Sunteți pe pagina 1din 52

Sibiu

Comoara de la poalele Carpaţilor

RO
RO

2

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Cuprins

Judeţul Sibiu pe scurt

5

De văzut neaparat

18

Relief, Populaţie, Judeţul Sibiu în cifre

7

Informaţii şi sfaturi practice

19

De-a lungul istoriei

8

În împrejurimile Sibiului

20

Cum se ajunge la Sibiu

10

Mărginimea Sibiului

22

Cultură

12

Podişul Secaşelor

25

Municipiul Sibiu

14

Podişul Hârtibaciului

26

Sib

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

3

Valea Târnavei

28

Păltiniş

38

Mediaş

30

Bâlea

39

Ţara Oltului

32

Timp liber

40

Minunile naturii, destinaţii inedite

34

Artizanat

43

Ocna Sibiului

36

Gastronomie

44

Bazna

37

Structuri de cazare

46

iu

4

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

4 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor
4 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

5

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 5 Judeţul Sibiu pe scurt La poalele munţilor Carpaţi,

Judeţul Sibiu pe scurt

La poalele munţilor Carpaţi, în centrul României, se află Judeţul Sibiu, una din cele mai frumoase regiuni ale ţării, ale că- rei numeroase comori se vor dezvălui atât vizitatorilor aflaţi în căutarea frumuseţilor naturale, cât şi celor atraşi de bijuteriile pa- trimoniului cultural transilvan.

Atracţiile sunt diverse. Peisajul este marcat

de crestele sălbatice şi împădurite ale mun-

ţilor, cu cascade şi lacuri glaciare, ori de po- dişurile înverzite din nord, iar posibilităţile

de petrecere a timpului liber sunt multiple

– plajă pe malul lacurilor sărate de la Ocna

Sibiului, schi la Păltiniş ori sporturi extreme

la Bâlea. Tuturor acestora li se adaugă şirul

de biserici-cetate specifice Transilvaniei şi bogăţiile arhitectonice şi culturale ale ora- şelor medievale, dintre care probabil cel mai cunoscut este Sibiul, încununat cu titlul de Capitală Culturală Europeană în 2007.

Judeţul Sibiu se mândreşte cu oraşe şi oră- şele tipic central-europene, cu o serie de muzee de rang european, căi de comunica- ţie aeriene, rutiere şi feroviare, o economie diversificată şi resurse umane calificate, că- rora li se adaugă o reţea hotelieră şi de ser- vicii moderne.

Specificul peisajului cultural al judeţului este dat de bisericile fortificate (construite între secolele XIII şi XVII), numeroase şi în general bine păstrate, cu aspecte extrem de diverse – de la simplele biserici dotate cu creneluri şi guri de tragere până la cele în- conjurate cu multiple incinte de fortificaţii care le dau aspectul unor adevărate cetăţi.

O

altă atracţie a judeţului este zona numi-

Mărginimea Sibiului, formată din şirul

de

sate româneşti aflate la poalele munţilor

Cibinului, care trăiesc din agricultură, meş- teşuguri şi creşterea animalelor, în principal

a oilor.

6

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

6 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

7

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 7 Relief Cea mai puternică impresie o lasă vizitato-

Relief

Cea mai puternică impresie o lasă vizitato- rului lanţul de munţi care domină partea sudică, acoperind o treime din suprafaţa judeţului. Aceştia sunt împărţiţi în două masive despărţite de defileul Oltului: de o parte munţii Cindrelului (2.244 m) şi Lo- trului, iar de cealaltă munţii Făgăraşului, supranumiţi Alpii Transilvaniei (cu vârfu- rile Negoiu, cel mai înalt din judeţ, 2.535 m, Suru 2.283m). Pe măsură ce înaintăm spre nord, relieful descreşte înspre depresiunea Oltului şi apoi urcă iarăşi uşor în Podişul Transilvaniei, podiş presărat cu dealuri şi coline ce ating înălţimi între 490 şi 790 m. Clima este temperat continentală.

Populaţie

Judeţul are 423.096 locuitori concentraţi în proporţie de 67% în cele două municipii (Si- biu, Mediaş) şi nouă oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Mier- curea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tăl- maciu). Populaţia este constituită în marea majoritate din români (90,04%), maghiari (3,7%), romi (4,2%), germani (1,6%) şi alte naţionalităţi. Din punct de vedere religios, marea majoritate a populaţiei (88,9%) este ortodoxă şi trăieşte în bună înţelegere cu reformaţii (2,5%), romano-catolicii (1,5%), greco-catolicii (2,3%) şi alte culte.

Judeţul Sibiu în cifre

Prefix telefonic: 0269 Suprafaţa: 5.432 km pătraţi (2,3% din suprafaţa ţării) Temperatura minimă / maximă:

- 34,4 ºC (1888) / 39,5 ºC (1946) Temperatura medie anuală: 22 ºC Împărţirea administrativă:

2 municipii, 9 oraşe, 53 comune Populaţie: - 423.096 locuitori Demografie: - 205.641 bărbaţi,

- 217.455 femei

- 285.334 mediu urban,

- 137.762 mediu rural

Populaţia şcolară 97.588, din care 22.569 în învăţământul superior

8

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

8 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor De-a lungul istoriei Sudul Transilvaniei, cu văile râurilor

De-a lungul istoriei

Sudul Transilvaniei, cu văile râurilor şi podişurile joase, a fost o zonă favorabilă pentru apariţia şi dezvoltarea aşezărilor umane începând din Paleolitic şi Ne- olitic. Pe bazele acestora a răsărit apoi civilizaţia geto-dacă ce s-a dezvoltat în epocile bronzului şi fierului. După se- colul II zona a intrat sub administraţie romană, care însă s-a retras în 271 în faţa valurilor migratoare de goţi, gepizi, avari şi huni. Chiar şi după retragerea romanilor, în zonă au rămas populaţii creştine şi latinizate, aşa cum o arată descoperirea arheologică făcută la Bier- tan, unde a fost dezgropat Donariul re- prezentat de un fragment dintr-o ofran- dă votivă datând din secolul IV.

Mai multe valuri de populaţii migra- toare au continuat să treacă în secolele următoare peste aceste teritorii - slavii, pecenegii, cumanii, tătarii şi maghiarii.

Cei din urmă au preluat în secolele IX -

X controlul Câmpiei Panonice şi apoi şi

asupra Transilvaniei. Începând din se- colul XII, regii unguri din dinastia arpa- diană au adus în zonă colonişti saşi pen- tru a păzi graniţele acestui teritoriu, cea mai intensă colonizare fiind în părţile Sibiului. Zona a devenit un important punct de contact între cele trei popu- laţii de pe aceste meleaguri – românii, saşii şi maghiarii.

În secolul XIII a fost recunoscut voievo-

datul Transilvaniei, din care făcea parte

şi zona Sibiului, iar în 1224 se atesta

comitatul de Sibiu, condus de un comi-

te numit de rege, cu reşedinţa la Sibiu

(atestat documentar din 1191). Zona

dominată de saşi a fost apoi organizată

în scaune şi districte. Provincia Sibiului

a cuprins, din 1355, şapte scaune (Orăş-

tie, Sebeş, Miercurea Sibiului, Nocrich, Cincu, Sighişoara şi Rupea), cărora li

se adăuga Sibiul, ca scaun principal, iar

mai târziu, încă două (Mediaş şi Şeica Mare).

Graţie privilegiilor acordate de regii unguri, coloniştii saşi aveau dreptul de a întemeia sate şi oraşe, de a cultiva pământul fără obligaţii feudale, de a-şi alege magistraţii şi preoţii, de a face comerţ şi de a bate monedă, de a se organiza în bresle. Oraşele din zonă au avut parte de o înflorire economică în ciuda invaziilor turce care au urmat şi în urma cărora Transilvania a căpătat în 1571 statutul de principat autonom sub suzeranitate otomană.

Provincia Sibiului, cu cele zece scaune împreună cu districtele Braşov şi Bis- triţa, au format din 1486 până în 1876, obştea saşilor (Universitas Saxorum) ca unitate politică, administrativă şi judecătorească a tuturor comunităţilor săseşti de pe pământul crăiesc, având în frunte pe comitele saşilor, care era şi jude regal al Sibiului. Atacurile turceşti din anii 1437, 1438 şi 1442 s-au lovit de rezistenţa locuitorilor zonei şi au deter- minat construirea unor fortificaţii prin care oraşele şi satele să-şi apere popula- ţia şi avuţiile. De la începutul secolului

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

9

XV, au fost ridicate cetăţi puternice,

iar cele vechi au fost întărite (Sibiu,

Mediaş, Slimnic şi în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului).

În octombrie 1599, în împrejurimile

Sibiului, la Şelimbăr, a avut loc bătă-

lia în urma căreia principele român

Mihai Viteazul a înfrânt oştirea lui Andrei Bathory unind apoi pentru

o scurtă perioadă sub stăpânirea sa

Transilvania, Muntenia şi Moldova. Transilvania, prinsă la mijloc în con-

flictul dintre habsburgi şi turci, s-a aflat sub suzeranitate otomană până

în 1688, când a fost înglobată în Im-

periul Habsburgic.

O figură importantă pentru Sibiul

secolului XVIII a fost Samuel von

Brukenthal (1721 - 1803), guverna-

tor al Marelui Principat al Transilva-

niei, care a construit la Sibiu palatul care-i poartă numele şi a strâns o bogată colecţie de artă. Conform do- rinţei sale, colecţia de picturi a fost deschisă publicului încă din 1790, iar începând din 1817 a devenit muzeu public.

Între timp, din 1867, Transilvania a fost din nou parte a Regatului Unga- riei în cadrul Imperiului Austro-Un-

gar, iar Sibiul a devenit centrul luptei

de emancipare şi unitate a românilor

ardeleni. La Sibiu se afla sediul Mi-

tropoliei ortodoxe a românilor din fostul Imperiu Habsburgic, aici a

luat fiinţă, în 1861, ASTRA (Asocia- ţiunea Transilvană pentru Literatura

şi Cultura Poporului Român) şi aici

a fost sediul ei central, aici s-a con-

stituit şi îşi avea organul central de conducere Partidul Naţional Român (1881). După unirea Transilvaniei cu România (1 Decembrie 1918), în Si-

biu s-a stabilit sediul Consiliului Di- rigent (guvernul Transilvaniei) şi cel

al Marelui Sfat Naţional (adunarea

legislativă a Transilvaniei).

În perioada interbelică, o parte a

teritoriului actual al judeţului Sibiu intra în componenţa fostelor jude-

ţe Târnava Mare şi Făgăraş. După

venirea la putere a regimului comu- nist, teritoriul Judeţului Sibiu a fost

înglobat în Regiunea Braşov, până la reorganizarea administrativ-teritori- ală din 1968, când s-a constituit Ju- deţul Sibiu în forma sa actuală. Deşi cele două războaie mondiale nu au provocat distrugeri însemnate aici, în perioada comunistă zona a dus o lipsă acută de investiţii.

