Sunteți pe pagina 1din 15

A.S.E.

- Facultatea de Comer: grupa 338, seria D

Valorificarea potenialului turistic al judeului Mure


1.Localizarea si caracterizarea judeului 1.1. Aezarea geografica Judeul Mure este situat n zona central-nordic a rii n centrul Podiului Transivaniei, fiind cuprins ntre meridianele 2355 i 2514 longitudine estic i paralele 4609 i 4700 latitudine nordic. Judeul se ntinde ntre culmile muntoase ale Climanului i Gurghiului pn n Podiul Trnavelor i Cmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografic a judeului este rul Mure care strbate judeul de la NE ctre SV pe o distan de 140 km; rul mprumutnd i numele Mure, judeului. 1.1. Vecini: Judeul Mure se nvecineaz cu alte apte judee. La nord-est cu judeul Suceava pe o distan 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Climani. Pe latura estic pe o distan de 130 kilometri se nvecineaz cu judeul Harghita. La extremitatea sud-estic judeul Mure se nvecineaz pe o poriune de 20 km cu judeul Braov. n partea de sud-vest pe o distan de 80 de km se nvecineaz cu judeul Sibiu si cu judeul Alba pe o distanta de 40 km., hotar cuprins ntre Trnava Mic i rul Mure. La confluena Arieului cu Mureul ncepe grania cu judeul Cluj, n partea de vest a judeului Mure. In partea de nord pe o distan de 100 km, judeul Mure se nvecineaz cu judeul Bistria-Nsud linia de demarcaie dintre cele dou judee fiind dealurile din Cmpia Transilvaniei, Subcarpaii interni iar spre final Munii Climani la o altitudine de 2000 m. 1.2.Cai de acces: Din totalul de 1846 km de drumuri publice, 18% reprezint drumuri de interes naional, 40% fiind de importanta judeeana si 41% de interes comunal. Liniile aeriene leag municipiul Trgu Mure de Bucureti, Budapesta si Sibiu, modernul aeroport fiind amplasat n Vidrasau, la 12 km de reedina judeului, pe drumul european E60 ce leag Trgu Mure-ul de Cluj-Napoca. Drumuri naionale: DN 15:strbate oraele Turda - Cmpia Turzii - Ludu - Trgu Mure - Reghin - Toplia Poiana Largului - Bicaz - Piatra Neam - Bacu; lungime: 369 DN13: Braov - Rupea - Sighioara - Blueri - Trgu Mure; lungime 165(E60) Drumuri naionale secundare: DN14: Sighioara - Dumbrveni - Media - Copa Mic - Sibiu DN14A: Iernut - Trnveni - Media DN15A: Reghin - Srel DN16: Cluj-Napoca - Apahida - Reghin

Magistrale: 300 - Bucureti (nord) - Braov - Sighioara - Teiu - Rzboieni - Cluj Napoca - Oradea (647 km) 308 Sighioara - Odorhei (47 km) 405 Deda - Trgu Mure - Ludu - Rzboieni (114 km) 406 Bistria Brgului - Srel - ieu - Ludu (140 km) 1.3. Suprafaa: 6714 km; deinnd astfel locul 11 in Lista judeelor Romniei ordonate descresctor dup suprafa. 1.4. Populaia: De-a lungul timpului populaia judeului a fost ntr-o continu cretere, dup cum se vede i din graficul de mai jos. ntre 1992 i 2002 a aprut o uoar scdere a numrului populaiei cu 4,7% reprezentnd 29.202 persoane, aceast tendin de scdere fiind regsit la nivelul ntregii ri cu 4,1%. Conform recensmntului din 2002 judeul Mure avea o populaie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km, dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin i 300.015 de sex feminin. Populaia judeului reprezint 2,67 % din populaia Romniei, plasnd Mureul pe locul 14 n ierarhia judeelor ordonate descresctor dup populaie, de-a lungul perioadei 1948 2002.

Sursa: Institutul naional de statistica 1.5. Structura etnica si religioasa: Structura etnica(2002): romani 53,26%, maghiari 39,30%, romi 6,96%, germani 0,35% Structura religioasa(2002): ortodoci 53,26%, reformai 27,02%, romano-catolici 9,52%, unitarieni 2,46%, greco-catolici 2,27% 1.6. Organizarea administrativa: 1 reedina: Trgu Mure - 149.577 locuitori. 3 municipii: Reghin 36.023, Sighioara 32.287, Trnaveni 26.537.

