.public DIRECTOR ___________ ORGANIGRAMA Protectiei civile
Preedintele(eful) Celulei de Urgen

Director
Inspector de protectie civila CELULA DE URGENTA

Resp. cu prevenirea si protectia civila Inspector de protectie civila ___________ ___

Resp. cu deblocarea, salvarea, adapostirea si primul-ajutor

Resp. cu evacuarea

SCHEMA DE INSTIINTARE-ALARMARE IN SITUATII DE URGENTA

Ofiterul de seviciu Telefon:

Preedintele (eful) Celulei de Urgen (director) Telefon: Inspector de protectie civila Telefon: Celula de urgenta Serviciul de urgenta

Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta (Mp.,or.,com.) Telefon:

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Telefon: 112 sau 411212

Inspectoratul Scolar Judetean Telefon:

Directia de Sanatate Publica Telefon:

Inspectoratul de Protectie a Mediului Telefon:

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta(Prefectura) Telefon:

Consiliul Judetean Bihor Telefon:

Inspectoratul de Politie Bihor Telefon:

Inspectoratul de Jandarmi Bihor Telefon

Serviciu Ambulanta Bihor Telefon:

ACTE NORMATIVE CE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUATIILOR DE URGENTA In concordanta cu masurile impuse tarii noastre pentru integrare in Comunitatea Europeana Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte normative ce vin sa reglementeze activitatea in domeniul situatiilor de urgenta. Printre actele normative care reglementeaza aceasta activitate putem enumera; 1. Legea 481/08-11-2004 privind protectia civila publicata in MO-nr 1094 din 24.11.2oo4; 2. Ordonanta de urgenta nr.88 din 30.08.2001-privind infintarea ,organizarea si functionarea serviciilor profesionale comunitare pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 544 din 01.08.2001; 3. Legea nr. 363 din 07.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.38 din 30.08.2001publicata in M..O. nr.477 din 26.02.2002; 4. Ordonanta de Urgenta nr.25 din 21.04.2004 pentru modificarea si completare Ordonantei de Urgenta nr.88 din 30.08.2001-publicata in M.O. nr 391 din 03.05.2004; 5. Ordonanta de urgenta nr 21/15.04 .2004 ,privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta- publicata in M.O. nr. 361 din 26.04.2004; 6. Hotararea Guvernului nr. 1489 din 09.08.2004 privind organizarea si functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004; 7. Hotararea Guvernului nr.1490 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004; 8. Hotararea Guvernului nr. 1491 din 19.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionrea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta-publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004; 9. Hotararea Guvernului nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesionale publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004; 10. Hotararea Guvernului nr. 1513 din 16.09.2004 pentru aprobarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutionala si a Planului de actiune, in perioada 2004-2006 publicata in M.O. nr. 908 din 06.10.2004; 11. Hotararea Guvernului nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind apararea impotriva efectelor dezastruase produse de seisme si/sau alunecari de teren publicata in M.O. nr. 702 din 04.08.2004; 12. Legea 15/2005 din 28.02.2005 pentru aprobarea O.U. 21/2004 publicata in M.O. nr.190 din 07.03.2005; 13. Hotararea Guvernului nr.2288 din 09.09.2004 privind functiile de sprjin pe care le asigura ministerele, organele centrale si O.N.G. in situatii de urgenta publicata in M.O. nr. 9 din 04.01.2005; 14. Hotararea Guvernului nr. 501 din 01.06.2005 privind aprobarea *****riilor pentru asigurarea mijloacelor de protectie individuala a populatiei publicata in M.O. nr. 482 din 08.06.2005; 15. Hotarrarea Guvernului nr. 642 din 29.06.2005 privind criteriile de clasificare a localitatilor publicata in M.O. nr.603 din 13.06.2005; 16. O.M.A.I. nr 712 din 23.06.2005 publicata in M.O. nr. 599 din 12.07.2005 si O.M.A.I. nr. 786 din 02.09.2005 publicata in M.O. nr. 844 din 19.09.2005 privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta; 17. O.M.A.I. nr. 718 din 30.06.2005- Criterii de performanta- privind serviciile voluntarea de urgenta publicata in M.O. nr. 636 din 20.07.2005 Legislatia aparuta va fi adusa la cunostinta tuturor factorilor de decizie si se va actiona pentru punera in aplicare a prevederilor acesteia. Pentru eventuale neclaritati se va solicita sprijin de specialitate prin adresa catre inspectorul sef al I.S.U. Criana Bihor.