De la sfârşitul anilor ’70, saşii au înce- put să emigreze masiv în Germania, fenomen care a dus, până la jumăta- tea anilor ’90, la descreşterea masivă a ponderii saşilor din întreaga popu- laţie a judeţului (de la 19,1% în 1977 la 3,56% în 1992).

Sibiul a fost unul dintre oraşele care s-au revoltat împotriva regimului comunist chiar în zorii revoluţiei din decembrie 1989. Începând din anii ’90 România a început un proces de recuperare a valorilor democratice şi de tranziţie spre economia de piaţă. Modernizarea administraţiei şi legis- laţiei, a infrastructurilor financiar- bancare, industriale, de transport şi telecomunicaţii, diversificarea ser- viciilor la nivel naţional a condus la îndeplinirea celor două obiective fundamentale ale României – intra- rea în NATO în 2004 şi aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană.

NATO în 2004 şi aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În anul 2007 Sibiul a fost
NATO în 2004 şi aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În anul 2007 Sibiul a fost
NATO în 2004 şi aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În anul 2007 Sibiul a fost

10

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Cum se ajunge la Sibiu?

- Comoara de la poalele Carpaţilor Cum se ajunge la Sibiu? Cu automobilul se poate ajunge

Cu automobilul se poate ajunge la Sibiu din patru direcţii. Vizitatorul care vine din direcţia Bucureşti – Braşov pe E68 parcurge un traseu care va răsplăti oboseala drumului cu peisajele montane ale Văii Prahovei şi Masivului Făgăraş. La fel de atractiv este şi traseul pe E81 din direcţia Bucureşti - Piteşti - Râmnicu- Vâlcea, care, după zona pitorească a dealurilor subcarpatice, duce călătorul prin extraordinarul defileu stâncos din Valea Oltului. Accesul dinspre Arad (Timişoara) - Deva se face pe E68, în vreme de turistul care vine dinspre Târgu-Mureş – Sighişoara - Mediaş ajunge pe DN14 pe Târnava Mare şi apoi printre podişurile Hârtibaciului şi Secaşelor.

şi apoi printre podişurile Hârtibaciului şi Secaşelor. Accesul pe calea ferată se face din ace- leaşi

Accesul pe calea ferată se face din ace- leaşi patru direcţii ca şi cel rutier. Infor- maţii şi rezervări: Agenţia CFR Sibiu, str N. Bălcescu nr. 6, tel 0269 212085, www.mersultrenurilorcfr.ro.

Infor- maţii şi rezervări: Agenţia CFR Sibiu, str N. Bălcescu nr. 6, tel 0269 212085, www.mersultrenurilorcfr.ro.
Infor- maţii şi rezervări: Agenţia CFR Sibiu, str N. Bălcescu nr. 6, tel 0269 212085, www.mersultrenurilorcfr.ro.

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

11

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 11 Cele mai diverse posiblităţi de acces sunt asigurate
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 11 Cele mai diverse posiblităţi de acces sunt asigurate

Cele mai diverse posiblităţi de acces sunt

asigurate de căile aeriene. Sibiul, care are

un modern aeroport internaţional (şos.

Alba Iulia nr. 73, tel 0269/229235) situat chiar la marginea oraşului, este conectat prin zboruri directe de Bucureşti şi de oraşe din Germania (München, Köln, Düsseldorf, Frankfurt/Main, Stuttgart), Austria (Viena), Italia (Milano, Berga- mo, Torino, Verona, Veneţia, Bologna, Florenţa, Roma, Ancona, Bari, Napoli), Grecia (Atena, Salonik), Republica Mol- dova (Chişinău) şi Ucraina (Lviv, Kiev, Odessa).

Zborurile sunt operate de companiile aeriene Austrian Airlines (www.aua. com/ro/rom), Blue Air (www.blueair- web.com), Carpatair (www.carpatair.

com, tel 0269 229161), Lufthansa (www. lufthansa.com) şi Tarom (www.tarom.

ro, tel 0269 211157).

Transportul local şi regional

ro, tel 0269 211157). Transportul local şi regional Judeţul Sibiu are o reţea de linii de

Judeţul Sibiu are o reţea de linii de au- tobuz interurban deservită de operatori privaţi. Autogara interurbană (www. transmixt.ro, tel 0269 217757) se află

în apropierea gării feroviare, în Piaţa

1 Decembrie 1918, iar autogara inter- naţională (www.atlassib.ro, tel 0269

229209) se află pe str. Autogării nr 1. In- formaţii despre curse la www.autogari. ro. Sibiul şi Mediaşul au o reţea extinsă

de transport urban în comun cu linii de

autobuze şi de troleibuze ale firmelor de

transport public locale. Firmele de taxi din cele două municipii au preţuri acce-

sibile. Mai multe firme care oferă servi-

cii de închiriere a automobilelor pot fi

contactate prin internet.

12

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

12 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Cultură Cele mai cunoscute şi atractive faţete ale
12 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Cultură Cele mai cunoscute şi atractive faţete ale

Cultură

Cele mai cunoscute şi atractive faţete

ale Sibiului sunt cele care ţin de cultură, aşa cum a dovedit-o şi statutul de Capi- tală Europeană a Culturii din anul 2007. Majoritatea instituţiilor culturale im- portante ale judeţului sunt concentrate

în Municipiul Sibiu.

Aflat chiar în piaţa centrală a Sibiului, Muzeul Naţional Brukenthal (www. brukenthalmuseum.ro, Pţa Mare nr 4 -

5, tel 217691), care a fost creat pe baza

colecţiei alcătuite de guvernatorul Sa- muel von Brukenthal, se mândreşte cu peste 1200 de picturi de autori italieni, flamanzi, austrieci şi germani, dintre

care atrag atenţia operele lui Boticelli, Tizian, Magnasco, Rubens, Cranach

şi van Dyck. Muzeul mai are 1000 de

stampe de Dürer, Tiepolo, Piranesi şi

o bibliotecă cu 280.000 volume dintre

care 30.000 cărţi rare şi 382 de incuna- bule. În Galeria de Artă Românească pot fi văzute pânze de Grigorescu, Pal- lady, Baba şi Ciucurencu.

Tot de Muzeul Brukenthal ţin şi Mu-

zeul de Istorie (str. Mitropoliei nr 2, tel

0269 218143), Muzeul de Ştiinţe Natu-

rale (str. Cetăţii nr. 1, tel 0369 101782), Muzeul Istoriei Farmaciei (Pţa Mică nr 26, tel 218191) cu o frumoasă colecţie de instrumente medicale şi farmaceuti- ce din secolele XVII - XIX, Galeria de Artă Contemporană (str. Tribunei nr 6, tel 0369 101783) şi Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare „August von Spiess“ (str. Şcoala de Înot nr 4 tel 0369

101784).

Un punct de atracţie deosebit este Complexului Muzeal ASTRA (www.

muzeulastra.ro, Pţa Mică nr 11, tel

0269 218195) care invită la o plimbare

în Dumbrava Sibiului prin cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Euro- pa Centrală. Muzeul Civilizaţiei Popu- lare Tradiţionale (Calea Răşinari FN, tel 252976), cu cele 96 de hectare de poieni, pajişti şi lacuri, oferă vizitatoru- lui o uimitoare ilustrare a vieţii satului

românesc cu gospodării ţărăneşti, bise- rici, mori de apă şi de vânt, stâne, pră- vălii, ateliere meşteşugăreşti, cârciumi şi hanuri aduse din toate provinciile României.

Din componenţa Complexului Muzeal ASTRA mai fac parte Studioul ASTRA Film (Piaţa Huet nr. 12, www.astrafilm. ro), specializat în film documentar et- nografic şi antropologic şi trei instituţii muzeale distincte aflate în aceeaşi clă- dire (Piaţa Mică nr. 11): Muzeul Civili- zaţiei Transilvane ASTRA cu o colecţie de broderii, port popular şi obiecte de cult, Muzeul de Etnografie Universa- lă „Franz Binder”, în care sunt expuse obiecte, arme tradiţionale, măşti şi sta- tuete africane, jucării tradiţionale ja- poneze, costume populare din China, artizanat japonez, ecuadorian şi indo- nezian, şi Muzeul de Artă Populară Să- sească „Emil Sigerus”, care prezintă pie- se ceramice, mobilier pictat, costume populare, textile de interior şi broderii.

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

13

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 13 La rândul său, Muzeul Municipal Mediaş (str. Mihai
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 13 La rândul său, Muzeul Municipal Mediaş (str. Mihai

La rândul său, Muzeul Municipal Mediaş (str. Mihai Viteazul nr 46, tel 0269 841299) adăposteşte colecţii formate din 15.000 de piese grupate în secţiuni de istorie, etno- grafice, de artă şi de ştiinţe naturale. Tot în Mediaş se află Casa Memorială „Hermann Oberth” (str. Hermann Oberth nr. 23, tel 0269 841140), cu expoziţii despre Conrad Haas şi Hermann Oberth, doi pionieri ai tehnicii rachetelor şi teoriei zborului spa- ţial.

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Si- biu (www.sibfest.ro, Bd Corneliu Coposu nr 2, tel 0269 210092), care are şi o secţie germană, este recunoscut drept una din- tre cele mai inovatoare instituţii de gen şi organizează anual Festivalul Internaţional de Teatru, renumit pentru reprezentaţiile nonconformiste şi montările în aer liber în centrul istoric sau în locaţii neconvenţio- nale (în bisericile fortificate, săli de sport, hale industriale sau pe lacul de la Ocna Sibiului). Informaţii şi bilete: Agenţia Tea- trală (str Nicolae Bălcescu nr 17, tel 0369

101578).

Filarmonica Sibiu (www.filarmonicasibiu. ro, str Cetăţii 3 – 5, tel 0269 206507) are o stagiune de concerte şi evenimente muzi- cale diverse şi de bună calitate. Informaţii şi bilete: Agenţia Teatrală (str Nicolae Băl- cescu nr 17, tel 0369 101578).

Amatorii de cultură mai au la dispoziţie Biblioteca Judeţeană ASTRA (Sibiu, str. Gheorghe Bariţiu nr 5, tel 0269 210551), cât şi Biblioteca Britanică, Biblioteca Ame- ricană şi Biblioteca Germană (str. Lucian Blaga nr 4, informaţii la Biblioteca Centrală Universitară, tel 0269 446077). Acestora li se adaugă Biblioteca Municipală Mediaş (Mediaş, str George Enescu nr 3, tel 0269

841161).

14

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Municipiul Sibiu

Sibiul, reşedinţa judeţului, este unul dintre cele mai frumoase oraşe medievale tran-

silvane. Fortificaţiile medievale, bisericile gotice, clădirile renascentiste şi elegan- tele palate baroce dau un şarm deosebit Sibiului, transformându-l în acelaşi timp într-un obiectiv de patrimoniu cultural de înalt rang. Vizitatorii pot vedea mărturiile

a peste opt secole de istorie urbană în cen-

trul istoric a cărui inimă pulsează în cele trei pieţe principale, care şi-au recăpătat splendoarea de altădată.