2 orae: Iernut 9.440, Ludu 17.407, Sovata 11.568 Aprox. 92 de comune, exemple: Solovstru, Aluni, Beica de Jos, Bogota, Gurghiu etc. Aprox. 464 de sate 2. Prezentarea potenialului turistic 2.1. Resurse naturale: Pe suprafaa judeului pot fi identificate urmtoarele uniti de relief: Munii vulcanici Climani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvnene ale Reghinului i Trnavei Mici, podiul Trnavelor i Cmpia colinar a Transilvaniei. Regiunile deluroase i depresionare din judeul Mure sunt: Depresiunea Vlenii de Mure , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichi, Depresiunea Dmieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sngeorgiu de Pdure Cmpia Transilvaniei este situat n nordul judeului la altitudini medii de 400 m fiind brzdat de vi spate n argil, marne, nisipuri sarmatice, alunecri care au blocat rurile formnd lacuri - amenajate ulterior n eletee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgtoare formnd lunci largi i colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind i motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "cmpie. Defileul Mureului se ntinde ntre Toplia i Deda este lung de 35 km, fiind spat de rul Mure n catena format de munii Climani i Harghita. n acest sector valea Mureului este ngust, versanii fiind foarte apropiai, pe alocuri doar rul avnd spaiu pentru trecere. Din acest motiv stncile de andezit care mrginesc defileul au fost strpunse de tuneluri pentru a permite construirea cii ferate. Teritoriul judeului se constituie ntr-o depresiune intracarpatica ce coboar uor n trepte, de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Cmpiei Transilvaniei (280 m), brazdat fiind de rul Mures - ce strbate judeul pe o lungime de 180 km, si fragmentat de cei mai importani afluenii si: Trnava Mica(115 km), Trnava Mare(43 km), Gurghiul(55 km) si Nirajul(78 km). Principalele lacuri i iazuri din judeul Mure, n mare parte create artificial pentru piscicultura si agrement: Tureni(53 ha- heleteu artificial situat pe Prul de Cmpie), ulina(48 ha iaz artificial), Zu de Cmpie(133 ha- iaz artificial), Frgu(38 ha iaz natural), Petiorul de Aur, Uilac, Uila, Toldal (30 km de Mure), Pstrvria (15 km de Sovata), Miheu de Cmpie (5 km de Zu de Cmpie), Voivodeni, Iernut(122 ha-heleteu artificial) i Bezid.. n staiunea balneoclimaterica Sovata se gsete Lacul Ursu( 5 ha natural/ agrement), considerat drept cel mai reprezentativ lac heliotermic din Europa. Judeul Mure se afl n sectorul de climat continental-moderat de dealuri i pduri precum i n sectorul climei de munte. Pn la mijlocul anilor '90 clima judeului avea urmtorul specific: veri mai clduroase i ierni lungi i reci, cu precdere n zonele montane din nord-estul judeului. n partea de vest a judeului climatul are nuane mai aride, verile fiind n general mai secetoase i mai calde

Temperaturile medii anuale sunt ntre 2-4C n partea de est i 8-9C n partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18-19C, iar cea cu temperaturile cele mai sczute ianuarie cu -3-5C Flora si fauna, caracteristice podiului Transilvaniei, sunt ocrotite n numeroase rezervaii: Pdurea seculara de stejari de pe terenurile mltinoase de la Mociar( pe valea Gurghiului, suprafaa 43 ha); Bujorul Romnesc din Valea Botei Mari de la Zu de Cmpie; Poiana de Narcise si Parcul Dendrologic din Gurghiu. Muntele de Sare de la Sovata si stncile spectaculoase din defileul Vaii Mureului vin sa ntregeasc frumuseea slbateca a peisajului. Etajul montan este caracterizat de o vegetaie formata din rinoase n care se amesteca bradul, fagul, arinul alb si negru. Etajul de deal si podi este ocupat de paduri de gorun, carpen, tei si frasin. Vegetaia intrazonala este reprezentata prin pduri si fnee de lunca, stuf si papura. Fauna se mndrete cu superbe exemplare ale ursului brun, cerbului carpatin, cprioarei, mistreului, iepurelui si fazanului, lacurile si apele curgtoare fiind pline de peste dintre care n numr mare pstrvul si crapul. Cele mai nalte vrfuri muntoase:

Vrful Pietrosu n Munii Climan cu o altitudine de 2100 metri Vrful Rchiti n Munii Climan cu o altitudine de 2022 metri Vrful Bistricioru n Munii Climan cu o altitudine de 1990 metri Vrful Saca n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1777 metri Vrful Ttarca n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1688 metri Vrful Fanacelu n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1684 metri Vrful Btrna n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1634 metri Vrful Crucii n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1515 metri

2.2. Resurse antropice 1.Cetatea Medievala Trgu-Mure - Cetatea Medievala este amplasata n apropierea de Trgu Mure. Complexul Cetii ocupa o suprafaa de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incinta fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, n cadrul careia se gsete Biserica Reformata si Cladirea Manutantei. Ca arhitectura, ntregul ansamblu poarta amprenta Renaterii trzii. Prin tradiie, Cetatea a devenit spatiul de desfasurare a unor manifestari culturale de referinta. Aici se desfasoara sarbatoarea "Zilelor Trgumuresene", "Festivalul Berii", "Sarbatoarea Vinului si a Mustului", "Oraselul Copiilor", precum si alte evenimente de interes pentru locuitorii oraului. 2. Gradina Zoologica - din municipiul Trgu-Mures reprezinta un important punct de atractie pentru populatia locala si pentru turisti. Gradina Zoologica din Trgu-Mures aniverseaza, n fiecare an, la data de 4 octombrie, "Ziua Internationala a Animalelor", prilej cu care sunt derulate diverse programe educative si se amenajeaza o expozitie fotografica. 3. Palatul Culturii - Construit n maniera colii lechneriene, din iniiativa primarului Berndy Gyrgy, palatul se impune att prin decoraia interioar, ct i prin cea exterioar. Din armonia

ansamblului se desprind cu pregnan acoperiul din majolic, mozaicul monumental i basoreliefurile ce domin frontispiciul, precum i frescele interioare i vitraliile ferestrelor, ndeosebi cele din Sala Oglinzilor. Holul interior, lung de 45 m, realizat din marmur de Carrara este delimitat de cele dou superbe oglinzi veneiene aezate astfel pentru a crea senzaia infinitului. Palatul Culturii gzduiete mai multe instituii de cultur: Filarmonica de Stat, Biblioteca Judeean, Muzeul de Art, Galeriile Uniunii Artitilor Plastici, Expoziia permanent a Muzeului de Istorie. 4. Biblioteca Teleki Bolyai - Construit ntre anii 1799 - 1804, sub ndrumarea direct a contelui Teleki Samuel, biblioteca adpostete peste 60.000 de volume de carte, printre care 66 de incunabule i o mulime de opere i ediii rare de carte, ct i expoziia memorial a matematicienilor Bolyai Farkas i Bolyai Jnos - creatorul geometriei neeuclidiene. 5. Teatrul Naional - Teatrul Naional, cu cele dou secii ale sale de limb romn i de limb maghiar, i desfoar activitatea ntr-o cldire armonios integrat ntr-un ansamblu arhitectonic modern, datnd oficial din 1978. n Trgu-Mure mai funcioneaz i Teatrul Studio, din cldirea Universitii de Art Teatral i Teatrul pentru Copii i Tineret "Ariel". 6. Palatul Administrativ - Prima cldire menit s dea la nceputul secolului XX un aspect modern, urban, centrului oraului, a fost ridicat ntre anii 1905 1907, fiind timp de peste 55 de ani, sediu al primriei. Palatul se remarc i prin turnul nalt de 60 m, construit iniial drept foior de foc al oraului. Edificiul este n prezent sediul administrativ al Prefecturii i al Consiliului Judeean Mure. 7. Muzeul Judeean Mure - Una dintre cele mai importante cldiri din Trgu-Mure specifice neoclasicismului a fost construit, la iniiativa Societii Economice i Culturale a Secuilor ca Muzeu de Art Industrial, ntre anii 1890 1893. Lucrrile au fost efectuate de meterii Sofalvi Jozsef i Pl Sos 8. Muzeul de Etnografie i Art Popular - Cldirea, numit Palatul Toldalagi, dup ctitorul su, contele Toldalagi Lszl, se numr printre cele mai frumoase palate n stil baroc construite n Transilvania. Din anul 1984, ea adpostete secia de Etnografie i Art Popular a Muzeului Judeean Mure 9. Muzeul de tiinele Naturii - Ridicat n stil neobaroc, cu elemente de stil renascentist italian, cldirea a fost destinat iniial Muzeului de Art Secuiasc. Ea adpostete n prezent exponate aparinnd tezaurului natural mureean 10. Casa Teleki - Reedin a contelui Teleki Dmks, construit ntre anii 1797 1803, este n prezent proprietate a Bisericii Reformate 11. Casa Bnyai Ridicat ntre 1904 - 1907, de ctre meterul Pl Sos, dup planurile n stil eclectic ale arhitectului Nagy Gyzo, cldirea servete ntre anii 1933 1937, drept locuin a primarului Berndy Gyrgy. 12. Casa Kpeczi - Teleki - Cel mai vechi palat din ora, a fost ridicat ncepnd cu anul 1554, din iniiativa lui Kpeczi Tams, nalt demnitar din vremea reginei Isabella.

13. Casa cu Arcade - Iniial coal romano-catolic, aflat sub patronajul mprtesei Maria Tereza, edificiul, grav afectat de marele incendiu din 1873, a fost reconstruit n anul 1905. 14. Curtea de Apel - Edificiul, azi sediu al Curii de Apel Mure, a fost ridicat n anul 1789 n stil baroc trziu, combinnd i elemente clasiciste. ncepnd cu 1827, cldirea adpostete forul de apel al Transilvaniei "Tabla Regeasc", unde i desfoar activitatea i tinerii canceliti romni: Avram Iancu i Al. Papiu Ilarian. 15. Palatul Apollo - Cldirea cunoscut sub acest nume este ridicat n stil eclectic ntre anii 1821-1822 din dispoziia contelui Teleki Smuel. n incint aveau loc reprezentaiile teatrale ale trupelor ce vizitau oraul. 16. Complexul de Agrement si Sport "Muresul" - Complexul de Agrement si Sport "Muresul", cunoscut n plan local si sub denumirea de "Week-End", a fost amenajat si utilizat nca de la finele secolului al XIX-lea, n jurul unui fost brat mort al rului Mures. Complexul a pornit de la un bazin de canotaj, ajungnd n prezent sa cuprinda alte patru bazine, de dimensiuni si adncimi diferite, destinate att notatorilor ct si celor care nu sunt familiarizati cu acest sport. de locuri, o sala de conferinte de 30 de locuri, o terasa de 100 de locuri, putnd asigura si cazarea pentru 22 persoane. Complexul ofera posibilitatea nchirierii unor ambarcatiuni pentru bazinul de canotaj, ct si alte echipamente pentru desfasurarea unor activitati sportive. Sunt amenajate terenuri de mini fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum si pentru alte activitati recreative . n cursul verii, au loc diverse spectacole n aer liber, discoteci, concursuri si reprezentatii sportive. Srbtori si festivaluri: 1. Zilele Targumuresene- ultima saptamana a lunii iunie 2. "Ziua ndrgostiilor" luna februarie 3. "Zilele Inimii" luna aprilie 4. "Zilele Muzicale Trgumuresene" - luna mai 5. Festivalul "Prezent-Lyceum-Jelen" luna mai 6. Festivalul "Jocul din Batrn" luna iulie 7. Festivalul "Felsziget - Peninsula" ultimul sfarsit de saptamana din luna iulie 8. Festivalul Berii ultimul sfarsit de saptamana din luna septembrie 9. Festivalul de muzica "Constantin Silvestri" luna octombrie 10. Festivalul de teatru "Dramafest" luna octombrie 11. Srbtoarea Vinului si a Mustului luna octombrie 12. Festivalul de muzica "Muzica Sacra" luna decembrie 13. "Luna Cadourilor Orelul Copiilor" luna decembrie 14. "Revelion n Strada" luna decembrie Trguri tradiionale - calendar: 1. SARMASU - 27 august Trgul pepenilor 2. BAHNEA - 20 mai Trgul Floriilor, 29 iulie - Trgul Secerisului, 29 septembrie Trgul Snmihaiului, 12 decembrie Trgul Craciunului 3. BALA - 10 iulie - Trg de vara

4. BRNCOVENESTI - 3 iulie - Trgul Cireselor 5. COZMA sat Socol - 15 mai - Trgul Rusaliilor (Praica) 6. CRAIESTI - 31 iulie - Cununa spicului de gru 7. DEDA - 20 mai - Trgul Rusaliilor 8. EREMITU - 20 mai Blci 9. sat Calugareni - 22 august Blci 10. sat Damieni - 5 septembrie Blci 11. FARAGAU - 15 august - Sarbatoare cmpeneasca 12. GLODENI - 8 mai Trg 13. GURGHIU - 5 iunie - Trgul fetelor 14. HODAC - 29 mai - Udatul nevestelor 15. IBANESTI - 26 iunie Snziene 16. IDECIU DE JOS - 7 august - Trgul Bailor 17. LUNCA - 28-29 mai - Trgul de arta populara si artizanat, 21 august - Sarbatoarea recoltei cerealelor 18. MIHESU DE CMPIE - 21 ianuarie Trg 19. PAPIU ILARIAN - 19-20 mai - Trgul Rusaliilor 20. RUSII MUNTI - 19 mai - Trgul Rusaliilor 21. SNPAUL - 28 august - Trgul Pepenilor 22. SNPETRU DE CMPIE - 15 august Trg de vara 23. VATAVA - 21 iunie - Trgul Rusaliilor - sat Dumbrava Podasel 24. ZAU DE CMPIE - 1 mai - Trgul Bujorilor, 21 august Trgul Petelui, 26 iunie Trgul Brboilor 3. Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii Alimentaia publica: Este caracterizata prin complexitate, fiind alctuita dintr-un proces de producie, unul de comercializare si unul de servire. In cazul turismului alimentaia publica ndeplinete mai multe funcii: de nutriie( alimentaia publica se adreseaz consumatorului obinuit si este destinata satisfacerii unor nevoi fiziologice), de loasir, de convivialitate, de afaceri. Alimentaia publica manifesta in cazul turismului si o serie de particularitii: - sa fie prezenta in toate momentele importante ale consumului turistic - sa asigure o diversitate structurala a produselor si serviciilor - sa existe o corelaie intre serviciile de alimentaie si forma de turism - serviciile de alimentaie trebuie sa se aproprie de exigentele turitilor autohtoni si strini - sa reprezinte un element de selecie al destinaiilor de vacanta Avantajele alimentaiei publice sunt: * comoditate * varietatea sortimentala infinit mai larga comparativ cu ce se poate realiza in gospodaria casnica * calitatea superioara a preparatelor realizate de profesioniti * economicitate *accesibilitate

Agrementul turistic: Se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, staiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupri sociale o stare de buna dispoziie, de plcere, sa dea senzaia unei satisfacii, unei mpliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabile. Clasificarea prestatiilor de agrement dup coninut: - animaia de pura deconectare(de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; bile de soare si mare, drumei, plimbari, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu familia si prieteni etc.) - animaia comerciala, generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi specifice( cadouri, suveniruri etc.) detine o pondere importanta in structura motivelor calatoriei - animaia orientata spre realizarea unei depline forme fizice, se refera la tipologia larga a curelor( de la cea balneara ca produs medical la cele de slabire, infrumusetare etc.) si practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de intretinere a sanatatii. - animaia culturala, avnd ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului printr-o gama larga de activitati: vizite la muzee, case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, sejururi de invatare a unor limbi strine etc. - animaia spectacol, intre subiectele privite si admirate de turiti in cltoriile lor se numra natura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia florei si a faunei, evenimentele teatrale, cinematografele, muzeele, competiiile sportive, olimpiade, raliuri, curse etc. - animaia gastronomica, exprimata prin prezenta la expozitii sau concursuri de arta culinara - animaia profesionala: trguri si expoziii, congrese etc. Clasificarea activitilor de agrement in funcie de nivelul de organizare: * servicii organizate de catre unitatile de cazare: practicarea unor sporturi de inot, schi, patinaj, tenis, golf, discoteca, bar de zi, bar de noapte, expozitii, festivaluri etc. * servicii organizate la nivelul staiunilor: centre de echitaie, centre sportive multifuncionale, poligoane, cluburi de vacanta, porturi de agrement etc. * servicii organizate de teri; parcuri de distracii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mijloace de transport de agrement Echipamente de cazare: Bungalourile - structuri de cazare turistic de capacitate redus, realizate, de regul, din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de vacan, ca uniti independente n cadrul unor staiuni sau zone turistice sau ca spaii complementare pe lng alte structuri de cazare turistic. Unitatea de tip csu - grup independent de csue turistice care are recepie i conducere administrativ comun. Sursa: Institutul Naional de Statistica Pensiunile turistice - structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pna la 10 camere, n mediul rural, totaliznd maxim 30 de locuri i pn la 20 camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei.

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2007: Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Hanuri si moteluri Cabane turistice Campinguri si unitati tip casuta Bungalouri Vile turistice Popasuri turistice Tabere de elevi si precolari Pensiuni turistice urbane si rurale Total 24 2 1 6 1 4 1 31 1 3 46 120

Capacitatea i activitatea de cazare turistic: Anii Capacitate de cazare Existent n (locuri) funciune (mii locurizile) 7188 7156 6201 6044 6138 1095,0 1184,5 1570,4 1696,4 1717,8 Turiti cazai (mii) Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%) 31,7 34,5 32,9 34,8 37,0 Durata nnoptri medie a (mii) sejurului

2003 2004 2005 2006 2007

120,4 139,2 203,0 238,1 253,5

2,88 2,93 2,54 2,47 2,50

347,3 409,1 516,1 589,9 635,3

Sursa: Institutul Naional de Statistica Not: Capacitatea de cazare turistic existent (instalat) reprezint numrul de locuri de cazare de folosin turistic nscrise n ultimul act de recepie, omologare, clasificare al unitii de cazare turistic, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala n caz de necesitate. Capacitatea de cazare turistic n funciune reprezint numrul de locuri de cazare puse la dispoziia turitilor de ctre unitile de cazare turistic, innd cont de numrul de zile ct sunt deschise unitile n perioada considerat. Se exprim n locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitile nchise temporar din lips de turiti, pentru reparaii sau din alte motive. In numrul turitilor cazai n unitile de cazare turistic se cuprind toate persoanele (romni i strini) care cltoresc n afara localitilor n care i au domiciliul stabil, pentru o perioad mai mic de 12 luni i stau cel puin o noapte ntr-o unitate de cazare turistic n zone vizitate din ar; motivul principal al cltoriei este altul dect acela de a desfura o activitate remunerat n locurile vizitate. nnoptarea reprezint fiecare noapte pentru care o persoan este nregistrat ntr-o unitate de cazare turistic, indiferent dac fizic este sau nu prezent n camer.

Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri realizate, la capacitatea de cazare turistic n funciune, din perioada respectiv. Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in funcie de capacitatea de cazare in funciune: Anii Capacitatea Modificarea Indicele de Ritmul de de cazare in absoluta(mii dinamica dinamica(%) funciune(mii locuri-zile) locuri-zile) i/1 i / i-1 Ii/ 1 Ii / i-1 Ri/1 Ri / i-1 1095,0 (y1) 1184,5 (y2) 1570,4 (y3) 1696,4 (y4) 1717,8 (y5) 89,5 89,5 1 1,08 1,43 1,54 1,56 1,08 1,32 1,08 1,01 8 43 54 56 8 32 8 1

2003 2004 2005 2006 2007

475,4 385, 5 601,4 126 622,8 21,4

Sporul mediu calculat pentru capacitatea de cazare in funciune este 139,85 mii locuri - zile. Indicele mediu de dinamica calculat pentru capacitatea de cazare in funciune este 1.07, iar ritmul mediu de dinamica este 7%. Aadar in perioada 2003-2007 capacitatea de cazare in funciune a crescut in medie cu 139,85 mii locuri-zile, adic de 1,07 ori ceea ce nseamn o cretere in medie cu 7%, in condiiile in care valoarea medie a capacitaii de cazare in funciune este de 1452,82 mii locuri-zile In 2007 fata de 2003 capacitatea de cazare in funciune a crescut cu 622.8 mii locuri-zile, adic de 1,56 ori ceea ce nseamn o cretere cu 56%. 4. Analiza circulaiei turistice si previziunea evoluiei viitoare Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in funcie de numrul de turisti: Anii Numr Modificarea turiti absoluta (mii) 120,4 139,2 203,0 238,1 253,5 i/1 18,8 82,6 117,7 133,1 i / i-1 18,8 63,8 35,1 15,4 Indicele de dinamica Ii/ 1 1 1,15 1,68 1,97 2,10 Ii / i-1 1,15 1,45 1,17 1,06 Ritmul de dinamica(%) Ri/1 15,61 68,6 97,7 110,5 Ri / i-1 15,61 45,83 17,29 6,46 Modificare a medie absoluta 33,27 Indicele mediu de dinamica 1,13 Ritmul mediu de dinamica (%) 13

2003 2004 2005 2006 2007

10

In 2007 fata de 2003 numrul de turiti a crescut cu 133,1 adic de 2,10 ori ceea ce reprezint o cretere de 110,5%. In perioada 2003-20007 numrul de turiti a crescut in medie cu 33,27 mii turiti adic de 1,13 ori ceea ce reprezint o cretere in medie cu 13% in condiiile in care numrul mediu de turiti este 190,84. Previziunea numrului de turiti-metoda sporului mediu si metoda indicelui mediu de dinamica: Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total Numar Turisti(mii) 120,4 (y1) 139,2 (y2) 203,0 (y3) 238,1 (y4) 253,5 (y5) 954,2 Timp 0 1 2 3 4 t= (yt t) y1+33,27*t 120,4 153,67 186,94 220,21 253,5 0 209,38 257,92 320,05 0 787,35(1) t= 120,4 136,05 153,73 173,72 196,30 780,2 (yt- t) 0 9,92 2427,53 4144,78 3271,84 9854,07(2)

Previziunea numrului de turiti-metoda trendului liniar: Anii Numar Turisti(mii) 2003 120,4 (y1) 2004 139,2 (y2) 2005 203,0 (y3) 2006 238,1 (y4) 2007 253,5 (y5) Total 954,2 Timp (timp) yi*ti -2 -1 0 1 2 4 1 0 1 4 10 -240,8 -139,2 0 238,1 507 365,1 =a+b*ti (yi-) 117,82 154,33 190,84 227,35 263,86 954,2 6,65 228,91 147,86 115,56 107,32 606,3(3)

Nota: a= yi/n; b=yi*ti/(ti) a=190,84; b=36,51 Deoarece suma (3) este mai mica dect suma (1) si suma (2) cea mai buna metoda de previzionare este metoda trendului liniar. Anii Numr Turiti(mii) 2003 120,4 (y1) 2004 139,2 (y2) 2005 203,0 (y3) 2006 238,1 (y4) 2007 253,5 (y5) Total 954,2 2008 2009 Timp (timp) yi*ti -2 -1 0 1 2 3 4 4 1 0 1 4 10 9 16 -240,8 -139,2 0 238,1 507 365,1 =a+b*ti (yi-) 117,82 154,33 190,84 227,35 263,86 954,2 300,37 336,88 6,65 228,91 147,86 115,56 107,32 606,3(3)

11

5. Soluii de valorificare a potenialului turistic Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin conservarea atraciilor naturale ale judeului prin: asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale i conservrii diversitii biologice; conservarea in-situ i ex-situ a speciilor ameninate, endemice i/sau rare, precum i a celor cu valoare economic ridicat; protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice terestre i acvatice, existente n afara ariilor protejate; reducerea i eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de via i reconstrucia ecosistemelor i habitatelor deteriorate; protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; dezvoltarea programelor speciale de cercetare i monitorizare pentru cunoaterea strii diversitii biologice. Gestionarea durabil a pdurilor necesit promovarea unor aciuni specifice orientate pe urmtoarele direcii: asigurarea integritii fondului forestier naional, n condiiile i cu respectarea situaiei rezultate n urma schimbrii formei de proprietate a acestuia; ntregirea fondului forestier naional pn la nivelul optim de 35% din teritoriul rii; reconstrucia ecologic a pdurilor deteriorate structural de factori naturali i antropici; meninerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitilor pdurilor; conservarea biodiversitii i asigurarea stabilitii, sntii i polifuncionalitii pdurilor 6. Program de promovare turistica Promovarea turistica a judeului Mure se poate realiza prin: punerea n valoare a siturilor istorice i a monumentelor de patrimoniu naional exploatarea zonele montane pentru drumeie, cicloturism, schi creterea interesului pentru turism pe plan internaional dezvoltarea unor produse turistice complexe fora de munc disponibil care poate fi atras n sistemul serviciilor turistice i uniti de cazare neutilizate la ntreaga capacitate; patrimoniul natural i urbanistic reprezint o baz de plecare pentru diversificarea turismului internaional valorificarea potenialului turistic al regiunii, prin mbuntirea i dezvoltarea activitilor de marketing i promovare; investiii financiare durabile n turism, care s asigure un venit sigur locuitorilor i s prefigureze o dezvoltare viitoare a localitilor dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice; facilitarea accesului la zonele turistice prin modernizarea cilor de transport; modernizarea capacitilor i a dotrilor de turism existente; mbuntirea calitii serviciilor n turism; creterea gradului de calificare a forei de munc n turism; creterea capacitii informaionale i de promovare a turismului

12

Spaii verzi extinderea i reabilitarea spaiilor verzi din zonele centrale ale municipiilor, oraelor i din cartierele acestora; crearea unor parcuri de agrement n zonele versanilor cu pericol de alunecri, prin stabilizare i amenajare; personalizarea zonelor verzi din orae, a celor adiacente blocurilor de locuine i organizarea unor parcuri cu tematic specific (parcul vrstnicilor, parcul ndrgostiilor); crearea unor baze sportive nconjurate cu spaii verzi n cartierele oraelor; continuarea plantrilor anuale de copaci ornamentali i crearea unor perdele verzi; amenajarea parcrilor auto cu dale nnierbate; reamenajarea horticol a Cetii Medievale din municipiul Trgu Mure i a parcului din incinta colii Profesionale Apalina din municipiul Reghin; asigurarea condiiilor pentru exploatarea maxim a potenialului zonelor de agrement i de recreere din perimetrul periurban al municipiului Trgu Mure, strategia constnd n exploatarea judicioas a pdurilor ce nconjoar municipiul, prin amenajarea lor sub form de pduri-parc sau pduri de agrement: trupurile Corneti, Budiu i Remetea; reamenajarea trandului Tineretului, fost trand olimpic n municipiul Reghin. Cultur, art, spiritualitate Impulsionarea activitii culturale prin organizarea de manifestri culturale diverse, care s atrag ct mai muli participani Valorificarea patrimoniului cultural existent, prin organizarea de aciuni de promovare a unor obiective culturale, monumente istorice, festivaluri i prin includerea acestora n traseele turistice Realizarea de lucrri de reparaii i reabilitri ale cminelor culturale i caselor de cultur i dotarea acestora cu utilitile necesare Colaborarea cu instituii culturale din ar i din strintate, organizarea de aciuni comune. Sprijinirea desfurrii festivalurilor anuale i promovarea manifestrilor folclorice tradiionale din localiti. Colaborarea i sprijinirea cultelor religioase, prin realizarea unor proiecte comune ntre autoriti i acestea n folosul comunitilor locale Elaborarea anual a unui ghid cultural al judeului. Efectuarea de lucrri de modernizare la Teatrul Naional Trgu Mure i Muzeul Judeean Mure. Continuarea i finalizarea proiectului de reamenajare a Cetii Medievale din Trgu Mure, n vederea transformrii acesteia ntr-un centru cultural reprezentativ Susinerea manifestrilor culturale care promoveaz multiculturalitatea. Organizarea de festivaluri, manifestri culturale speciale destinate tinerilor i implicarea lor n schimburile culturale internaionale ( fiecare localitate cu oraele cu care este nfrit). Sport i agrement Realizarea de lucrri de reparaii i modernizri la unele baze sportive din jude (Sala Sporturilor, Stadionul Municipal Trgu Mure, Patinoar). Organizarea de aciuni sportive de mas n slile de sport nou construite n localiti din jude.

13

Impulsionarea i promovarea sportului de performan, prin identificarea unor posibiliti de finanare a cluburilor i asociaiilor sportive. Amenajarea de noi baze de agrement n zone care ofer condiii de desfurare a unor activiti complexe cultural-sportive Bibliografie: 1. 2. 3. 4. 5. Rodica Minciu - Economia turismului ediia a-III-a revizuita si adugita, editura Uranus ***http://www.mures.insse.ro/main.php Institutul Naional de statistica judeul Mure ***http://www.mures.ro/ ***http://www.prefecturams.ro/proiecte_strategii.php ***http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9F Wikipedia Enciclopedia Libera-judeul Mure 6. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na %C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia Autostrzi i drumuri naionale n Romnia

14

15