Componenta Celulei de urgenta Personal cu atributii de specialitate in cadrul celulei: 1. Inspector de protectie civila 2. Prevenire,organizare,pregatire pentru inteventie si evacuare 3. Deblocare-salvare , adapostire si protectie NBC(nuclear-biologic-chimic) 4. Transmisiuni-alarmare, cercetare cautare 5. Suport logistic si aparare contra incendiilor NOTA: La operatorii economici unde numarul de personal este mai mic de 15 membrii celula organizata va avea urmatoarea componenta: 1. Inspector de protectie civila Personal de specialitate cu atributii in domeniul: 2. prevenirii,organizarii, pregatirii pentru interventie si evacuarii 3. de trnsmisiune-alarmare, cercetare-cautare,suport logistic si aparare contra incendiilor 4. protectiei NBC,deblocare-salvare,adapostire si prim-ajutor Pentru fiecare membru al celulei de urgenta se va emite ordin (dispozitie) a conducatorului protectiei civile (director) cu atributiunile ce ii revin in cadrul celulei.

____________________
_____________________ _____________________ APROB CONDUCATORUL CELULEI PENTRU SITUATII DE URGENTA DIRECTOR, PLANUL DE ALARMARE AL CELULEI PENTRU SITUATII DE URGENTA

1. Alarmarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se executa in scopul trecerii in
scurt timp si mod organizat la desfasurarea activitatilor de Protectie Civila in caz de uregnta, exercitii, verificri , antrenamente 2. Instiintarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se face pe baza dispozitiunii de alarmare primita de la:

presedintele Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta al judetului Bihor, telefon: ____________ . Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta CRIANA, telefon: 112 mijloace de legatura fir si radio existente agenti (furieri)

3. Transmiterea dispozitiunii se face prin:

4. In situatia de maxima urgenta pentru interventii in cazul salvarii de vieti omenesti si protectia
bunurilor materiale, in situatiile de protectie civila, alarmarea se poate face si din initiativa presedintelui celula pentru situatii de urgenta al comunei raportand despre aceasta si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta CRIANA Bihor, telefon: 411212 sau 112.

5. a) In situatii de urgenta se primeste indicativul Treceti la aplicarea masurilor prevazute in


planul de protectie civila la capacitate de interventie (I, II, III). b) Pentru exercitii, verificare, antrenamente se primeste indicativul Alarmati celula pentru situatii de urgenta incepand cu ora _ _ _ . La primirea indicativului presedintele executa u celula pentru situatii de urgenta rmatoarele actiuni: - verifica autenticitatea ordinului primit noteaza data si ora primirii instiinteaza personalul din celula pentru situatii de urgenta., sefii serviciilor de urgenta voluntare si alte persoane care asigura interventia 6. Locul de adunare este punctul de conducere al comunei _ _ _ _ _ _ _ 7. Conducerea activitatilor se executa din punctul de conducere de catre presedintele celula pentru situatii de urgenta Activitatile se executa la primirea dispozitiunii de alarmare INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA ________________ __

_____________ SINOPTICUL ACTIVITATILOR CE SE DESFASOARA LA ALARMARE DE CATRE CELULA DE URGENTA I. Conducatorul celulei de urgenta al institutiei desfasoara urmatoarele activitati: 1. Se informeaza de situatia creata si masurile luate pana la prezentarea sa; 2. Aduce la cunostiinta personalului dispozitiunea primita si cere propuneri pentru elaborarea deciziei de interventie; 3. Ordona luarea masurilor de interventie unde se concentreaza efortul principal si urmareste realizarea lor; 4. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta CRIANA despre stadiul aplicarii masurilor atat la capacitatea de protectie civila prin trepte sau in situatii de urgenta; 5. Conduce cu fermitate si operativitate realizarea masurilor de protectie civila la situatia creata. II. Inspectorul de protectie civila 1. Se prezinta in punctul de conducere, organizeaza serviciul de paza si aparare in punctul de conducere; 2. Tine evidenta prezentei personalului; 3. Distribuie mapele si documentele de conducere ale interventiei; 4. Aduce la cunostinta personalului situatia creata pentru intocmirea propunerilor pe specialitati si realizarea masurilor din planul de protectie civila, informandu-i permanent despre situatia creata si misiunile ce le revin; 5. Raporteaza conducatorului celulei de urgenta prezenta personalului, masurile executate si stadiul activitatilor de protectie civila; 6. Participa la pregatirea si raportarea propunerilor necesare luarii dispozitiei de catre conducatorul celulei de urgenta. si asigurarea capacitatii de protectie civila si ducerea actiunilor de interventie; 7. Organizeaza si executa cercetarea si observarea de protectie civila si ducerea actiunilor de interventie; 8. Coordoneaza si indruma realizarea masurilor de protectie civila conform planului; 9. Raporteaza Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta CRIANA despre aplicarea masurilor de protectie civila III. Personalul celulei de urgenta 1. Se prezinta in punctul de conducere, isi desfasoara pe locul stabilit atributiile functionale pe linie de protectie civila;