Centrul istoric este uşor de explorat - e de ajuns să vă lăsaţi în voia paşilor în Oraşul de Sus, pe strada Nicolae Bălcescu, denumită de localnici Corso, să vă plimbaţi printre şi- rurile de case de secol XIX, bogat ornamen- tate cu stucaturi, cedând poate ispitei unei pauze într-una din numeroasele cafenele, berării sau pizzerii cu terase în stradă. Pe strada Cetăţii, ce merge în paralel cu Cor- so, se mai pot vedea puternicele ziduri de fortificaţie ale Sibiului, străjuit de trei din- tre cele peste 30 de turnuri de apărare de odinioară - Turnul Pânzarilor sau Arche- buzierilor (sec XVI), al Olarilor (sec XVI) şi al Dulgherilor (sec XV) – şi de bastionul numit Turnul Gros, transformat în 1788 în teatru şi rebotezat Sala Thalia.

Plimbarea pe Corso vă conduce în imensa Piaţă Mare dominată de Primăria aflată

într-o splendidă clădire Jugendstil (1906, restaurată în 2006) şi de impunătoarele edificii baroce ale Palatului Brukenthal (1785), Bisericii Romano-Catolice (1733)

şi fostului Colegiu Iezuit (1739). În clădirea

Primăriei se află şi Centrul de Informare Turistică. Piaţa, animată de două fântâni şi înconjurată de clădiri din perioada Renaşterii, cu portaluri şi acoperişuri înalte în care se deschid mici lucarne tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire şi promenadă.

tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire
tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire
tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire
tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire
tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire
tipice în formă de ochi, este locaţia multor manifestări culturale, dar şi un loc de întâlnire

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

15

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 15
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 15

16

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

De aici puteţi traversa piaţa pentru a vă îndrepta către Biserica Ursulinelor (sec XVI, refăcută în 1733) sau Biserica Fran- ciscană (sec XV, refăcută în 1776) ori puteţi trece prin arcadele de sub Turnul Sfatului către Piaţa Mică, mărginită de clădiri mici cu arcade şi loggii, invadată de terase, de baruri şi restaurante.

Imediat atenţia vă va fi atrasă de Casa Roşie, denumită în ultimii ani Casa Lu- xemburg, şi de Casa Artelor (fostul sediu al Breslei Măcelarilor, datând din 1370). Puteţi trece pe sub podul de fontă tur- nată, splendid ornamentat, numit Po- dul Minciunilor (1859), pe o străduţă ce duce spre Oraşul de Jos sau puteţi urca în Turnul Sfatului. Edificiul, ridicat în 1370 şi reconstruit de mai multe ori după in- cendii sau prăbuşiri, este locul din care puteţi admira panorama oraşului vechi şi puteţi înţelege structura urbanistică a acestuia. Oraşul de Sus, construit pe un deal şi înconjurat de resturile incintelor de fortificaţii, este legat de Oraşul de Jos prin pasaje pitoreşti cu scări de piatră - Pasajul Scărilor, Scările Turnului, Scările Ocnei şi Scările Aurarilor.

Aceeaşi splendidă panoramă se poate admira şi din turnul înalt de 73,34 metri al Bisericii Evanghelice (1370 - 1520), cel mai important şi impozant edificiu gotic din oraş, care domină Piaţa Huet. Biserica se află faţă în faţă cu Colegiul Brukenthal, construit în stil baroc în

1786 pe locul unei vechi şcoli din secolul

XIV.

Din Piaţa Huet vă puteţi continua plim- barea pe strada Mitropoliei, unde veţi vedea Biserica Reformată (1786) şi Ca- tedrala Mitropolitană Ortodoxă (1906) construită în stil neo-bizantin.

veţi vedea Biserica Reformată (1786) şi Ca- tedrala Mitropolitană Ortodoxă (1906) construită în stil neo-bizantin.

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

17

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 17

18

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

18 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor De văzut neapărat Festivaluri şi evenimente: Udatul Ionilor

De văzut neapărat

Festivaluri şi evenimente: Udatul Ionilor (Tălmăcel, 7 ianuarie), Carnavalul Lolelor (Avrig, februarie), Festivalul de Jazz (Sibiu, mai, www.sibiujazz.ro), Festivalul Interna- ţional de Teatru (Sibiu, ultimul weekend din mai până în primul weekend din iunie), Târgul Copiilor Meşteşugari (Sibiu, primul weekend după 1 iunie), Festivalul Bujorului de Munte (Gura Râului, ultimul weekend din iunie) Stagiunea de Orgă la Biserica Evanghelică (Sibiu, iunie - septembrie), Festivalul ARTMANIA (Sibiu, iulie, www. artmaniafestival.ro), Târgul Meşteşugarilor (Sibiu, în jur de 15 august), Festivalul „Cetăţi Transilvane” (Sibiu, a doua jumătate a lunii august). Acestora li se adaugă festivalurile folclorice „Cântecele Munţilor” (Sibiu, în- ceputul lunii august), „Sus pe Muntele din Jina” (Jina, ultimul weekend din iulie), „Da- tină străbună pe Secaş” (Apold, februarie), „Cânt şi joc pe Hârtibaci”, Târgul Olarilor (Sibiu, primul weekend al lunii septembrie), Festivalul brânzei şi al ţuicii (Răşinari, ulti- mul weekend din august), Festivalul Tine- rilor Solişti Carl Filtsch (Sibiu, septembrie), Întrunirea Saşilor (Biertan, septembrie), Festivalul de Film Documentar Astra Film Fest (Sibiu, bianual în octombrie). Deoarece datele şi locaţiile pot varia de la an la an, se recomandă să cereţi informaţii suplimenta- re de la Centrele de Informare Turistică.

pot varia de la an la an, se recomandă să cereţi informaţii suplimenta- re de la
pot varia de la an la an, se recomandă să cereţi informaţii suplimenta- re de la

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

19

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 19 Informaţii şi sfaturi practice • Ora locală: GMT+2;
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 19 Informaţii şi sfaturi practice • Ora locală: GMT+2;
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 19 Informaţii şi sfaturi practice • Ora locală: GMT+2;

Informaţii şi sfaturi practice

Ora locală: GMT+2; ora de vară: GMT+1 (ultima duminică din martie până în ultima duminică din septembrie).

Prefixul ţării este 0040, prefixul judeţului Sibiu este 0269. Pentru convorbirile locale, intra- şi inter-judetene se formează prefixul judeţului şi apoi numarul de telefon.

Urgenţe 112

Hărţile judeţului se găsesc la centrele de informare turistică, în librării şi la benzină- rii.

Parcarea în zonele centrale ale municipi- ilor se plăteşte: la Sibiu fie prin cumpărarea cardului răzuibil de la automate stradale sau chioşcuri de presă, fie prin achitarea direc- tă la automate în parcările cu barieră, iar la Mediaş plata se face direct la automatele din parcări.

Cărţile de credit Euro Master Card, VISA, American Express, Dinner Club, JCB In- ternational sunt acceptate de majoritatea hotelurilor, companiilor de rent-a-car, ma- gazinelor şi restaurantelor mari. Vă sfătuim să verificaţi în prealabil.

Este indicat ca la deplasările cu automo- bilul, pe timpul nopţii, pe drumurile jude- ţene să menţineţi o viteză sub cea admisă (90 km/h) mai ales vara şi toamna deoarece căruţele folosite la lucrările agricole circulă adesea fără semnalizare.

Pentru excursiile în sate este bine să luaţi haine şi încălţăminte robustă, sport.

La sate telefoanele publice sunt rare, aşa că este bine să aveţi un telefon mobil.

În vreme ce cărţile poştale se pot găsi la chioşcuri şi librării, timbrele de corespon- denţă se pot cumpăra doar de la oficiile poştale (Municipiul Sibiu: Mitropoliei 14, Ştrandului 10, Alba Iulia 52, Uzinei 2, Aleea Haiducului 8, Rahovei 34, Semaforului 15, Lungă 61-63, Ludoş 3).

20

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

20 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor În împrejurimile Sibiului Celor care au la dispoziţie

În împrejurimile Sibiului

Celor care au la dispoziţie numai un week- end pentru a face cunoştinţă cu zona Sibi- ului li se recomandă, după prima zi, cea re- zervată oraşului Sibiu, o excursie în împre- jurimile acestuia, la Cisnădie, Cisnădioara, Răşinari, Cristian sau Şelimbăr. Cisnădie este un bun exemplu de localitate tipic să- sească, cu străzile închise de şirul de case aşezate perpendicular pe drum, cu faţadele ornamentate şi obloane verzi la ferestre. În centrul oraşului se află biserica fortificată Sfânta Walpurga, ridicată la începutul sec XIII, prevăzută cu un turn masiv. După ata- curile turceşti, odată cu transformarea în stil gotic, biserica a fost fortificată prin înăl- ţarea turnului şi dotarea lui cu guri de trage- re şi prin ridicarea a trei ziduri de apărare cu turnuri (Turnul Paznicului, Turnul Slăninei, Turnul Şcolii, Turnul Faurilor). Turnul, care a avut în vârf un glob aurit, a fost trăznit de mai multe ori, aşa că în 1795 a fost dotat cu primul paratrăznet din Transilvania.

Integrată în complexul bisericii este clădirea care adăposteşte Muzeul istoriei Industriei Textile, care prezintă cu documente, ima- gini şi maşini evoluţia prelucrării lânii de la 1700 la 1900. De la Cisnădie se poate ajunge cu maşina în câteva minute în Cisnădioara pentru vizitarea splendidei biserici Sfântul

la Cisnădie se poate ajunge cu maşina în câteva minute în Cisnădioara pentru vizitarea splendidei biserici
la Cisnădie se poate ajunge cu maşina în câteva minute în Cisnădioara pentru vizitarea splendidei biserici

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

21

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 21 Mihail (1223), care şi-a păstrat forma de bazilică
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 21 Mihail (1223), care şi-a păstrat forma de bazilică
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 21 Mihail (1223), care şi-a păstrat forma de bazilică

Mihail (1223), care şi-a păstrat forma de bazilică romanică, un frumos portal flan- cat de coloane şi arcade oarbe şi zidul de fortificaţie. Din Cisnădioara se poate intra apoi în drumul judeţean care duce spre Ră- şinari şi Păltiniş.

În Răşinari, locul de naştere al scriitorului Emil Cioran, se ajunge din Sibiu şi cu tram- vaiul a cărui linie trece prin văi pitoreşti. În centrul satului, care face parte din Măr- ginimea Sibiului, o biserică ortodoxă din 1758 întâmpină vizitatorii cu frumoasele ei fresce exterioare.

Cristianul este situat pe E81/68 în direcţia Sebeş - Alba. În centrul localităţii Cristian se află o biserică-cetate puternic fortificată, cu dublă incintă de ziduri şi cinci turnuri de apărare, din care unul octogonal (Turnul Slăninii) ridicat între cele două fortificaţii pe ruinele unuia mai vechi. Localitatea, în care se mai găseşte şi un muzeu al landle- rilor şi o biserică ortodoxă din 1790, a fost numită în documentele din sec XIII “Insu- la Christiani” - Insula Creştinătăţii, după ce rezistase năvălirii mongole din 1241.

În Şelimbăr se ajunge pornind din Sibiu pe E81/68 spre Braşov. Merită vizitate biserica ortodoxă Sf Nicolae din Mohu (1782-1785), cu pictura realizată în 1804 de fraţii Nicolae şi Alexandru Grecu din Săsăuş, şi biserica ortodoxă din Bungard, ridicată în 1690 şi reconstruită în 1824. Se mai poate vedea o troiţă ridicată în 1925 în amintirea victoriei câştigate aici de Mihai Viteazu asupra principelui Bathory.

22

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Mărginimea

Sibiului

Mărginimea este o zonă foarte pitorească aflată la sud-vest de Sibiu, la poalele munţi- lor Cibinului. Zona este delimitată în sud de valea râului Sadu şi în nord de valea Săliştei şi cuprinde vechi localităţi cu o populaţie majoritar românească, ce formau vechea Ţară a Amlaşului, atestate din secolele XIV - XV. Peisajul zonei este dominat de coaste mun- toase, iar în satele cu străzi înguste încă se mai pot întâlni casele din piatră sau din bâr- ne de brad cu acoperişuri înalte din şindrilă. Ocupaţiile tradiţionale au fost meşteşugu-

rile, prelucrarea lemnului, a lânii şi pieilor, stupăritul şi creşterea animalelor, în special

a oilor. Unele dintre localităţi au practicat

vreme de secole oieritul transhumant, du- când turmele de oi la Dunăre, în Dobrogea sau chiar până în Peninsula Balcanică. Lo- calnicii pot fi văzuţi duminica în elegantele costume tradiţionale cu cămăşi albe broda-

te cu negru, percepute ca straie preţioase destinate zilelor de sărbătoare.

După ieşirea din Sibiu pe E81 înspre Râm-

nicu-Vâlcea se află localităţile Tălmaciu, cu

o bisericuţă din 1780, şi Boiţa. Aici se pot vedea ruinele a două turnuri rămase din

fortificaţiile folosite la apărarea şi vămuirea defileului Turnul Roşu. La Tălmaciu puteţi ieşi la dreapta din drumul european către Sadu şi Râu Sadului. În Sadu se poate vedea

o frumoasă bisericuţă ortodoxă, din secolul

XVIII, cu ornamente de cărămidă roşie în tencuială, şi Muzeul Uzinei Electrice care documentează cu exponate extrem de inte- resante istoria construirii în anul 1896 a hi- drocentralei. Se pot vizita turbinele electri- ce din 1902 şi 1903, monumente industriale încă funcţionale.

Ieşind din Sibiu pe E68 spre Sebeş-Alba

şi trecând prin Cristian se ajunge la Orlat,

unde se poate vizita o frumoasă biserică monument istoric din piatră şi cărămidă, ridicată în 1796, şi la Gura Râului (localita- te vestită pentru port, dar şi pentru nume- roasele joagăre şi pive cărora li se datorea- ză zicala că „gurenilor le vin banii pe apă”). În zonă se află şi Sibielul, cu bisericuţa din

1765 şi vestitul Muzeu al Icoanelor pe Sti- clă. Mai departe pe E68 puteţi găsi Săliştea, cu biserici ortodoxe din 1724 şi 1786, apoi Tilişca unde se pot vedea ruinele unei cetăţi dacice din secolul I. Spre munte, se află Po- iana Sibiului, cu biserica monument istoric ridicată în 1766 din lemn, şi Jina, cunoascu- tă pentru festivalul folcloric „Sus pe munte- le din Jina”.

istoric ridicată în 1766 din lemn, şi Jina, cunoascu- tă pentru festivalul folcloric „Sus pe munte-
istoric ridicată în 1766 din lemn, şi Jina, cunoascu- tă pentru festivalul folcloric „Sus pe munte-
istoric ridicată în 1766 din lemn, şi Jina, cunoascu- tă pentru festivalul folcloric „Sus pe munte-
istoric ridicată în 1766 din lemn, şi Jina, cunoascu- tă pentru festivalul folcloric „Sus pe munte-

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

23

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 23

24

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

24 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

25

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 25 Podişul Secaşelor La nord de drumul care leagă
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 25 Podişul Secaşelor La nord de drumul care leagă

Podişul Secaşelor

La nord de drumul care leagă Sebeş-Alba, Si- biul şi Braşovul se întinde Podişul Târnavelor, zona dintre Mureş şi Olt, cu un relief colinar accidentat. Podişul Târnavelor are ca subdivi- ziuni Podişul Hârtibaciului în sud-est şi Podi- şul Secaşelor în sud-vest.

Podişul Secaşelor este o zonă colinară în care satele săseşti alternează cu cele româneşti. Cuprinde oraşele Ocna Sibiului şi Miercurea Sibiului şi localităţile Şura Mică, Apoldu de Jos, Ludoş, Păuca, Loamneş. Pe E68 se ajunge la Miercurea Sibiului, care are o frumoasă bi- serică fortificată săsească, ridicată în 1496 pe locul unei bazilici romanice din secolul XIII şi o biserică ortodoxă ridicată în 1864, a cărei particularitate este altarul orientat spre sud.

26

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Podişul

Hârtibaciului

În centrul Judeţului Sibiu se află Podişul Hârtibaciului, un ţinut deluros în ale cărui văi se succed localităţi dominate de biseri- cile fortificate săseşti. La limita cu Podişul Secaşelor se află Slimnic, localitate în care se pot vedea ruinele unei impresionante ce- tăţi din sec XV-XVI.

Pornind de la Sibiu pe DJ106A se poate ajunge la Daia şi Roşia, care au păstrat bi- serici construite peste bazilici romanice din sec XIII. În casa parohială din Roşia trăieşte scriitorul Eginald Schlattner, auto- rul romanului „Cocoşul decapitat“, care de- scrie cu un farmec deosebit viaţa din sudul Transilvaniei în preajma celui de-al doilea război mondial. În Vurpăr există o biserică săsească şi mai veche, de la finalul sec XII, una din cele mai vechi construcţii romanice din ţară, încadrată de porţiuni de fortificaţii şi un bastion.

Drumul DJ106A duce apoi spre Nocrich, unde se poate vedea casa familiei Brukenthal (sec. XVIII) şi biserica fortificată din Hos- man. Aceasta are la bază o bazilică romani- că din sec XIII căreia i s-au adăugat apoi în sec XVI o incintă dublă de ziduri şi şase tur- nuri de apărare. O altă atracţie la Hosman este moara cu motor istoric de la sfârşitul secolului XIX, produs de Langen&Wolf din Budapesta. (Informaţii: Gabriela Cotaru, tel 0748 800049) La 5 km de drumul principal veţi descoperi, cocoţată pe colina satului Fofeldea, biserica pictată de fraţii Grecu. La Marpod se poate vedea biserica săseas- că din sec XIII, iar în apropiere biserica de lemn din Ilimbav, din sec XVIII. În Alţâna, Chirpăr şi Veseud se pot vizita frumoase bi- serici fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 – 1792.

fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 –
fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 –
fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 –
fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 –
fortificate, iar în Veseud şi Săsăuşi se găsesc două biserici ortodoxe construite în perioada 1790 –

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

27

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 27 Agnita, oraş agro-industrial, atestat din 1280, oferă vizitatorului

Agnita, oraş agro-industrial, atestat din 1280, oferă vizitatorului câteva atracţii: Mu- zeul Văii Hârtibaciului, cu exponate despre activitatea de secole a breslelor şi o biseri- că ortodoxă din 1797. Acestora li se adaugă biserica evanghelică în stil gotic, în care se amestecă elemente arhitectonice din Re- naştere şi Baroc, întărită cu o incintă forti- ficată din care încă se mai păstrează Turnul clopotniţă, Turnul Croitorilor, încorporat în clădirea şcolii, Turnul Cizmarilor, Turnul Dogarilor şi Turnul Slăninelor, folosit în tre- cut de comunitate pentru păstrarea provi- ziilor.

De la Agnita, în direcţia Sighişoara, se ajun- ge la Iacobeni, cu o frumoasă biserică for- tificată, iar apoi la Netuş, cu cea mai veche bisericuţă din lemn de pe Valea Hârtibaciu- lui. În apropiere se află Brădeni, în centrul căruia găsim o biserică din sec XIV, monu- ment istoric. Ansamblul este înconjurat de ziduri cu bastioane, iar clădirea bisericii este supraetajată cu niveluri de apărare dotate cu două rânduri de guri de tragere, iar în interi- or cu o fântână cu apă. La etajele de apărare se găseşte colecţia unică formată din 140 de lăzi decorate din sec XV, XVI şi XVII, folo- site pentru păstrarea hainelor, bijuteriilor şi alimentelor.

28

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

28 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

29

Valea Târnavei

În partea de nord a judeţului atenţia vizi- tatorului este atrasă de salba de localităţi aşezate de-a lungul Târnavei Mari şi în văile perpendiculare pe aceasta.

Pornind din Sibiu sau din Mediaş, puteţi vi- zita în excursii de o zi obiectivele specifice acestei zone - bisericile fortificate. Acestea au fost construite de comunităţile săteşti în sec XV - XVI după prima năvălire a turcilor în Transilvania (1395). Pentru apărare, saşii au construit biserici fortificate cu ziduri cu drum de strajă şi guri de tragere sau chiar adevărate biserici-cetate cu fortificaţii suc- cesive, creneluri, metereze şi turnuri unde stocau provizii şi unde, în caz de atac, se re- fugia întreaga comunitate.

Astfel de biserici fortificate sunt cele din Axente Sever, Şeica Mică, Valea Viilor (in- clusă în lista UNESCO a Patrimoniului Mondial), Bazna, Aţel, Ighişul Nou, Moş- na, Mălâncrav, Valchid, Copşa Mare, Ri- chiş, Moşna, toate de un pitoresc deosebit cu formele lor arhaice şi incintele circulare sau rectangulare de fortificaţii cu turnuri de apărare.

Printre pintenii de deal ce înaintează înspre Târnava se află Apold cu o biserică ridicată pe un deal şi apărată de două incinte de zid cu nouă turnuri. O biserică deosebit de fru- moasă este cea de la Biertan, înscrisă în lista UNESCO a Patrimoniului Mondial. Fortifi- caţiile masive cu o centură triplă de ziduri cu arcade, şapte turnuri şi trei bastioane protejează o biserică-hală (1500 – 1525) care adăposteşte altare preţioase, strane medievale şi plăci funerare sculptate. Uşa sacristiei mai păstrează un uimitor meca- nism de închidere din fier din sec XVI care, cu o singură întoarcere a cheii, fixează uşa în perete cu 13 zăvoare.

Un alt punct de atracţie este oraşul Dum- brăveni, în centrul căruia se poate vedea Biserica Armenească, o clădire în stil baroc din secolul XVIII, şi Castelul Appafy în stil renascentist, care astăzi adăposteşte o şcoa- lă.

în stil baroc din secolul XVIII, şi Castelul Appafy în stil renascentist, care astăzi adăposteşte o
în stil baroc din secolul XVIII, şi Castelul Appafy în stil renascentist, care astăzi adăposteşte o

30

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

30 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Mediaş De la Sibiu vizitatorul poate porni către
30 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Mediaş De la Sibiu vizitatorul poate porni către

Mediaş

De la Sibiu vizitatorul poate porni către Mediaş (o oră de mers cu maşina pe DN14), al doilea oraş ca mărime al judeţului, vechi centru comercial şi meşteşugăresc.

Primul lucru care atrage atenţia este Turnul Trompeţilor respectiv turla bisericii gotice Sf. Margareta în care se găseşte un foarte frumos altar din 1480-1488. Biserica aflată în Piaţa Castelului este fortificată cu două rânduri de zid şi turnuri de apărare (Turnul Clopotelor, Turnul Şcolii, Turnul Frânghie- rilor, Turnul Croitorilor). La 50 m de biseri- că se află Liceul Stefan Ludwig Roth într-o clădire de început de sec XX şi Casa Schul- ler, un frumos edificiu din sec XVI, cu parter gotic refăcut şi etaj din perioada Renaşterii, cu ancadramente de piatră la ferestre şi o curte interioară cu arcade şi galerie boltită.

La câteva minute de mers se află complexul franciscan ridicat în sec XV şi refăcut în sec XVIII, a cărui biserică barocă are frumoase decoraţii în stucatură; mănăstirea adăpos- teşte astăzi muzeul municipal. Tot în apro- piere se mai află turnuri rămase din a doua incintă de fortificaţii - Turnul Aurarilor, Bastionul Pielarilor, Turnul Fierarilor, Tur- nul Rotarilor, Bastionul Cuţitarilor, Turnul Pietrarilor.

Turnuri înclinate

Nu la fel de faimoase ca cel din Pisa, însă la fel de înclinate sunt turnul bisericii din Ruşi, care s-a aplecat imediat după construire, în sec XVIII, şi Turnul Trompeţilor din Medi- aş, care s-a abătut de la verticală cu 2,28 m după supraînălţarea din sec XVI.

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

31

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 31

32

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

32 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Ţara Oltului Denumită şi Ţara Făgăraşului, zona se

Ţara Oltului

Denumită şi Ţara Făgăraşului, zona se întin- de la sud-est de oraşul Sibiu, de-a lungul cur- sului mijlociu al râului Olt, în judeţele Sibiu şi Braşov. Regiunea este străjuită la sud de culmile Munţilor Făgăraşului şi se deschide la nord spre lunca Oltului, dincolo de care se zăresc colinele din Podişul Hârtibaciului. Partea aflată în Judeţul Sibiu cuprinde ora- şul Avrig şi localităţile Racoviţa, Cârţa, Câr- ţişoara, Porumbacu de Jos, Arpaşu de Jos.

Accesul se face din Sibiu pe E68 în direcţia Făgăraş – Braşov trecând peste dealurile de la Hula Bradului şi ajungând apoi în Avrig. Aici turistul poate vizita Palatul de Vară Brukenthal, un splendid edificiu baroc din sec XVIII, cu trei corpuri aşezate în formă de U. Corpurile laterale au doar parter, în vreme ce corpul central cu parter, etaj şi mansardă are un aspect impunător. Grădina cu terase, fântâni şi o oranjerie a fost amenajată după modelul baroc al celei de la Schönbrunn. Tot

în Avrig se poate vizita şi biserica ortodoxă din sec XVIII, în cimitirul căreia se află mormântul cărturarului Gheorghe Lazăr.

În apropiere de Porumbacu de Jos, la Sărata, se poate vizita biserica ortodoxă Naşterea Domnului din 1804, pictată de fraţii Grecu, ca şi biserica Adormirea Maicii Domnului din Arpaşu de Jos, ridicată în 1791. În stân- ga de pe E68, la Cârţa, se află ruina abaţiei cisterciene datând din 1202, un monument al goticului timpuriu, în al cărei cor cu ab- sidă funcţiozează o biserică evanghelică. La Cârţişoara turistul poate vizita Muzeul Badea Cârţan, care adăposteşte, într-o casă specifică zonei, o colecţie de icoane pe sti- clă, mobilier pictat şi piese de port popular. Muzeul poartă numele unui ţăran (Gheor- ghe Cârţan, 1849 - 1911) care a participat la lupta de emancipare politică a românilor din Transilvania distribuind în sate cărţi aduse din România şi care a mers pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian, mărturie a originii latine a românilor.

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

33

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 33

34

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Minunile naturii, destinaţii inedite

Pădurea Dumbrava. Parcul, situat la 3 km de Sibiu, pe direcţia Păltiniş, este format din pădure deasă de stejar.

Rezervaţia naturală calcarele eocene de la Turnu Roşu. Rezervaţie naturală pale- ontologică, cu numeroase fosile de animale marine şi plante. Acces de la staţia de cale ferată Podu Olt.

Rezervaţia naturală calcarele cretacice de la Cisnădioara. Formaţiune de piatră veche de 65 milioane de ani, erodată de ape şi vânt, cu fosile marine. Acces din Cisnădi- oara, pe Valea Argintului.

Rezervaţia naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului. Monument natural geologic, lac format într-o mină de sare din sec XVIII, în apropiere de drumul ce duce la gară.

Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor - Tăl- maciu. Rezervaţie botanică (narcise, brân- duşe, şuvară) aflată pe Valea Sadului între Tălmaciu şi Sadu.

Dealul Zakel. Rezervaţie de floră specifică stepei – jaleş, steluţa vânătă, saschiz, fră- sinel, colilie, pătlagina uriaşă, negară, coa- da zmeului, amăreala siberiană. Acces din Slimnic pe potecă, 2 km.

Vulcanii noroioşi de la Haşag. Monument al naturii cu valoare geologică, pe raza co- munei Loamneş, între Haşag şi Mândra, ne- delimitat însă de câmpurile din jur.

Parcul natural Cindrel. Pe o suprafaţă de 9043 hectare, parcul cuprinde 12 căldări glaciare, dintre care cele mai importante sunt Iezerul Mare, Iezerul Mic şi Gropata. Acces din Păltiniş sau Jina pe poteci sau din Râu Sadului – Gâtu Berbecului – Rozdeşti – Şaua Cindrel.

Canionul Mihăileni. Monument geologic aflat în comuna Mihăileni, pe malul pârâ- ului Calva. Pereţii canionului ating impre- sionanta înălţime de 20 de metri. Acces de pe şoseaua Sibiu – Mediaş, în Şeica Mică la dreapta spre Agnita.

sionanta înălţime de 20 de metri. Acces de pe şoseaua Sibiu – Mediaş, în Şeica Mică
sionanta înălţime de 20 de metri. Acces de pe şoseaua Sibiu – Mediaş, în Şeica Mică
sionanta înălţime de 20 de metri. Acces de pe şoseaua Sibiu – Mediaş, în Şeica Mică

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

35

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 35 Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei

Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei. Monumente ale naturii cu va- loare geologică importantă, reprezentând stânci deosebite prin formă şi dimensiuni.

Parcul Natural Golul alpin al Munţilor Făgăraş cu rezervaţia naturală Bâlea. Între vârfurile Suru şi Podragu, include şi rezerva- ţia naturală cu lacul glaciar Bâlea. Alte lacuri glaciare: Lacul Avrigului, Podragu, Podrăgel, Doamnei, Călţun. Floră alpină: jnepeni, ie- nuperi, afini, bujorul de munte, smârdarul, floarea de colţ. Animale: capra neagră, acvi- la de stâncă. Acces din Turnu Roşu, Avrig, Cârţa, Porumbacu de Sus sau Arpaşu de Sus.

Rezervaţia naturală Arpăşel, parte a Par- cului Natural Golul alpin al Munţilor Făgă- raş. Situat pe faţa nordică a Făgăraşilor, în Valea Arpăşelului, între 1000 şi 2500 m alti- tudine. Este o rezervaţie faunistică şi de flo- ră. Aici trăiesc trei sferturi din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cerbi şi capre.

Iezerele Cibinului. Parcul este situat pe pla- toul Frumoasei şi cuprinde două văi glaciare situate la o altitudine de aproape 2000 m, unde se găsesc lacurile glaciare Iezerul Mare (suprafaţă de 3 ha şi 13,5 m adâncime) şi Ie- zerul Mic (1,7 m adâncime), pe malurile că- rora trăiesc salcia pitică, ridichioasa, capra neagră, prundăraşul de munte. Acces din Păltiniş – Bătrâna – Cindrel.

salcia pitică, ridichioasa, capra neagră, prundăraşul de munte. Acces din Păltiniş – Bătrâna – Cindrel.

36

STATIUNI

,

Ocna Sibiului
Ocna Sibiului

Plajă la cele mai sărate lacuri ale Europei

Orăşelul se află la numai 12 kilometri de Si- biu, pe şoseaua ce se bifurcă din E68 la dreap- ta în dreptul Aeroportului Sibiu. Exploatarea

sării se făcea aici încă din epoca fierului, iar prelucrarea acesteia a fost ocupaţia de bază

a localnicilor vreme de secole, până la închi-

derea ultimei saline în 1931. În jurul anului 1820, când acţiunea curativă a apei sărate şi nămolului a devenit cunoscută, a apărut ideea utilizării balneare a lacurilor naturale formate în salinele abandonate.

Dintre cele 15 lacuri, Lacul Negru, Lacul Roşu şi Lacul Brâncoveanu sunt cele mai să- rate din Europa, cu o salinitate de 415 grame

de sare la litru. În prezent baza de tratament

a fost reamenajată în câteva din clădirile Ju-

gendstil ridicate între 1906 – 1909 şi deţine echipamente moderne pentru tratarea afec- ţiunilor reumatismale, otorinolaringologi- ce şi endocrine. Complexul oferă cazare în două hoteluri de trei şi patru stele, un resta- urant şi diverse posibilităţi de agrement. Hotel Helios****, Hotel Salinas*** str. Băilor 22 – 24, tel. 0269 577348. www.ocnasibiului.ro

de agrement. Hotel Helios****, Hotel Salinas*** str. Băilor 22 – 24, tel. 0269 577348. www.ocnasibiului.ro

STATIUNI

,

37

STATIUNI , 37 Bazna Staţiune situată la 18 kilometri de Mediaş, în comuna cu acelaşi nume,
STATIUNI , 37 Bazna Staţiune situată la 18 kilometri de Mediaş, în comuna cu acelaşi nume,
STATIUNI , 37 Bazna Staţiune situată la 18 kilometri de Mediaş, în comuna cu acelaşi nume,

Bazna

Staţiune situată la 18 kilometri de Mediaş, în comuna cu acelaşi nume, a cărei atracţie este o frumoasă biserică fortificată, ridicată în sec XIV pe baza unei bazilici romanice. Apele minerale clorurate-sodice de la Bazna au fost studiate între 1762 – 1779, iar prima aşezare balneară datează din 1815.

În prezent staţiunea are şase centre de tra- tament care oferă kinetoterapie, electrote- rapie, parafină, masaj, duş scoţian, împache- tări cu nămol, băi galvanice.

Servicii turistice şi de cazare: Complex Bal- near Expro (www.bazna.ro, tel 0269 831512) – hotel *** cu restaurant, amenajări sportive şi de agrement - sală de fitness, saună, pis- cină cu apa sărată acoperită, piscine în aer liber, terenuri de tenis, baschet, volei.

sală de fitness, saună, pis- cină cu apa sărată acoperită, piscine în aer liber, terenuri de

38

STATIUNI

,

38 STATIUNI , Păltiniş Staţiunea turistică permanentă Păltiniş este situată în Munţii Cindrel, la 32 km

Păltiniş

Staţiunea turistică permanentă Păltiniş este situată în Munţii Cindrel, la 32 km sud-vest de Municipiul Sibiu, de care administrativ aparţine. Localitatea afla- tă la altitudinea de 1442 m a fost înte- meiată de Societatea Carpatină Tran- silvană (Siebenbürgischer Karpaten Verein) în ultimul deceniu al sec XIX. Climatul montan cu aer curat recoman- dă staţiunea pentru tratarea asteniilor, afecţiunilor pulmonare şi surmenajului, în vreme ce hotelurile, vilele, restauran- tele şi persistenţa timp de cinci luni a stratului de zăpadă au făcut din Pălti- niş o destinaţie populară pentru spor- turile de iarnă. Pârtia de schi Onceşti dispune de telescaun, schilift şi centre de închiriere a echipamentului de schi şi snowboard. În paralel s-au dezvoltat alte câteva piste dotate cu schilift (Şan- ta). Păltinişul este un foarte bun punct de pornire pentru drumeţii în Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului.

(Şan- ta). Păltinişul este un foarte bun punct de pornire pentru drumeţii în Munţii Cindrel şi
(Şan- ta). Păltinişul este un foarte bun punct de pornire pentru drumeţii în Munţii Cindrel şi
(Şan- ta). Păltinişul este un foarte bun punct de pornire pentru drumeţii în Munţii Cindrel şi

STATIUNI

,

39

Bâlea
Bâlea
STATIUNI , 39 Bâlea Situată la 64 kilometri de Sibiu, pe un drum care se bifurcă
STATIUNI , 39 Bâlea Situată la 64 kilometri de Sibiu, pe un drum care se bifurcă

Situată la 64 kilometri de Sibiu, pe un drum care se bifurcă la dreapta din E68 şi ajunge direct între crestele Munţilor Făgă- raş, Bâlea nu este propriu-zis o staţiune, ci mai degrabă o locaţie montană îndrăgită de iubitorii drumeţiilor, sporturilor de iar- nă şi sporturilor extreme. Se practică schi de agrement, schi extrem, snowboarding (clasic, off-trail, jumping, jibbing), para- pantă. Datorită riscurilor mari de avalan- şă, este necesară consultarea constantă a ghizilor locali sau a Salvamontului (0269 216477; 0723 140144). Cabana Bâlea Cas- cadă (www.balea.ro, www.balea-turism. ro, tel 0269 211703, 0724 244463, info@ balea-turism.ro) se află la 1234 m, în apro- pierea cascadei cu o cădere de 60 metri. Cabana Paltinu - 2044m altitudine (www. balea-lac.ro, tel: 0724 244 464) şi Cabana Bâlea Lac (www.cabanabalealac.ro, tel 0269/523517, înfiinţată în 1904 de SKV) se află lângă un lac glaciar întins pe 4,65 hectare. La Bâlea Lac se deschide în fieca- re an un hotel de gheaţă.

Pe timp de iarnă turiştii pot urca de la Bâ- lea Cascadă la Bâlea Lac cu telecabina pe o distanţă de 3800 m. Durata sezonului de schi este de şase luni, perioadă în care se desfăşoară evenimentele Bâlea Freeride şi Bâlea X-Ride şi care culminează cu Săr- bătorile Estivale ale Zăpezii, ce au loc în fiecare an în jur de 15 iunie.

La peste 2000 m înălţime se află Transfă- gărăşanul, şoseaua lungă de 90 de kilo- metri ce leagă Transilvania de Muntenia traversând un peisaj montan care lasă vizitatorii cu răsuflarea tăiată. Drumul străbate culmea principală printr-un tu- nel de aproape un kilometru la o înălţime de peste 2040 m, coborând apoi pe lângă Lacul Vidraru. Datorită zăpezilor, şoseaua este deschisă doar câteva luni în timpul verii. (1 iulie - 1 noiembrie)

40

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

40 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Timp liber Amatorii plimbărilor pot colinda Parcul Sub

Timp liber

Amatorii plimbărilor pot colinda Parcul Sub Arini din Sibiu (înfiinţat în secolul XIX), ajungând chiar până în Dumbrava Sibiului, de unde pot vizita Grădina Zoologică (Pă- durea Dumbrava, 0269 422430) sau se pot plimba cu barca pe lacuri. Pe aleile parcu- lui Sub Arini există culoare marcate special pentru ciclism şi inline-skating, iar pentru doritorii de senzaţii tari, pe Bd. Coposu, a fost amenajat un skate&roller-park.

Cei care doresc să înoate au la dispoziţie fie piscina acoperită de la Baia Neptun (Si- biu, str Andrei Şaguna 2, tel 0269 214445), aflată într-o splendidă clădire Judendstil din 1904, fie modernul Bazin Olimpia (Sibiu, Bd Victoriei 31-33, tel 0269 214488). Pe timpul verii turiştii pot apela la Ştrandul Mare (str Vasile Cârlova nr 26) sau bazinul în aer liber din Parcul Sub Arini în apropierea căruia se află şi două terenuri de tenis.

Amatorii de baschet, handbal, fotbal în sală, tenis, tenis de masă pot închiria terenuri pentru practicarea sportului lor preferat la Sala Polivalentă Transilvania (Sibiu, str O. Goga 1, tel 0269 240862).

pentru practicarea sportului lor preferat la Sala Polivalentă Transilvania (Sibiu, str O. Goga 1, tel 0269

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

41

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 41 Clubul Sportiv Air Adrenaline Sibiu (www. airadrenaline.ro) oferă
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 41 Clubul Sportiv Air Adrenaline Sibiu (www. airadrenaline.ro) oferă
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 41 Clubul Sportiv Air Adrenaline Sibiu (www. airadrenaline.ro) oferă

Clubul Sportiv Air Adrenaline Sibiu (www. airadrenaline.ro) oferă zboruri cu parapanta în zonele Bâlea, Păltiniş, Tocile-Sadu. Alte activităţi aeronautice precum planorismul, zborul cu motorul sau paraşutismul sunt oferite de Aeroclubul Transilvania (Sibiu, str A. Iancu 14, www.aero-sibiu.s5.com, 0269

229240).

Iubitorii de karting pot apela la Road Run- ner Club SRL (www.karting.ro, 0269 216645, info@karting.ro). Cei care vor să practice motociclismul se pot adresa Clubului Crazy Bike (www.crazybike.ro, Sibiu, str Moldo- veanu 33, tel 0722 614684), care organizeză anual în iulie Crazy Bike Party sau Clubu- lui Enduro (www.enduro-sibiu.ro, tel 0744 368817), care organizează anual competiţia Enduro Sibiu.

Cei interesaţi de turismul de aventură pot apela la oferta de călătorii cu pluta pe Olt, cicloturism sau drumeţii montane a firmei Inter Pares (0269 228610, office@inter-pa- res.ro).

Vânătoare şi pescuit: Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sibiu (Si- biu, Constituţiei 20, 0269 217134) sau Di- recţia Silvică Sibiu (www.dssibiu.ro, office@ sibiu.rosilva.ro, 0269 242411).

Alte contacte utile:

• Echitaţie: Casa Pandora (www.casapando- ra.ro, Cristian, str XXIV, tel 0269 579717)

• Pescuit, drumeţii, călărie: Complexul Tu- ristic Albota (www.albota.sobis.ro, Arpa- şu de Sus 505, 0743 321015)

• Bowling: Bowling Saloon Sibiu (Sibiu, str Treboniu Laurian 2-4, 0269 220606, re- zervari@bowlingsaloon).

42

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

42 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

43

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 43 Artizanat Amatorii de suveniruri vor fi fermecaţi de
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 43 Artizanat Amatorii de suveniruri vor fi fermecaţi de
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 43 Artizanat Amatorii de suveniruri vor fi fermecaţi de

Artizanat

Amatorii de suveniruri vor fi fermecaţi de varietatea şi autenticitatea produselor spe- cifice artei populare din Judeţul Sibiu. Iubi- torii artizanatului pot alege dintre produsele diferitelor arte populare asupra cărora şi-au pus amprenta românii, germanii, maghiarii şi romii.

Iubitorilor de artizanat autentic li se reco- mandă magazinele Complexului Naţional Muzeal Astra (Piaţa Mică 21 şi Calea Răşi- nari FN, la intrarea în Muzeul în aer liber), unde se găsesc icoane pe sticlă, sculptură în lemn sau os, piese de port popular, podoabe, ouă încondeiate, ştergare, cergi, covoare ţe- sute la război, ceramică, măşti, instrumente muzicale atât din Judeţul Sibiu cât şi din toa- te regiunile ţării. Produse artizanale se pot găsi de asemenea în cele câteva anticariate din centrul Sibiului.

Turistii au posibilitatea să cumpere aceste obiecte direct de la artizani cutreierând sa- tele din judeţ sau vizitând diversele târguri şi manifestari cu caracter tradiţional. Dintre acestea amintim Târgul Olarilor, Târgul Cre- atorilor Populari din România, Târgul Meş- teşugarilor, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare din România sau Târgul Copiilor Meşteşugari, care au loc anual în Sibiu.

44

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

44 Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor Aromele Sibiului. Gastronomie O vizită în Judeţul Sibiu

Aromele Sibiului. Gastronomie

O vizită în Judeţul Sibiu are un gust spe- cial. După o zi de hoinărit pe străduţe înguste sau printre coline, prin umbra zidurilor de fortificaţie sau a turnurilor de apărare, ori după o zi de schi, toată lumea cedează mai uşor tentaţiilor cu- linare. Ispitele gastronomice pândesc peste tot – atât din restaurante cât şi din satele care păstrează cu stricteţe gustu- rile şi aromele tradiţionale ale unor pro- duse de calitate, ce trebuie cunoscute şi gustate pe îndelete.

Aveţi în faţă o călătorie culinară fasci- nantă oriunde aţi lua masa – fie acasă la prieteni, fie într-o cramă, pensiune ori într-un restaurant. Această diversitate

gastronomică a rezultat din îmbinarea mai multor stiluri de a produce şi con- suma alimente şi a mai multor tradiţii şi bucătării – cea românească a satelor pastorale din munte, cea săsească (ru- rală sau urbană), cea austriacă şi cea maghiară. Multe dintre aceste mâncă- ruri nu mai pot fi descoperite decât de adevăraţii „detectivi gastronomici”, care ştiu să le caute în afara circuitelor turis- tice şi ale alimentaţiei industriale.

Pentru a începe masa nu există produ- se mai potrivite decât vestitele feluri de brânză produse mai ales în Mărginime:

telemeaua (de consistenţă şi savoare diferită – de la cea moale şi dulce până la cea fărâmicioasă şi sărată), urda (mai fină sau mai mălăiaţă), brânza dulce sau cea frământată, caşul, caşcavalul (une- ori afumat) şi brânza de burduf. Aceasta

are la rândul ei diverse consistenţe – fie moale, de întins pe pâine, fie tare, sfă- râmicioasă şi iute – şi diverse arome – cum este cea dată de învechirea în coajă de brad.

Pot urma apoi felurite gustări tipice zo- nei: de la plăcintele cu ceapă sau cu var- ză care încă se mai găsesc în unele bru- tării şi patiserii, până la „pita unsă” cu pastă de jumări de porc sau cu untură şi presărată apoi cu ceapă. Se poate alege între gustările tipic româneşti cum ar fi balmoşul, bulzul, pastrama la grătar cu mujdei şi mămăligă, cârnaţi feluriţi (us- caţi, afumaţi) sau gustările tipice zonei central-europeane cum ar fi clătitele cu urdă şi mărar sau chimen.

Pentru cine vrea să înceapă masa mai lejer se recomandă supele săseşti de

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor

45

Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 45 chimen, ceapă sau de mere, ori ciorba de
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 45 chimen, ceapă sau de mere, ori ciorba de
Sibiu - Comoara de la poalele Carpaţilor 45 chimen, ceapă sau de mere, ori ciorba de

chimen, ceapă sau de mere, ori ciorba de sa- lată dreasă cu smântână şi zdrenţe de ou sau de omletă. Ciorbele neaoşe de fasole, pui, porc sau văcuţă sunt mai dulci şi sunt con- dimentate cu o plantă mai puţin cunoscută în restul ţării - tarhonul.

La felul doi vizitatorul se poate delecta cu sarmale (mai mari decât în alte zone, mai dulci şi cu carnea îmbogăţită de afumătu- ră) drese cu smântână ori poate alege un papricaş de pui, porc sau viţel. Unele feluri de mâncare specifice zonei nu se găsesc în restaurante – de exemplu pomana porcului (o tocană făcută din diverse tipuri de carne de porc), cartofii săraci, cartofii cu smântână sau mâncarea de mazăre cu slănină, boia şi arpagic.

Specificul zonei este dat de combinaţiile de ingrediente şi condimente neaşteptate:

mâncărurile din carne se iuţesc cu hrean în oţet sau se însoţesc cu sos de vişine, mere sau rozinchine (coacăze roşii) ori cu mură- turi, care, la fel, se prepară mai mult în oţet. În afară de salata verde în care se mai adaugă uneori măcriş sau hamei, se mai poate mân- ca salată de ceapă roşie ori salată de sfeclă roşie cu hrean în oţet.

La desert opţiunile sunt nenumărate – de la străvechea mămăligă cu magiun de pru- ne până la cozonacul cu mac şi găluştele cu prune, care s-au răspândit în prezent în

toată ţara. Acestora li se adaugă hencleşul

- o tartă de aluat cu un amestec de brânză

dulce, stafide şi ouă. O menţiune deosebită merită prăjitura cu rubarbă sau compotul de rubarbă ( tulpina acrişoară, roşiatică a unei plante). Gurmanzii mai pot încerca tăiţeii dulci cu mac sau clătitelele umplute cu urdă

şi zahăr ori cu diverse gemuri de fructe.

Vizitatorii nu trebuie să rateze berea locală ce poate fi băută chiar în Restaurantul Beră- riei Trei Stejari (www.restaurant-treistejari. ro, str. Fabricii nr 2, tel 0269 430631). Aici se poate comanda bere în diverse sortimen-

te - filtrată şi nefiltrată, blondă şi brună sau aşa-numita „bere tăiată” (două sortimente de bere, blondă şi brună, turnate în aceeaşi halbă şi care nu se amestecă datorită den- sităţii diferite). De asemenea, turistul care

a ajuns pe meleaguri sibiene nu trebuie să

piardă ocazia de a gusta ţuica sau rachiul

(dublu distilate) din zonă.

46

Structuri de cazare din judetul Sibiu

,

Localitate

Tip

Denumire

Adresa

Telefon

E-mail/site

Apoldu de Sus

Motel

La trei fraţi Vlăduţ **

DN1

0269

534 050

vladut_petrotrans@yahoo.com

Arpaşu de Sus

Complex

Albota ****

505

0743

321 015

office@albota.sobis.ro; www.albota.sobis.ro

Avrig

Pensiune

Dragonul ***

Str. Horia 28 A

0269

523 661

contact@pensiuneadragonul.ro

0745

605 547

www.pensiuneadragonul.ro

Avrig

Pensiune

Poiana Bradului ***

DN1, km 291 + 500

0745

542 661

 

Avrig

Pensiune

Popasul Avrig **

DN1, km 285+300

0269

524 020

popasulavrig@yaoo.com

0745

087 343

www.popasulavrig.ro

Bazna

Hotel

Expro ***

Str. Avram Iancu FN

0269

831 512

rezervari@bazna.ro

0749

331 597

Bazna

Pensiune

Mariana ****

Str. Principală 96

0269

850 028

www.bazna-bassen-cazare.ro

0740

590 330

contact@bazna-bassen-cazare.ro

Bazna

Pensiune

Bassen Pension ***

Nr. 237

0745

237 603

passpartout@birotec.ro

0269

850 375

www.bassen.ro

Bazna

Pensiune

Bazna **

Str. Tudor Vladimirescu 201

0269

850 350

 

0742

151 175

Bazna

Pensiune

Sachsenheim **

Str. Avram Iancu 143

0269

850 101

 

0743

242 186

Bazna

Vilă

Vila

2 **

FN

0269

850 120

 

0741

041 524

Bazna

Vilă

Vila 15 **

FN

0269

850 203

dopsimedias@yahoo.com

Biertan

Pensiune

Unglerus ***

Str. Aurel Vlaicu 10

0269

868 349

office@biertan.ro

0751

147 936

www.biertan.ro

Biertan

Pensiune

Todoran **

Str. Aurel Vlaicu 42

0269

868 189

florintodoran@yahoo.com

0744

240 892

www.pensiuneatodoran.3x.ro

Biertan

Pensiune

Tiriba **

Str. Aurel Vlaicu 30

0269

868 277

floriotodoran@yahoo.com

www.pensiuneatiriba.3x.ro

Biertan

Pensiune

Flori **

Str. Nicolae Bălcescu 26

0269

868 346

 

Biertan

Pensiune

Casa Dornroschen **

Str. George Coşbuc

0269

244 165

office@biertan.net

www.biertan.net

Blăjel

Pensiune

Casa Moga **

Str. Hula 1

0269

831 826

casamoga@yahoo.com

0741

389 057

Bradu

Camere de închiriat

Euroil **

DN1

0269

559 216

 

0722

506 272

Bradu

Pensiune

Iza ***

511

0269

559 167

 

Cârţa

Camping

Salcia Bătrână *

Str. Prundului 311

0269

521 347

de_oude_wilg@yahoo.com

0745

415 021

www.campingdeoudewilg.nl

Cârţişoara

Cabană

Bâlea Lac ***

Munţii Făgăraş

0269

523 111

cabana_balealac@yahoo.com

0745

072 602

www.balealac.ro

Cârţişoara

Cabană

Bâlea Cascadă **

Valea Bâlii

0724

244 463

balea-turism@ctrnet.ro

www.balea-turism.ro

Cârţişoara

Pensiune

Bâlea Râu ***

DN7C- Transfăgărăşan

0740

937 211

info@balearau.com

www.balearau.com

Cârţişoara

Pensiune

Casa Duşe **

Cârţişoara 232

0269

521 725

 

0744

960 574

Cârţişoara

Pensiune

Denisa **

Bâlea Glăjerie

0740

400 714

www.pensiunipetransfagarasan.com

Cârţişoara

Pensiune

Bâlea **

Bâlea Glăjerie 711

0744

388 487

 

Cârţişoara

Pensiune

Vama Cucului **

Transfăgărăşan DN7C 650

0744

393 264

 

Cârţişoara

Vilă

Paltinu **

Munţii Făgăraş

0724

244 464

balea-turism@ctrnet.ro

Bâlea Lac

0744

638 823

www.balea-turism.ro

Cisnădie

Camere de inchiriat

Casa Andra ***

Dealul lui Grigore 1

0269

563 441

 

Cisnădioara

Pensiune

Apfel Haus ***

Zona Livada

0269

563 033

 

Cisnădioara

Pensiune

Casa cu flori ***

DJ Cisnădie - Cisnădioara

0741

746 646

 

Cisnădioara

Pensiune

La Cetate ***

Nr.179

0269

561 507

 

Cisnădioara

Pensiune

Casa Klein **

Nr.162

0269

564 911

 

Cisnădioara

Pensiune

Lia **

Nr. 244

0269

564 395

 

Cornăţel

Pensiune

Pensiunea Ivvis **

Nr. 18

0269

583 660

virginia@ivvis.ro

0746

192 018

www.ivvis.ro

Dumbrăveni

Hotel

Marion ***

Str. Mihai Eminescu 5

0269

865 185

 

0740

040 132

DN 1 Sibiu-Braşov

Hotel

Fântâniţa Haiducului ***

Km 296

0269

525 300

bestwestern@fantanitahaidcului.ro

www.fantanitahaiducului.ro

Cristian

Pensiune

Casa Pandora ****

Str. XXIV

0269

579 717

www.casapandora.ro

info@casapandora.ro

Cristian

Pensiune

Spack ***

Nr. 9

0269

579 262

 

Cristian

Pensiune

Danela **

Str. XIII

0741

050 880

 

Structuri de cazare din judetul Sibiu

,

47

Localitate

Tip

Denumire

Adresa

Telefon

E-mail/site

Cristian

Pensiune

Kasper **

Str. XI nr. 26

0269

579 296

 

0744

844 150

Cristian

Pensiune

Maria &Karla **

Str. X nr. 6 A

0269

579 104

pensiunekarla@yahoo.com

www.pensiunekarla.8m.com

Galeş

 

Amira **

Nr. 78

0269

553 419

www.pensiuneaamira.go.ro

Pensiune

0745

257 753

Gura Râului

 

Bocca del Rio ***

Nr. 1011

0269

572 115

office@boccadelrio.ro

Hotel

0744

140 364

www.boccadelrio.ro

Gura Râului

Pensiune

Norica ***

Str. Cristianului 808

0269

572 030

igligorea@yahoo.com

0726

233 003

www.pensiuneanorica.ro

Gura Râului

Pensiune

Călin ***

Gura Râului 417

0269

572 323

pensiuneacalin@yahoo.com

0740

303 838

Gura Râului

Pensiune

Conacul dintre Râuri ***

Str. Principală 1056

0728

994 714

 

Gura Râului

Pensiune

Sânziana ***

Str. Principală 513

0269

572 570

info@sanziana.ro

0740

275 386

www.sanziana.ro

Gura Râului

 

Casa Loloiu **

Str. Principală 399

0269

240 539

starcont@yahoo.com

Pensiune

0740

205 004

Gura Râului

Pensiune

Brad **

Nr. 617

0269

572 366

catalin.brad@yahoo.com

0751

057 201

Gura Râului

Pensiune

Tăban **

Nr. 727

0269

572 425

taban.maria@yahoo.com

0744

349 727

Gura Râului

Pensiune

Sorina **

Str. Păltinişului 60

0269

572 575

pensiunea.sorina@yahoo.com

0752

114 253

Gura Râului

Pensiune

Maria **

Gura Râului 833

0269

572 364

miticampean@yahoo.com

0744

624 846

Gura Râului

Pensiune

Macrea **

Str. Principală 447 A

0269

572 413

 

0749

314 586

Gura Râului

Pensiune

Hanzu **

Str. Câmpuşorului 843

0269

572 245

pensiuneahanzu@yahoo.com

0740

398 796

Gura Râului

Pensiune

Ţepeş **

Str. Principală 958

0269

572 324

tepes_pensiune@yahoo.com

0744

649 154

Gura Râului

Pensiune

Ihora **

169 A

0269

227 989

ihora_maria@yahoo.com

0751

281 858

Gura Râului

Pensiune

Lăpădat **

Str. Principală 952

0269

572 351

ionutz22gr@yahoo.com

0744

642 846

Gura Râului

Pensiune

Fort **

Str. Principală 362

0269

572 295

 

0745

846 887

Gura Râului

Cabană

Crăciuneasa *

FN

0269

572 115

office@boccadelrio.com

0744

140 364

www.craciuneasa.ro

Jina

Pensiune

Iezeru ***

Nr. 1211

0744

487 362

 

Marpod

Pensiune

Harbach ***

Str. Principală, Ferma 6

0269

584 116

aoltenacu@asinature.com

0741

311 123

Mediaş

Hotel

Edelweiss ***

Str. Aurel Vlaicu 5

0269

844 944

paulcom93@yahoo.com

Mediaş

Hotel

Traube ***

Piaţa Regele Ferdinand 16

0269

844 898

hotel.traube@dafora.ro

www.dafora.ro

Mediaş

Hotel

Hotel Central **

Str. Mihai Eminescu 4-7

0269

811 187

office@hotelcentralmedias.ro

0742

767 735

Mediaş

Vilă

Vila Flora ***

Str. Hermann Oberth 25

0269

835 665

office_flora@yahoo.ro

0726

782 775

Miercurea Sibiului

Hotel

Comfort Hotel **

Nr. 816

0269

533 033

hotel_comfort@logon.ro

Mohu

Pensiune

Luminiţa/Brană **

Nr. 23

0741

973 729

 

Nemşa

Pensiune

Liana **

Nr. 196

0269

257 817

bleahunicu@yahoo.com

Ocna Sibiului

Hotel

Helios ****

Str. Băilor 22-24

0269

577 387

www.ocnasibiului.ro

0728

995 161

Ocna Sibiului

Hotel

Salinas ***

Str. Băilor 22-24

0269

577 387

www.ocnasibiului.ro

0728

335 161

Ocna Sibiului

Hostel

Perla **

Str. Băilor 19 A

0269

541 141

cezarvsilviu@yahoo.com

0746

018 386

Orlat

Pensiune

Anca ***

Str. Nouă 821

0269

571 707

office@pensiunea-anca.ro

0744

767 582

www.pensiunea-anca.ro

Orlat

Pensiune

Ileana ***

Str. Nouă 771

0269

571 036

pensiuneaileana@yahoo.com

0744

542 365

Orlat

Pensiune

Angela **

Str. Nouă 759

0269

571 205

www.pensiunea-angela.ro

0741

225 340

Orlat

Pensiune

Perla Mărginimii **

Str. Gării 71A

0269

571 109

cazare@perlamarginimii.ro

0740

179 082

www.perlamarginimii.ro

Păltiniş

Hotel

Casa Turiştilor ***

Păltiniş

0269

574 035

rezervari@scpaltinis.ro

www.scpaltinis.ro

Păltiniş

Pensiune

Perla Păltinişului ****

Păltiniş km 5

0788

502 200

contact@perla-paltinisului.ro

www.perla-paltinisului.ro

Păltiniş

Pensiune

Casa de Piatră *

Păltiniş

0269

574 021

 

0745

791 981

Păltiniş

Vilă

Vila Păltiniş ***

Păltiniş

0269

574 035

rezervari@scpaltinis.ro

www.scpaltinis.ro

Păltiniş

Hostel

Trecătoarea Cerbilor **

Păltiniş

0269

210 934

sibiu@e-tineret.ro

0740

313 610

www.e-tineret.ro

48

Structuri de cazare din judetul Sibiu

,

Localitate

Tip

Denumire

Adresa

Telefon

E-mail/site

Poplaca

Pensiune

Ancor **

DJ 106

0724

328 233

pensiuneancor@hotmail.com

www.pensiuneaancor.ro

Porumbacu de Sus

Pensiune

Montana ***

Nr. 258

0723

632.587

 

Porumbacu de Sus

Pensiune

Casa din Prund **

Nr. 362

0269

522 770

octavian.carstea@yahoo.com

0730

008 315

Răşinari

Pensiune

Mai *****

Str. Păltinişului 684

0269

557 269

info@pensiunea-mai.ro

0727

760 973

www.pensiunea-mai.ro

Răşinari

Pensiune

Marcu ***

Str. Dosului 491

0723

089 915

pensiuneamarcu@yahoo.com

www.pensiuneamarcu.ro

Răşinari

Pensiune

Cioran ***

Str. Protopop Emil Cioran 1503

0269

557 170

pensiunea_cioran@yahoo.com

0745

957 160

Răşinari

Pensiune

Badiu ***

Str. Octavian Goga 786

0269

557 359

badiuss@yahoo.com

0744

480 658

Răşinari

Pensiune

Grebenea **

Str. Ştezii 366

0269

557 452

 

0744

175 752

Răşinari

Pensiune

Năbărog **

Str. E. Ciuceanu 1771

0749

495 685

 

Răşinari

Pensiune

Casa Şerban **

Str. Copăcele 172

0269

557 387

in_serban@yahoo.com

0746

285 221

Răşinari

Pensiune

Otilia ***

Str. E. Ciuceanu 1707

0269

557 006

contact@pensiuneaotilia.ro

0740

092 399

www.pensiuneaotilia.ro

Răşinari

Pensiune

Phoenix ***

Str. Octavian Goga 777

0269

557 000

 

0745

308 034

Răşinari

Pensiune

Valia **

Str. Sibiului 1866

0269

557 421

 

0752

071 933

Răşinari

Pensiune

Casa Iliuţ **

Str. E. Ciuceanu 1816

0749

228 195

 

Răşinari

Pensiune şi căsuţe camping

Curmătura Ştezii **

DN 106 Sibiu Păltiniş KM 18

0269

557 310

curmaturastezii@yahoo.com

0745

140 159

Răşinari

Pensiune

Marin **

Valea Ştezii FN

0745

659 696

marinhoratiu1@yahoo.com

www.pensiunea-marin.ro

Răşinari

Pensiune

Kleine Hutte **

Str. Cetăţii 335

0269

557 037

 

0747

620 966

Răşinari

Pensiune

Siman **

Str. Popa Bratu 881

0269

557 653

gheorghesaman@yahoo.com

0721

262 247

Răşinari

Pensiune

Simina *

Str. Cimitirului 927

0269

557 763

pensiuneasimina@yahoo.com

Râu Sadului

Pensiune

Maria **

Nr. 296

0747

271 651

 

Râu Sadului

Pensiune

Mioriţa *

Str. Principală 3 F

0269

567 003

 

Sadu Tocile

Pensiune

Daniel **

Str. Dealul lui Grigore

0269

562 886

 

Sadu-Tocile

Pensiune

Cerbul Carpatin **

Str. Dealul lui Grigore

0269

562 937

 

Sălişte

Pensiune

Ittu ****

Str. I. Moga 5

0269

211 432

rezervari@casa-ittu.ro

0269

553 903

www.casa-ittu.ro

Sălişte

Pensiune

Casa cu livadă ***

Str. Şteza 124

0269

553 740

adina.paraschiv@clicknet.ro

0723

362 940

www.adina-turismrural.go.ro

Sălişte

Pensiune

Casa Rudi & Ella **

Str. Luncii 14

0269

553 753

ella_q40@hotmail.com

0721

582 780

Sălişte

Pensiune

La Borcea **

Str. Şteaza 45

0269

223 356

www.saliste.net

0722

540 858

Sălişte

Pensiune

Domnescu **

Str. Folteşti 59

0269

553 812

pensiunea@domnescu.ro

0745

247 280

www.domnescu.ro

Sălişte

Pensiune

Fulea **

Str. Brata 52

0369

427 949

ifulea@yahoo.com

0744

667 536

www.pensiuneafulea.ro

Sălişte

Pensiune

Casa Roşca **

Str. Brata 67

0269

553 623

casa_rosca@yahoo.com

0740

857 555

www.casarosca.com

Sălişte

Pensiune şi camping

Sălişteanca **

Str. Băii 13

0269

553 121

iulian_parau@yahoo.com

0744

374 537

www.salisteanca.com

Sibiel

Pensiune

Crisalia ****

Str. Utea 284 A

0729

108 880

office@crisalia.ro

0269

552 572

www.crisalia.ro

Sibiel

Pensiune

Genţiana ***

Str. Râului 183

0269

552 601

www.gentiana.go.ro

0744

562 247

Sibiel

Pensiune

Crisalia ****

Str. Utea 284 A

0729

108 880

office@crisalia.ro

0269

552 572

www.crisalia.ro

Sibiel

Pensiune