2. Se documenteaza despre situatia creata si participa la intocmirea si trasmiterea ordinelor si dispozitiunilor privind asigurarea capacitatii de protectie civila, pregatirea si ducerea actiunilor de limitare inlaturarea situatii de urgenta; 3. Actualizeaza in partile ce-i revin documentele de protectie civila; 4. Organizeaza si conduce permanent aplicarea masurilor de protectie civila pe linia de specialitate; IV. Ofiterul de serviciu (persoana de serviciu, paza etc.) 1. Verifica autenticitatea ordinului primit; 2. Verifica documentul primit si numarul de telefon de unde s-a primit (cand se transmite prin telefon); 3. Noteaza data si ora primirii; 4. Raporteaza conducatorul celulei de urgenta si pune in aplicare Planul de alarmare a celulei de urgenta ; 5. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta CRIANA despre situatia creata; 6. Desfasoara activitatile prevazute in sinopticul din atributiile ofiterului de serviciu. INSPECTOR DE PORTECTIE CIVILA _________________________________

PLANUL PAZEI SI APARARII PUNCTULUI DE CONDUCERE 1. Prevederi legale Paza si apararea punctului de conducere se organizeaza astfel: - postul de paza nr.1 permanent la usa de intrare in punctul de conducere postul de paza nr.2 pe timp de noapte la iesirea de evacuare Personalul de paza se subordoneaza inspectorului si sefului echipei de serviciu care asigura schimbarea personalului in posturile de paza. Seful echipei de serviciu procedeaza la schimbarea posturilor,conform orelor stabilite in planificare pe schimburi de lucru, din trei ore, incepand cu orele - - - - . In situatiile de alarma,personalul se adaposteste,iar in caz de atac cele doua posturi de dubleaza. Personalul de paza in caz de atac, face uz de arma impotriva atacurilor fara a periclita securitatea salariatilor. In nici o situatie nu face uz de arma impotriva salariatilor care nu sunt inarmati si cand actiunile acestora nu pun in pericol securitatea punctului de conducere. Armamentul,in functie de dotarea pazei,se poate pastra in punctul de conducere , in camera destinata documentelor,in fiset metalic cu incuietoare si sigilat.

2. Paza si apararea punctului de conducere Se organizeaza de catre membrul cu operatiile si pregatirea pentru interventie, impotriva atacurilor grupurilor teroriste si de cercetare-diversiune in mod circular cu deosebire,a intrarilor si iesirilor. Masurile se prevad in planul de paza si aparare a punctului de conducere elaborat de inspectorul de specialitate impreuna cu ajutorul cu operatiile se aproba de conducatorul celulei de urgenta. Paza si apararea punctului de conducere se executa prin grija politiei sau a personalului de paza de la nivelul comunei. Planul de paza si aparare a P.C. trebuie sa cuprinda: - personal destinat pentru paza si apararea P.C. organizarea posturilor de paza pe timp de zi si de noapte;durata postului de paza mijloace de legatura, semnale misiunile in cazul unui atac terestru pentru variantele posibile de atac formatiuni destinate sa intervina in cazul unui atac terestru parole de recunoastere semne si semnale cu modul de actiune accesul in punctul de conducere

La planul de paza al punctului de conducere se anexeaza harta localitatii cu tipurile de risc, schema tehnica a instalatiilor de apa, canal, energie electrica, termoficare si transmisiunilor cu fir si radio care exista la pace si se completeaza la razboi. Pentru a limita accesul persoanelor in P.C. inspectorul impreuna cu ajutorul cu operatiile intocmesc Tabelul nominal cu persoanele care au acces in P.C. pe care il aproba conducatorul celulei de urgenta si il semneaza inspectorul. Tabelul cuprinde: numele si prenumele, functia si numarul buletinului de identitate.

SEMNALE DE ALARMARE Alarma aeriana: 15 sunete (impulsuri) a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele; Alarma la dezastre: 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele; Prealarma aeriana 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecarre; Incetarea alarmei 1 sunet (impuls) continu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute