Sunteți pe pagina 1din 68

DESCURC-TE LA GRANI!

2011

TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE

DESCURC-TE LA GRANI! (program de consiliere psihoeducaional pentru familiile persoanelor diagnosticate cu TPB)

Diculescu Diana Dumulescu Daniela Jisa Lavinia Matei Ana Muresan Alisia

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 CUPRINS Capitolul 1: FUNDAMENTARE TEORETIC 1.1 Scurt istoric 1.2. Simptomatologie 1.3. Epidemiologie 1.4. Comorbiditati 1.5 Diagnostic diferenial 1.6. Metode Diagnostic 1.7. Prognostic

Capitolul 2: MECANISME SI MODELE EXPLICATIVE 2.1. Etiologie 2.2. Factori de risc 2.2.2 Factori biochimici (neurotransmitatori) 2.2.3.Factori Neurobiologici 2.2.4 Factori psihosociali 2.2.5. Sistemul de atasament 2.2.6.Concluzii 2.3. Modele explicative: 2.3.1. Perspectiva psihodinamica 2.3.2. Perspectiva biosociala 2.3 3. Perspectiva cognitiv-comportamentala 2.3.4. Perspectiva interperssonala 2.3.5. Perspectiva integrativa

Capitoul 3: FUNCTIONARE PSIHOSOCIAL 3.1. Prini cu Tulburare de personalitate borderline 3.2. Copii ai prinilor cu borderline 3.3. Relaii interpersonale 3.4. Relaii amoroase 3.4.1 Evoluia 3.4.2. Desprtirea 2

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 3.4.3. Ghid de supravieuire 3.5. Gnduri disfuncionale comune ale apropiailor pesoanelor cu Tulburare de Personalitate Borderline 3.6. Ce este normal? Capitolul 4: PROGRAMUL DESCURC-TE LA GRANI 4.1.Argument 4.2 Descrierea general a programului: 4.3 Module de formare 4.4 Activiti

5. ANEXE 5.1. FISA DE AUTOMONITORIZARE 5.2. FISA CREDE 5.3.SCRISOAREA DISFUNCIONAL 5.4. SCRISOAREA FUNCIONAL 5.5. DEX PT BORDERLINE

BIBLIOGRAFIE

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Capitolul 1: FUNDAMENTARE TEORETIC

Persoanele cu borderline sunt echivalentul psihologic al pacientilor cu arsuri de gradul trei. Ei pur si simplu nu au o piele emotionala. Chiar si cea mai mica atingere sau miscare poate crea o imensa suferinta". Marsha Linehan

1.1 Scurt istoric Mult timp tulburarea de personalitate borderline nu a putut fi clasificata ca o tulburare individuala pentru ca simptomatologia acesteia se afla undeva la granita dintre nevroza si tulburarile de personalitate, de aici si denumirea de Borderline. Descrieri ale unor persoane care prezinta simptomatologie borderline exista inca de acum sute ani. Cu toate acestea, abia in anul 1938, psihanalistul Adolph Stern a descris la momentul respectiv cele mai multe dintre simptomele care sunt considerate in prezent criterii de diagnostic a TPB, incercand sa ofere si cateva cauze ale aparitiei tulburarii, precum si o posibila forma de psihoterapie. El este cel care a denumit tulburarea referindu-se la pacienti descrisi ca fiind the border line group(bpddemystified.com).

Teoreticienii relatiei cu obiectul au dezvoltat ideea conform careia borderline apare in legatura cu o presupusa blocare in faza de dezvoltare de separare-individualizare a copilului(pre-Oedipian) , aceste persoane fiind caracterizate de imaturitate, difuziunea identitatii , folosirea uneor mecanisme primitive precum disocierea si identificarea proiectiva , dar mentinandu-se raportarea la realitate (A.T. Beck, et all, 2011). Psihanalistul Otto Kernberg propune in anul 1960 ideea conform careia tulburarile mentale ar fi determinate de trei tipuri de organizare a personalitatii : psihotica, neurotica si borderline. El a sustinut cu vehementa o adaptare a psihanalizei pentru pacientii cu tulburare Borderline. In anul 1975 John Gunderson si Margaret Singer au introdus prima definitie operationala a TPB. Gundersone este cel care a publicat primul instrument(The Diagnostic Interview for Borderlines ) pe baza caruia se putea obtine un diagnostic acurat al tulburarii, permitandu-le cercetatorilor din intreaga lume sa verifice validitatea si integritatea tulburarii borderline. Ulterior TPB apare pentru prima data in DSM-III. John Brinkley, Bernard

Beitman si Robert sunt cei care in 1979 propun folosirea uneor doze mici de neurolepice sustinand ca acestea reduc simptomatologia borderline, aspect dovedit pe baza unor studii. In

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 anul 1980 primele dovezi obtinute cu ajutorul studiilor de neuroimagistica, precum si a celor biochimice si genetice atesta ca TPB este asociata cu un set de disfunctii ale creierului, unele dintre ele transmise genetic. (bpddemystified.com). In anii 1990 Marsha Linehan introduce Terapia Dialectica si Comportamentala (DBT), un tip de terapie foarte bine documentata si adresata pacientilor cu TPB. De atunci au mai fost dezvoltate si alte forme de terapie precum Formularile lui Beck si stilul schemei cognitive a lui Young. In ultimii ani s-a dezvoltat doua mari asociatii The Treatment and Research Advancements Association for Personality Disorder (TARA APD), si The National

Education Alliance for Borderline Personality Disorder (NEA- BPD) aceste asociatii avand ca misiune constientizarea populatia cu privire la aceasta tulburare, oferirea de suport pentru cei care sufera de TPB precum si familiilor si prietenilor acestora, si o scadere a stigamatului asociat(bpddemystified.com) .

In prezent TPB este o tulburare clar definita in DSM-IV, ca fiind un pattern de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor si impulsivitate marcata, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.

Desi s-au facut numeroase studii, si exista tot mai multe date care atesta mecanismul acestei tulburari si tratarea acesteia, au aparut numeroase mituri raspandite atat in randul terapeutilor cat mai ales a populatiei . Cateva dintre acestea vizeaza aspecte precum: faptul ca nu se cunosc prea multe despre aceasta tulburare si ca diagnosticul de TPB nu este un diagnostic psihiatric validat, cam toti pacientii cu TPB sunt femei, TPB nu raspunde la tratament , introducerea familiei in procesul de tratare a pacientului poate fi un aspect disruptiv sau ca toti acei cu TPB au fost agresati fizic in copilarie. Cu toate acestea un element care poate duce la confuzii este folosirea mai multor denumiri pentru aceasta tulburarea : Borderline Personality Disorder (BPD), Emotional Regulation Disorder (ERD), Emotional Dysregulation Disorder, Emotional Intensity Disorder (EID), Emotionally Unstable Personality Disorder (EUPD), Emotion-Impulse Regulation Disorder (EIRD), Impulsive Personality Disorder (IPD). Se extimeaza insa ca in versiunea DSM-V tulburarea va fi redenumita ca Tulburare a reglarii /dereglarii

emotionale(Emotional Regulation Disorder (ERD) or Emotional Dysregulation Disorder (EDD).

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 1.2 Simptomatologie Conform DSM - IV - TR (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) TPB reprezinta un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor si impulsivitate marcata, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. Diverse studii au constat ca pacientii cu TPB se caracterizeaza prin reprezentari dezorganizate de atasament (A.T. Beck, et all, 2011). Indivizi care sufera de aceasta patologie fac eforturi disperate pentru a evita abandonul real sau imaginar, perceperea separarii putand duce la modificari profunde in imaginea de sine, afect, cunoastere si comportament, generand manie si frica inadecvata. Ei pot crede ca abandonul se poate datora faptului ca sunt rai si uneori pot apela la automutilare sau comportament suicidar pentru a evita acest aspect (comportament in cele mai multe cazuri recurent). Automutilarea poate surveni in cursul experientelor disociative si adesea aducand usurare prin reafirmarea

capacitatii de a suferi si prin pedepsirea sa ca pacatos.Acestia dezvolta relatii instabile si intense , putand idealiza o persoana inca de la prima intalnire insa pot trece foarte repede la devalorizarea acesteia. Poate exista si o perturbare de identitate caracterizata printr-o imagine de sine sau constiinta de sine persistent instabila, aspecte care se observa in schimbarea brusca a opiniilor, valorilor, planurilor, identitate sexuala, aspiratii profesionale etc. Pot trece usor de la rolul unui sarac care necesita ajutor la cel de razbunator si au in general o imagine de sine conform careia sunt rai sau imorali, sau pot avea sentimentul ca nu exista deloc (A.T. Beck, et all, 2011). Totodata pot manifesta impulsivitate in cel putin doua domenii care ii pot afecta:jocuri de sansa, cheltuieli iresponsabile, mancat compulsiv, abuz de substante, relatii sexulae periculoase, condus imprudent etc. Pot trai un sentiment de vid cronic, se plictisesc usor si sunt constant in cautare de nou. Traiesc o instabilitate afectiva trecand de la disforie, iritabilitate, manie, panica sau disperare pana la sentimente de culpa (DSM-IV). 1.3 Epidemiologie Prevalenta TPB este estimata intre 1,1% si 2,5% din populatia generala ( cu toate acestea trece deseori neobservata), aproximativ 10% printe indivizii din clinicile de sanatate mentala cu pacienti ambulatori si aproximativ 20% printre pacientii psihiatrici internati. Variaza intre 30-60% din populatia clinica cu tulburari de personalitate.

TPB presupune costuri sociale crescute (atat pantru familie cat si prieteni, rude cunostinte), cei care sufera de aceasta tulburare prezentand un risc crescut de suicid si un

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 impact negativ asupra vietii individului. Aproximativ 3-10% dintre cei cu TPB si cu un istoric de internare au incercat cel putin o data sa se sinucida(Zanarini 2005) si aproximativ 1 din 10 dintre cei cu TPB se sinucid.( Joel P.2003). Expunera in situatii periculoase(condus imprudent, relatii sexuale intamplatoare, consum de subastantee) pot creste probabilitatea pierderii vietii, accidentari sau dezvoltarii unor boli. Desi multi dintre cei cu TPB sunt persoane inteligente tulburare ii impiedica sa se dezvolte pe plan educationa sau profesional . Totodata TPB este diagnosticata predominant la femei , aproximativ 75% din cazuri(DSM-IV). Trebuie insa tinut cont de faptul ca adolescentii si adultii tineri cu probleme de identitate (in special acompaniate de uz de substante) pot prezenta tranzitor comportamente, care pot da impresia de TPB. Pot fi astfel identificate la aceste persoane aspecte precum instabilitate emotionala, dileme existentiale , alegeri care provoaca anxietate, incertitudine, conflicte in legatura cu orientarea sexuala , presiunea sociala referitoare la alegerea carierei etc. 1.4 Comorbiditati Pot aparea concomitent cu TPB tulburari de pe axa I precum tulburari afective, tulburari in legatura cu o substanta, tulburari de comportament alimentar (bulimia), stresul posttraumatic, si ADHD si frecvent TPB apare concomitent cu alte tulburari de personalitate.Toate aceste aspecte duc la pierderea locurilor de munca, divorturi repetate, intreruperea studiilor si punerea vietii in pericol (DSM-IV).

Se pare ca abuzul de orice fel suferit in copilarie este deosebit de predominat printre pacientii cu TPB. Cei mai multi au fost maltratati de parinti si au suferit din cauza pedepselor fizice, abuzului emotional, amenintarilor, problemelor psihiatrice severe ale parintilor sau abuzul sexual, sau nu au reusit sa-i protejeze , ba i-au mai si invinovatit. Faptul ca unele persoane care au suferit un abuz nu dezvolta TPB, atesta faptul ca nu trauma in sine ci modul in care a fost procesata i-a conferit sens in functie de factorii temperamentali, varta si situatie (A.T. Beck, et all, 2011). Exista un risc crescut sa se transmita urmasilor aceasta

psihopatologie (A.T. Beck, et all, 2011). TPB fiind de cinci ori mai frecvent printre rudele biologice de gardul I decat in populatia generala. Totodata apre si un risc familiar ridicat de tulburari in legatura cu o subastanta, de tulburare de personalitate antisociala si de tulburari afective.

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 1.5 Diagnostic diferential TPB poate aparea adesea concomitent cu tulburarile afective , iar daca sunt satisfacute criteriile pentru ambele atunci ambele sut diagnosticate(DSM-IV). Pentru a se evita o posibila eroare este important sa se urmareasca daca patternul de comportamnet are un debut precoce si sau o evolutie lunga. Unele tulburari de personalitate pot fi confundate cu TPB avand in comun anumite elemente, de aceea este important sa se faca distinctia pe baza diferentelor dintre elementele lor caracteristice(daca sunt satisfacute criteriile mai multor tulburari de personalitate, vor fi diagnosticate toate). Astfel desi tulburarea de personalitate histrionica (DSM-IV)poate fi

caracterizata prin cautare de atentie, manipulare, schimbarea emotiilor, totusi TPB se distinge prin elemente precum autodistructivitatea , intreruperi bruste in relatiile inime si sentimentul cronic de singuratate si insatisfactie. Idei paranoide sau iluzii pot fi prezente atat in TPB cat si in tulburarea de personalitate schizotipala, dar aceste simptome sunt mai trecatoare, mai reactive interpersonal si mai sensibile la structura externa in TPB. Desi tulburarea de personalitate paranoida si cea narcisista pot fi de asemenea caracterizate de reactii exagerate la stimuli minori, instabilitate a imaginii de sine si relativa lipsa de autodistructivitatii, impulsivitatii si preocuparilor in legatura cu abandonul, disting aceste tulburari de TPB. Cu toate ca tulburarea de personalitate antisociala si TPB se caracterizeaza prin comportament manipulativ, indivizii cu tulburare antisociala incearca sa obtina un profit, putere , gratificatie materiala, in timp ce la cei cu TPB scopul este obtinerea atentiei tutorilor. Atat TPB cat si tulburarea de personalitate dependenta se caracterizeaza prin frica de abandon, insa in cazul persoanei cu TPB reactia la abandon e cea de sentiment de vid emotional, furie si revendicare pe cand individul celalalt reactioneaza cu cresterea

concilierii si supunerii si cauta urgent o relatie substituanta care sa-i ofere tutelare si suport. La TPB apare in relatii un patern de instabilitate (DSM-IV). TPB trebuie sa fie distinsa si de problema de identitate in legatura cu o faza de dezvoltare care nu este calificata ca si tulburare mentala. Totodata TPB trebuie sa fie distinsa de modificarea de personalitate datorata uneri conditii medicale generale, in care trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale a sistemului nervos central (DSM-IV). TPB trebuie distinsa de asemenea de simptomele care pot aparea in asociere cu uzul cronic de o substanta (ex consum de cocaina)

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Criteriile de diagnostic pentru TPB Conform DSM - IV - TR (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) TPB poate fi diagnosticata in conformitate cu 5 sau mai multe criterii dintre urmatoarele : 1. Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar 2. Un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alterare intre extreme de idealizare si devalorizare 3. Perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcat si persistent instabila 4. Impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciante (de ex. cheltuieli, sex, abuz de substante, condus imprudent, mancat compulsiv) 5. Comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori comportament automutilant 6. Instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a dispozitiei (iritabilitate sau anxietate durand de regula cateva ore si nu mai mult de cateva zile) 7. Sentimentul cronic de vid 8. Manie intensa, inadecvata ori dificultate in a controla mania (de ex. manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai repetate) 9. Ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legatura cu stresul 1.6 Metode Diagnostic

De-a alungul timpului au fost dezvoltate mai multe instrumente care se pot folosi in diagnosticarea TPB. Gundersone este cel care a publicat primul instrument(The Diagnostic Interview for Borderlines )-DIB (Gunderson, 1981)pe baza caruia se putea obtine un diagnostic acurat al tulburarii, permitandu-le cercetatorilor din intreaga lume sa verifice validitatea si integritatea tulburarii borderline. Acest instrument a fost revizuit in 1989 in vederea imbunatatirii abilitatii sale in diferentierea dintr TPB si alte tulburari de

personalitate. DIB-R este un instrument semi-structurat urmarind patru mari categorii (afecte, cognitii, patern de actiuni impulsive, relatii interpersonale) si administrarea sa dureaza 50-90 min (contine 132 de intrebari si observatii).

Un alt instrument care poate fi folosit in testarea TPB este SCID-II, care foloseste limbajul/stilul din DSM-IV, Axa II, criteri de tulburare de personalitate. Acesta se poate

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 autoadministrat sau poate fi administrat de o alta persoana si este o modalitate destul de rapida de evidentiere a trasturilor tulburarii. Chestionarul credintelor tulburarile de personalitate (PDBQ), este un chestionar scurt care se autoadministreaza pentru a evidentia anumite tendinte de dezvoltare a unor tulburari de personalitate, fiind inclusa o lista de intrebari la care cei cu TPB raspund cu da. Alte teste folosite in studii si interventii sunt : Zanarini Rating Scale for Borderline Personality Disorder (ZAN-BPD) si McLean Screening Instrument for Borderline Personality Disorder (MSI-BPD)-bazat pe criteriile DSM , contine 10 itemi si este folosit pentru o scanare scurta , creion hartie pentru depistarea TPB la pesoane care isi dores sa urmeze un tratament sau au un istoric de tratament.

. 1.7 Prognostic

In ceea ce priveste evolutia TPB exista o variabilitate considerabila. Cel mai frecvent parcurs este cel de instabilitate cronica precoce in perioada adulta, cu episoade de discontrol afectiv si impulsivitate severa, si nivel crescut de utilizare a resurselor de sanatate si sanatate mintala(DSM-IV). Deteriorarea datorata TPB si riscul de suicid sunt cele mai mari in anii perioadei de adult tanar si se diminueaza treptat pa masura inaintarii in varsta. Cu toate ca tendinta la emotii intense, impulsivitate si intensitate in relatii dureaza adesea toata viata, indivizii care urmeaza o interventie terapeutica prezinta adesea ameliorari incepand uneori chiar din primul an. In cursul celui de al patrulea si al cincilea deceniu de viata, majoritatea indivizilor cu acesta tulburare ating o stabilitate mai mare in relatiile lor si in functionarea profesionala. Studiile pe pacientii din clinicile de sanatate ,emtala cu pacienti ambulatori indica ca dupa 10 ami mai mult de jumatate din indivizi nu mai prezinta patternul de comportament care satisface criteriile complete pentru TPB (DSM-IV).

10

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 II MECANISME SI MODELE EXPLICATIVE

2.1 Etiologie

Cauzele TPB sunt atat de complexe incat niciun model nu a reusit sa integreze toate datele. Numerosi factori pot contribui in proportii diferite la dezvoltarea acestei tulburari: disfunctii neurofiziologice si neurobiologice ale reglarii emotionale si stresului, intoric psihosocial traumatic si de abuz, un system de atasament dezorganizat. Exista numerosi factori corelati cu BPD. Zanarini et al. (1997) prezinta unii dintre cei mai frecventi (Herman, Perry and van der Kolk 1989; Laporte siGuttman 1996; Ogata et al. 1990; Wideger and Francis 1989;): - 59% abuz fizic in copilarie, - 92% neglijare in copilarie - 29% separarea pe termen mai lung de parinte - 70% istoric retrospectiv de abuz sexual Zanarini et al. (1997) arata ca desi abuzul sexual este corelat cu BPD, acest factor nu este nici necesar (30% nu prezinta niciun istoric de abuz sexual), nici suficient (marea majoitate a celor care au fost abuzati nu dezvolta BPD). Neurofiziologic, majoritatea pacientilor care satisfac criteriile pt BPD prezinta o activitate serortoninergica redusa (Coccaro 1998a; Woo-Ming and Siever 1998), ceea ce coreleaza cu impulsivitate, iritabilitate, furie, dispozitie negativa si suicid (Coccaro 1998a; Siever1997; Silk 1997; Soloff 1997). Mai mult, acesti pacienti este posibil sa prezinte o dereglare a sistemului noradrenergic in conditii de stress, care poate fi legat de arousalul crescut, vigilenta, anxietate, iritabilitate si furie. Cateva studii raporteaza o incidenta crescuta a traumelor cerebrale, ADHD, deficite

neurocognitive si dizabilitati de invatare. (Gardner, Lucas andCowdrey 1987; Lincoln, Bloom, Katz and Boxenbaum 1998; VanReekum 1993; Van Reekum, Links, Finlayson et al. 1996; OLeary2000). Deasemnea este sugerata o corelatie puternica cu un temperament caracterizat de o durere emotionala crescuta, imulsivitate si abilitati scazute de reglare emotionala. (Cloninger, 1998).Alte teorii subliniaza influentele semnificative genetice asupra personalitatii care impreuna cu factorii de mediu au impact asupra fiziologiei(Cloninger 11

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 1998;Oldham 1997; Paris 1997; Paris 1998; Siever 1997; Zanarini andFrankenberg 1997). Inca nu este clar stabilit in ce masura neurofiziologia acestor pacienti este innascuta sau reprezinta o consecinta a traumei emotionale. In Psychiatric Clinics of North America, patru articole (Gurvits,Koenigsberg and Siever 2000; OLeary 2000; Oquendo and Mann2000; Torgerson 2000) sumarieaza date recente pe influentele genetice, functii ale

neurotransmitatorilor si teste neurofiziologice la persoanele cu BPD. Din ce in ce mai frecvent, cercetatorii si teoreticienii sustin un model etiologic complex, multifactorial care integreaza factori predispozanti si de rezilienta care urmeaza diferite traiectorii de dezvoltare(Figuero and Silk 1997;Paris 1998; Sabo 1997; Zanarini and Frankenberg 1997; Zanariniet al. 1997; Zanarini 2000). Toti teoreticienii au cazut de acord asupra impactului abuzului, neglijarii si invalidarii in copilarie. In ceea ce priveste factorii neurofiziologici impactul lor este demonstrat insa masura in care ei actioneaza este inca dezbatuta. Spre exemplu, este posibil ca indivizi cu o predispozitie genetica crescuta sa aiba nevoie de mai putini factori traumatizanti din mediu, insa, la expuneri traumatice repetate acesti pot dezvolta BPD chiar daca au o predispozitie foarte scazuta sau deloc, sustinandu-se asadar un effect sinergetic intre factorii genetici si cei enviromentali.(Oldham 1997) Un alt model explicativ prezinta dezvoltarea BPD in termenii unei supapuneri a traumei din copilarie peste vulnerabilitatea biologica. Ca o consecinta a experientei traumatice, relatiile interpersonale sunt afectate iar functionarea cognitive este afectata (scazand capacitatea de invatare si crescand impulsivitatea instabilitatea afectiva si hiperreactivitatea la stres) La randul lor, acesti factori au impact asupra relatiilor. Sensibilitatea si reactivitatea emotionala crescuta la stimuli, instabilitatea afectiva, dezvoltare fragmentara a a identitatii, slaba consistenta a obiectului, imagine de sine scazuta, scheme disfunctionale se dezvolta in timp. Exista o serie de ipoteze explicative pentru incidenta mai mae in randul femeilor, cum ar fi: incidenta abuzului sexual, mediu care le marginalizeaza, invalidant, , biasarea de sex a diagnosticarii (datorita expresivitatii emotionale crescute la femei); barbatii cu aceleasi comportamente este ma probabil sa fie identificati cu TP antisociala, sau pe de alta parte sa aiba problem cu abuzul de substante, sa-si externalizez mai mult furia, si astfel sa fie subiecti ai sistemului judiciar. Exista date care sustin ca un mare procent dintre barbatii violenti in cadrul familial satisfac criteria pentru BPD daca sunt evaluati. 12

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Un model integrativ Modelul etiologic integrativ isi propune sa explice fenomenologia clinica descriind variatiile in dezvoltarea si outcomul acestei tulburari. Modelul se bazeaza pe o abordare tranzactionala in cadrul careia patternul de dezvoltarea al tulburarii depinde de modalitatea de imbinare a factorilor genetici, biologici si de mediu (Sameroff and Chandler 1975). Modelul integreaza date din investigatii biologice si genetice, studii ale copiilor maltratati si alte studii clinice, neurofiziologice, studii longitudinale precum si date din teoriile personalitatii si psihologia dezvoltarii sau studii pe atasament.

13

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Modelul sustine ca persoanele cu TPB se nasc cu o serie de vulnerabilitati neurocomportamentale care sunt amplificate de factorii de mediu. Vulnerabilitatile, asa cum sunt definite de catre Cowan et al. (1996), pot fi conceptualizate ca si conditii sau procese associate cu un risc crescut pentru outcome-uri negative atunci cand sunt combinate cu alte vulnerabilitati in perioade cu stress crescut. Psihopatologia rezulta astfel din din lipsa integrarii competentelor care asigura adaptarea la niverite niveluri de dezvoltare (Cicchetti and Schneider-Rosen 1984, 1986; Sroufe and Rutter 1984).

Vulnerabilitatile neurodevelopmentale 14

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Vulnerabilitatile de dezvoltare de la baza TPB includ posibile predispozitii genetice (Torgersen 2000; Torgersen et al. 2000), preobleme pre- si post-natale care se exprima prin anormalitati structural ale creierului si tulburari ale sistemului neuro-comportamental. Mediul compus din parinti, familie, prieteni, comunitate amplifica aceste vulnerabilitati prin diferite forme de maltratare. Mai departe, evenimentele de viata adverse slabessc capacitatea familiai de a oferi support , ingrijire si structura pentru a ajuta copilul sa compenseze sis a remedieze aceste deficite. Atat vulnerabilitatile neuro-comportamentale cat si factorii de mediu sunt mediate de sistemul de atasament care este principal cale de dezvoltare a tulburarii. Vulnerabilitatile neurocomportamentale sunt exprimate prin temperament, trasaturi de personalitate si abilitati de procesare a informatiei.

Caracteristici temperamentale si trasaturi associate TPB Principalele caracteristici temperamentale dupa Siever si Davis (1991) sunt agresivitatea impulsiva si instabilitatea afectiva Trasaturi ale peroanelor cu TPB: -cautare de senzatii crescuta -evitare (LFT) -dependenta de recompense scazuta (Cloninger 1998) -neuroticism crescut -sociabilitate crescuta (gregariousness) -lipsa unui stil directiv -complianta scazuta in relatiile sociale -cautare de autoactualizare scazuta (Widiger et al. 1994). Problemele de procesare cognitiva ale persoanelor cu BPD Problemele de procesare cognitive interfereaza cu intergrarea informatiei emotionale si senzoriomotorie in sistemul mnezic interpersonal (Carpenter et al. 1993; Judd and Ruff 1993; OLeary et al. 1991; Swirsky-Sacchetti et al. 1993). Aceste problem de procesare a 15

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 informatiei evidentiaza si sustin disocierea sistemului mnezic. Ca si consecinta, rezulta un pattern de atasament insecurizant si dezorganizat, caracterizat de multiple modele neintegrate si dissociate. Asadar, fenomenologia clinica a aceste tulburari poate fi inteleasa ca o manifestare a unor deficite complexe de dezvoltare si esecuri de integrare, sau, altfel spus, o tulburare de dezvoltare complexa (socio-emotionala) la copii (Ad-DabBagh and Greenfield 2001; Lincoln et al.1998; Towbin et al. 1993). Aceasta tulburare este caracterizata de multiple stari mentale dissociate sau modele de atasament care duc la relatii interpersonale instabile, confuzie de identitate si o dezvoltare cognitiva, emotionala si comportamentala intarziata sau dezorganizata. Deviatiile acestea de dezvoltare se distribuie pe atat de multe domenii deoarece, procesul de dezvoltare incepind in copilarie, tulturarea fiind netratata, iar procesul de dezvoltare persista in aceeasi directie in copilarie si adolescent pana la maturitate.

Pe baza acestui model, fenomenologia clinica poate fi organizata astfel: I.Atasament insecurizant si dezorganizat/dezorientat cu fluctuatii intre interes si respingere a. Relatii interpersonale intense si instabile b. Tulburari de identitate c. Intimitate scazuta II. Disfunctii ale procesarii cognitive a. Disociere severa b. Impaired metacognitive c. Negare d. Splitting e. Proiectie/ stari paranoice stress-relationate f. Stari psihotice stress-relationate 16

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 III. Reglare emotionala scazuta a. Instabilitate afectiva si hipersensibilitate b. Apatie (numbness) c. Sentiment de vid cronic d. Furie intensa nejustificata IV. Disfunctii comportamentale a. Reconstruire in loc de reamintire b. Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar c. Impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt auto-daunatoare d. Comportament suicidal, gesturi sau amenintari e. Comportamente automutilante

2.2 Factori de risc

2.2.1 Factori genetici Studiile pe gemeni sugereaza o heritabilitate de 0.69 (Torgersen et al., 2000), pentru TPB dar este mai probabil ca aceste trasaturi sa fie mai degraba relationate cu factorul de agresivitate impulsive si o proasta reglare emotionala decat cu TPB in sine. Datele recente arata ca influentele genetice actioneaza atat individual cat si in combinatie cu factori de mediu (White et al., 2003; Caspi et al., 2002; Caspi et al., 2003). Mai recent, studiile de heritabilitate sugereaza un factor de 27% pana la 35% % (Reichborn-Kjennerud et al., 2007) pentru clusterul C de tulburari, factorul genetic avand un rol mai putin important decat se considera anterior.

2.2.2 Factori biochimici (neurotransmitatori)

17

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Reglarea emotionala reprezinta un aspect problematic essential in TPB. Diferiti neurotransmitatori sunt implicati in reglarea impulsivitatii, a tendintelor agresive si a afectivitatii. Dintre acestia, cea mai studiata este serotonina, demonstarndu-se o relatie inversproportionala intre nivelurile serotoninergige si agresivitate.O activitate serotoninergica scazuta poate inhiba abilitatea persoanei de a controla tendintele agresive, desi directia cauzala ramane incerta. Raspunsurile medite de receptorii 5-HT 1A la femeile cu TPB sunt semnul unui abuz prelungit in copilarie. (Rinne et al., 2000), sugerand posibilitatea ca factorii de mediu sa medieze relatia dintre 5-HT si agresivitate. Putine dovezi exista pentru rolul catecolaminelor (norepinefrina si dopamina) in dereglarea emotionala. Administrarea de amphetamine la pacienti cu TPB sugereaza o hipersensibilitate comportamentala (Schulz et al., 1985) Alti neurotransmitatori si neuromodulatori implicate in TPB sunt acetilcolina (Steinberg et al., 1997), vasopresina (Coccaro et al., 1998), colesterolul (Atmaca et al., 2002) si acizii grasi (Zanarini & Frankenburg, 2003), impreuna cu axa hipotalomo-pituitaro-adrenal cortica (Rinne et al., 2002).

2.2.3. Factori Neurobiologici La pacientii cu TPB au fost evidentiate o serie de deficite structural si functionale in zone cerebrale esentiale pentru regralea emotionale, atentie si auto-control precum si functii executive. Aceste zone includ amigdala (Rusch et al., 2003), hipocampul (Tebartz van Elst et al., 2003) si regiuni orbito-frontale (Stein et al., 1993; Kunert et al., 2003; De la Fuente et al., 1997). Pacientii cu TPB prezinta o activitate crescuta in cortexul prefrontal dorsolateral si in cuneus, si o activitate scazuta in cortexul cingulate anterior drept (Schmahl et al., 2003).Deasemenea, o activare crescuta a amigdalei a fost evidentiata la expunerea la stimuli emotionali aversivi (Herpertz et al., 2001) sau la imagine ale (Donegan et al., 2003.

2.2.4. Factori psihosociali Studiile pe membrii familiilor celor cu TPB, au identificat numerosi factori important in dezvoltarea acestei tulburari, cum ar fi un istoric al tulburarilor emotionale sau al auzului de substante in randul membrilor familiei. Studii recente evidentiaza factori cum ar fi neglijarea parentala sau lipsa de implicare emotionala. Studiile din psihologia dezvoltarii sustin neimplicarea emotinala a parintilor ca factor semnificativ in dezvoltarea unor slabe abilitati sociale si a riscului pentru suicid (Johnson et al., 2002). Persoanele cu

18

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 simptomatologie a TPB isi vad adesea mamele ca fiind distante sau supraprotective avand o relatie conflictuala cu ea, in timp[ ce tatii sunt vazuti ca fiinf mai putin implicate si mai distanti, motiv pentru care in familiile biparentale simptomatologie poate fi mai accentuate. Abuzul fizic, sexual sau emotional are o incidenta crescuta in randul familiilor cu pacienti borderline.(Johnson et al., 1999a). Zanarini arata ca 84% dintre pacientii cu TPB descriu retrospective neglijare biparentala si abuz emotionalinainte de varsta de 18 ani, iar negarea acestor experiente din partea parintilor fiind un predictoe bun pentru TPB (Zanarini et al., 2000). Aceasta sugereaza ca acesti parinti nu sunt capabili sa integreze experienta copilului in contextual interactiunilor familiale. Doar abuzul nu este un factor necesar si suficient pentru aparitia TPB, factorii predispozanti si caracteristicile contextuale ale relatiei parinte-copil avand rol de mediere in dezvoltarea TPB. In ceea ce priveste consecintele pe termen lung, reactia parintilor la abuz, poate fi chiar mai importanta decat abuzul in sine. (Horwitz et al., 2001). Un mediu familial care descurajeaza un discurs coherent despre perspectiva copilului asupra lumii este foarte improbabil sa faciliteze o adaptare de success dupa epxperientele traumatice. Asadar, factorul essential este mediul familial. Studiile care au analizat contextual familial al traumei in copilarie in TPB evidentiaza un mediu familial instabil si insecurizant ca fiind factorul social cheie al abuzului (Bradley et al., 2005b) si personalitatii disfunctionale. (Zweig-Frank & Paris, 1991). Foarte putine studii analizeaza modul in care stilul parental si mediul familial creeaza o vulnerabilitate pentru TPB, facand parte dintr-un system de atasament dysfunctional care afecteaza dezvoltarea cognitiei sociale a celor cu TPB (Fonagy & Bateman, 2007).

2.2.5. Sistemul de atasament Daca relatia dintre diagnosticul de TPB si tipul de atasament nu este clar stabilita, TPB este puternic asociata cu un atasament insecurizant (6-8% dintre pacientii cu TPB), fiind evidentiate dezorganizarea, evitarea fricii si atasamentul de ingrijorare in studii in interviuri sau chestionare (Levy, 2005). Atasamentul insecurizant precoce este o caracteristica relative stabile in mod special daca este asociata cu evenimente negative de viata (94%) (Hamilton, 2000; Waters et al., 2000; Weinfield et al., 2000). Asocierea dintre un tip de atasament insecurizant si simptome ale TPB au fost evidentiate de studii longitudinale care au urmarit indivizii din copilaria timpurie pana la maturitate [Lyons-Ruth et al., 2005}]. Fonagy si colab. (2003) sugereaza ca efectul advers a acestui tip de atasament consta in esecul in dezvoltarea

19

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 unei capacitate metacognitive (mentalising) Fruzzetti si colab. (2003; 2005) arata ca invalidarea parentala este asoaciata nu doar cu disrtesul familial si personal, dar si cu aspect ale cognitiei sociale, mai exact cu abilitatea de a identifica si eticheta emotii la sine si la cei din jur. Alaturi de celelalte aspect care contribuie la aceasta interactiune complexa, descrisa ca fiind invalidanta, exista o afiliere sistematica a experientei personale cu cea a altora. Acesti pacienti esueaza in a-si discrimina propriile sentimente si emotii de ale celor din jur, dezvoltand o slaba capacitate de mentalising.

2.2.6. Concluzii Indivizii vulnerabili sau expusi la factori care le afecteaza dezvoltarea capacitatilor socialcognitive, cum ar fi neglijarea maternal, se dezvolta cu o inabilitate de a-si reprezenta si regla afectivitatea si capacitatea atentionala. Acesti factori, cu sau fara experiente traumatice, exemplificate prin neglijare severa, abuz, sau alte forme de maltratare, pot cauza schimbari in mecanismele neuronale ale arousalului si duc la schimbari functionale si structurale in dezvoltare creierului. In lipsa unor interventii compensatorii, se dezvolta TPB.

2. 3. Modele explicative

2.3.1. Perpsectiva Psihodinamica Kernberg (1975), bazandu-se pe teoria de dezvoltare separare-individualizare a lui Mahler, considera fixarea in subfaza de dezvoltare a reabordarii ce fiind mecanismul etiologi principal al TPB. In acel stadiu, constanta obiectului nu este inca formata si, prin urmare, copii nu pot integra aspectele positive si negative personale si ale mamei. In absenta fizica a mamei si a abilitatii de integrare a multimii copilul dezvoltata o agresivitate crescuta. Pe de alta parte Masterson (1976) si Masterson si Klein (1990), accentueaza mai degraba comportamentul mamei decat agresivitatea copilului. Astfel mama traieste un conflict in legatura cu cresterea copilului, transmitandu-I acestuia mesajul ca, daca va creste, ceva groaznic I se va intampla lui sau mamei, dependent fiind singura modalitate de a pastra legatura materna. Aceasta perspectiva a separarii si individualizarii provoaca un sentiment de abandon si depresii la cei cu TPB. Simptomatologia este explicate prin lipsa integrarii recompense si retragerii obiectului.

20

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Spre deosebire de Kemberg, perspectiva lui Adler (1985), influentata de Kohut (1971, 1977) si Fraiberg (1969), se bazeaza mai degraba pe un model al deficitului decat al unui conflict. Inconsistenta in comportamentul si disponibilitatea materna, rezulta in esecul borderlineului de a dezvolta o internalizare a obiectului (holding-nothing). Aceasta duce la sentimente de gol, tendinte depressive si manie verbalizata. internalized object. Mai mult, insividul borderline are dificultati in a internalize o imagine de support matern in situatii stresante. Acest deficit cognitive al memoriei evocative sugereaza o recresie in stadiul de dezvoltare 8-18 luni. Aceste resurse inadecvate au ca si consecinta asupra personalitatii borderline fragmentarea sinelui acompaniata de un sentiment profund de vid, numita panica anihilata (annihilation panic).

2.3.2. Perspectiva Biosociala Millon si Davis (1996) vad lipsa de claritate si coerenta a persoanelor cu borderline ca fiind aspectul central al patogenezei acestei tulburari. Ei cred ca tulburarea de identitate/confuzia, este rezultatul unor factori biopsihosociali care se imbina astfel incat impiedica un setiment al identitatii coerent. Din acest deficit rezulta o slaba coordonare a actiunilor, o reglare emotionala deficitare, incontrolabilitatea impulsurilor si esecuri in urma unor eforturi consistente. Asadar, pacientul va depinde de ceilalti in ceea ce priveste sentimental de siguranta si protective si este hipersensibil la separare sau pierderea acestui support. Bazandu-se pe studiile lor, Millon (1981) si Millon si Everly (1985) sustin ca sindromul borderline, ar fi de fapt o variant mult mai severa a a personalitatii dependente, histrionice sau a tulburarii de personalitate pasiv-agresiva. Biologic si temperamental, persoanele cu borderline-dependent tind sa aiba un pattern pasiv infanti sis a aiba un istoric familial cu un nivel de energie scazut. Acest pattern evoca o caldura parentala si supraprotecti, motiv pentru care dezvolta un atasament puternic si o dependenta de parinte, care, pe de alta parte restrictioneaza oportunitatile de insusire a abilitatilor de independent sociala si autoeficacitate. De aici si respingere celor pe care ei se bazeaza. Borderlinii histrionici au, cel mai adese un istoric familial caracterizat de o reactivitate autonoma crescuta, si sunt hiper-responsivi ca raspuns la expunerea unui nivel crescut de expunere la stimulare. Controlul parental se realizeaza printrun pattern de intariri ale contingentelor, motiv pentru care acesti copii se simt competenti si acceptati, doar daca

21

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 comportamentul lor ese in mod explicit aprobat de cei din jur, cautand support, atentie si ingrijire. Indivizii borderline cu tendinte pasiv-agresive sunt considerati ca fiind copii cu un temperament dificil (Thomas & Chess, 1977), motiv pentru care au primit reactii inconsistente din partea parintilor: ingrijiti uneori, deranjati si frustrate alta data sau chiar respinsi. Ar putea fi produsul unei familii dezorganizate sic el mai probabil au avut un parinte care le-a modelat un comportament inconsistent, fluctuant, pasiv-agresiv

2.3.3. Perspectiva Cognitiv-Comportamentala Dupa Beck et al. (1990), exista trei asumptii de baza in TPB: Sunt slab si vulnerabil, Niciodata nu voi fi acceptat, Lumea este periculoasa sir rau-voitoare. Datorita convingerii ca sunt neajutorati intr-o lume ostila si fara nicio sursa de securitate, fluctueaza mereu intre autonomie si dependenta. Mai mult, ei sunt caracterizati si de o gandire dihotomica: tendinta unor evaluari categoriale mutual-exclusive, totul este buna sau rau, success sau esec. Combinarea gandirii dihotomice cu aceste asumptii este baza pentru comportamentul si afectivitatea celor cu borderline, inclusive reactivitatea crescuta si comportamentul autodestructiv. Young (1990) sustine ca schemele dezadaptative precoce se dezvolta in copilarie si rezulta in patternuri comportamentale dezadaptative care intaresc aceste scheme. Scheme cum ar fi cea a abandonului/pierderii: O sa fiu singur pentru totdeauna. Nimeni nu ar fi aproape de mine daca m-ar cunoaste cu adevarat, sa a deprivarii emotionale: Nimeni nu este alaturi de mine, nimanui nu-I pasa de mine, sunt considerate a aparea precoce in dezvoltare. Linehan (1987) descrie o perspectiva comportamentala a patologiei borderline. Ea sustine ca trasatura de baza in patologia borderline este reprezentata de o disfunctie a reglarii emotionale care rezulta in hiperreactivitate si impulsivitate. Aceasta disfunctie ar avea o baza fiziologica si este intarita de experientele cu persoana semnificativa care discrediteaza

experienta emotionala celuilal. Asadar, personalitatile borderline nu dezvolta abilitati de eglare emotionala. Imbinarea unei reactivitati emotionale intense cu inabilitati de reglare emotionala, comportament impulsive si auto-dispret, prezic o criza severa pentru care nu au

22

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 abilitati de coping si cauta sprijin la ceilalti. Dintr-o perspectiva behaviorista diferita, Turkat (1990) considera ca deficitele de rezolvare de problem sunt baza patologiei borderline.

2.3.4. Perspectiva Interpersonal Conform Benjamin (1996) persoanele cu TPB au crescut in familii cu un stil de viata haotic, dramatic, care face ca viata sa nu fie goala si plictisitoare si in centrul careia persoanele care vor abea borderline aveau un rol central. Acestia invata impusivitatea,

instabilitatea emotionala si vad viata ca fiind incoerenta in impredictibila. De cele mai multe ori istoriile de dezvoltare include experiente de abandon traumatice, izolare ca reactive la un abuz fizic sau sexual, de unde invata ca este o persoana rea. Aceste experiente abusive l-au invatat pe cel cu borderline sa treaca de la idealizare la devalorizare . In masura in care abuzul sexual a fost dureros, acestia dezvolta comportamente de automutilare, durerea fiind confundata cu placerea in timpul acestor episoade. In normele familiale autonomia este devalorizata, iar nefericirea, boala, slabiciunea atrag compasiunea si grija celorlalti. Consecinta la maturitate, este ca acesti indivizi au convingerea ca cei apropiati iubesc, in secret, durerea si nefericirea. Pe scurt exista o frica morbida de abandon si o dorinta extrema de protective si grija din partea partenerului care este controlat in mod ostil daca nu satisfice pe deplin aceste nevoi.

2.3.5. Perspectiva Integrativ Aceasta perspectiva incearca sa inteleaga modul in care se dezvolta si este mentinut patternul borderline, impartindu-l in trei subtipuri diferite: borderlinul dependent, histrionic si pasiv-agresiv. Borderlinul dependent are un pattern infantile pasiv, rezultat dintr-un stil parental supra-protectiv de unde rezulta abu=ilitati interpersonale restrictive si un stil relational clinging. Pe de alta parte, subtipul histrionic se caracterizeaza printr-un pattern hiper-reactiv, avand la baza un stil parental solicitant. Nu in ultimul rand, un temperament dificil in copilarie combinat cu inconsistanta din partea parintilor au ca si consecinta iritabilitatea afectiva si personalitatea pasiv-agresiva a borderlinerilor (Thomas and Chess, 1977).

23

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Psihologic, tulburarile de identitate ale celor cu borderline inclug genul, cariera, valorile, stima de sine fluctuindu-le cu fiecare gand sau sentiment referitor la identitatea lor. Lumea este vazuta ca impedictibila, de aceea trebuie pastrate toate optiunile, fara niciun angajament. Conform Shulman (1982), cele sase mecanisme defensive pe care le utilizeaza sunt: denial, splitting, primitive idealization, projective identification, ominpotence,and

devaluation. TPB fiind vazuta ca o forma extreme de severa a acestor trei tipuri de TP, se considera ca mediul familial este mult mai dysfunctional obligand copilul sa invete diverse mecanisme defensive si strategii de coping. Patternul borderline este confirmat si intarit de mediu . O identitate confuza, fluctuatii impulsive, si strategii de coping defensive duc la comportamente agresive, care duce la mai mult haos care rezulta in experientierea sentimentului de derealizare, disforie si auto-mutilare pentru a se descarca Este un cerc vicios care le reconfirma convingerile despre sine si lume si le intaresc comportamentele si patternurile interpersonale (Sperry & Mosak, 1993).

24

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Capitolul 3: FUNCIONARE PSIHOSOCIAL


Tulburarea de personalitate borderline nu se transmite n mod direct, dar persoanele care sunt expuse la comportamentele celor cu borderline, pot deveni involuntar parte a dinamicii tulburrii. Prieteni, parteneri de via, membrii ai famileiei iau de obicei ca atat la persoan comportamentele apropiailor lor cu borderline i se simt prini ntr-un ciclu toxic de vinovaie, autoblamare, depresie, negare, izolare i confuzie. Ei ncearc strategii de coping care nu funcioneaz pe termen lung sau chiar care nrutesc situaia. ntre timp, comportamentele nesntoase ale persoanei cu borderline sunt ntrite deoarece familia i cei din jur i sum responsabilitatea pentru emoiile i comportamentele sale. 3.1 Prini cu Tulburare de personalitate BORDERLINE Pentru adulii cu borderline, tranziia spre maternitate i/sau paternitate poate fi o experien traumatic. De multe ori, sarcina poate fi rezultatul unui act sexual impulsiv, a unei relaii instabile sau abuzive. Dorina de a deveni printe poate fi ambivalenta i s implice motivaii care intr n conflic, spre exemplu dorina de ngrijire, nevoia de a fi ngrijii i a unui impuls de a reatrai sau reformula experiene traumatice timpurii de ataament (Newman L. & Stevenson C., 2005). Multor prini cu borderline li se pare creterea unui copil ca fiind dificil i amenintoare. Acest lucru poate fi neles n termenii experienelor proprii ale adulilor, mai specific, relaia copil-parinte. Muli dintre acetia au avut o copilrie caracterizat de respingere, depreciere i insecuritate (Zanarini, Gunderson, Marino, Schwartz, & Frankenburg, 1989 apud Newman L. & Stevenson C., 2005). Muli au experientiat traume i abuz. De cele mai multe ori, aceste traume timpurii nu au fost tratate i continu s-i exercite efectele n relaiile adultului. Aadar, printelui cu bordeline i se pare dificil s abordeze rolul de printe printr-o metod care s promoveze ataamentul securizant n relaia cu copilul su prin ngrijire constant i empatic. Sarcinile psihologice parentale sunt copleitoare pentru cei cu acesta tulburare. Unele mame susin c se simt strine, anxioase, copleite sau chiar nervoase pe copilul lor nc de la natere. Mame care au fost abuzate n copilrie pot fi speriate sau i pot abuza la rndul lor copilul i devin retrase. Altele doresc s i protejeze copilul i devin intruzive i anxioase.

25

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Toate mamele cu borderline par s aib dficultati n citirea comportamentului copilului su n procesarea comunicrii emoionale a copilului ntr-o manier empatic (Newman L. & Stevenson C., 2005). 3.2. Copii ai prinilor cu BORDERLINE Copiii mamelor cu borderline pot prezenta diferite sindroame clinice i tipuri de tulburri emoionale (Weiss et al., 1996 apud Newman L. & Stevenson C., 2005). Chiar dac ali factori sunt clar implicai - influene genetice, temperament, factori de mediu - aceste tulburri implica un ataament insecurizant al copilului cu mama sa. Mai specific, muli dintre aceti copii prezint urmtoarele caracteristici: anxietate i furie ndreptat spre printele cu borderline, impulsivitate crescut, inabilitatea de a numi i a modula afectele, atribuiri negative internalizate, tulburri ale empatiei. Ali copii pot dezvolta fric, pot deveni depresivi i retrai dac printele este agresiv i i provoac fric copilului. Toate aceste caracteristici reflect dificulti de dezvoltare n nelegerea i procesareaafectelor, toleranta sczut a anaxietatii i n termenii teoriei ataamentului, aceti copii de obicei prezint un pattern dezorganizat al ataamentului (spre exemplu, le lipsesc o strategie organizat de a face fa printelui cu BDL (Lyons-Ruth & Jacobvitz, 1999, apud Newman L. & Stevenson C., 2005). Acest pattern tinde s se dezvolte n diadele cu cel mai mare risc i anume acolo unde printele nu prezint empatie, rspunsuri consecvente i este amenintor pentru copil. 3.3. Relaii interpersonale instabile Viaa celor cu borderline reprezint un pattern de relaii haotice n toate ariile importante: familie, iubire, cstorie, munc. Printele, partenerul de via sau colegul unui borderline poate fi un erou ntr-o zi, o canalie n urmtoarea. Toate acestea rezult ntr-un roller-coaster emoional pentru toi cei implicai. O persoan semnificativ pentru borderline se poate simi c o persoan nesemnificativ cea mai mare parte a timpului. Dup un timp, simte c este ntr-o continu lupta fr ansa de ctig, n care fiecare rspuns este greit. n timp ce borderline o dat se apropie de cei apropiai, o dat i respinge, acesta se ateapt la tratamentul opus din partea lor stabilitate i echilibru (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004).

26

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Cei cu borderline tind s aib o gndire dihotomic i asupra relaiilor interpersonale i niciodat nu gsesc un echilibru. Acesta este un mecanism de coping folosit de copiii mici (18-36 luni) care i mpart lumea n compartimente bune i rele, deoarece nu suporta ambivalenta i ambiguitatea. Dac mama, spre exemplu, satisface nevoile bazale ale copilului, acesta o categorizeaza ca fiind bun; dac nu este disponibil pentru a-i satisface nevoile, va fi categorizat ca fiind rea. O dat ce copilul se dezvolt, va putea integra aceste percepii contradictorii. Va ajunge s cunoasc c o persoan pe care o iubete sau o admira poate s-l dezamgeasc, fr ca acest lucru s o transforme ntr-o persoan rea i c oricine are defecte i caliti totodat. Borderline este prins n aceast topografie alb-negru tipic copilului deoarece i protejeaz de anxietatea de a mpca sentimentele contradictorii. Pentru cei cu TPB, nu exist cale de mijloc, nu exist compromis. Balana nclin n funcie de ceea ce se ntmpl n prezent, nu exist trecut. Aadar, o greeal comis de cel apropiat terge tot de pn atunci. Acest lucru nu poate fi suportat cu uurin de ctre cei apropiai (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004). Un adolescent borderline poate s rmn ntr-o relaie cu un partener abuziv sau pe care nu-l iubete, doar pentru a-i pedepsi prinii care se opun relaiei. Totodat, poate rmne cu un partener care are i el probleme i are nevoie de el, n felul aceasta fiind sigur c nu-l va abandona. Dup cum se poate observa, motivele pentru o relaie nu sunt ntotdeauna sntoase pentru cei cu TPB. Borderline este capabil de nelegere i de a-i consol pe ceilali, ns i lipsete empatia autentic, abilitatea de a se pune n locul celuilalt, pentru a putea aprecia impactul comportamentului propriu asupra celuilalt. n continuare, se prezint civa pai care s v ghideze n relaiile intense cu cei cu borderline (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004): 1. Nu ncerca s ctigi o lupt fr ctig, de altfel. Rezist doar. Nu ncerca s-i impui opiniile, mai ales n conflice cu borderline, pentru c de cele mai multe ori, nu exist un rspuns corect pentru ei. n schimb, inei cont de opiniile celui cu TPB. O alt tehnic este de a-i explica c nu exist ansa de ctig n acea situaie i cum anume consideri c este mai bine pentru el/relaia voastr. Mult mai valoros dect orice s-a spun ntr-o ceart este o reasigurare c vei fi acolo pentru borderline i nu-l vei abandona. 2. Prezice ceea ce nu se poate prezice. Chiar dac reaciile unui borderline nu pot fi prevzute cu uurin de ctre acesta, pot fi uor prezise de ctre ceilali. A prezice comportamente poate fi un lucru bun att pentru cel cu TPB, ct i pentru cei apropiai. ntr-

27

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 un mod ironic, tocmai actul de a prezice poate s-l descurajeze s se comporte n modul prezis. 3. Detaeaz-te ocazional. Cnd furia celui cu borderline pare s nu se mai termin i devine copleitoare, trebuie pur i simplu s te detaezi de partenerul tu. Iei n ora cu prieteni, angajeaz-te n activiti care nu au legtur cu partenerul tu. Nu poi s fii totul pentru el tot timpul, este imposibil. Totodat, explic-i acest lucru, pentru a nu se simi abandonat. Reasigur-l de angajamentul tu necondiionat fa de el, dar explic-i i nevoia ta de spaiu. Vei vedea c borderline poate nva s triasc cu chiar s aprecieze detaarea temporar i c acest lucru nu nseamn desprire sau divor. 4. Examineaz-i propriile aciuni i motivaii. Negarea propriilor sentimente doar pentru a menine pacea va ajunge doar s v frustreze pe amndoi (Soul unei femei cu borderline a observat c i sngera buza de la ct de des i-o musca). Muli parteneri adopta un rol salvator. Nu pic n aceast capacana. Poi s stai lng bordeline 24 din 24 de ore s ncerci s-i rezolvi problema i tot nu vei reui. Doar borderline poate face acest lucru i de cele mai multe ori, cu ajutorul unui terapeut. Mai degrab, examineaz-i propria nevoie de a salva, de a fi erou i probabil acest lucru va reflecta propriile tale nevoi, nu ale celuilalt. Tu eti cu aceast persoan pentru a o iubi i a ajuta, nu pentru a o salva. Nu tu ai creat TPB, deci numai tu sau numai iubirea ta nu poate s o vindece. Ai grij de tine. Dup sptmni n care ai ncercat s faci fa, bei cumva mai mult, mnnci mai mult? Eti mai depresiv? Nu trebuie s devii o victim secundar, poate este cazul c i tu s ai parte de ajutor profesional.

3.4 Frica de abandon Deseori, frica extrem de singurtate i are rdcina n experiene timpurii, caracterizate prin confuzie i semne contradictorii. Printele (cel mai adesea mama) a unui copil cu borderline descurajeaz separarea normal i individualizarea acestuia, fiind prea agat de copil (posibil din propria fric de abandon) sau comportndu-se prea respingtor cu copilul (posibil din propria fric de apropiere), cteodat fiind ambele motive simultan (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004). Un mecanism de coping comun pentru cei cu BORDERLINE este folosirea obiectelor intermediare (scrisori, animale de plus, poze etc.) atunci cnd cltoresc sau cnd sunt internai. Acest mecanism are acelai rol pe care l are o ppu preferat sau o ptur pentru un copil mic acela de a rmne conectat ntr-un anume fel cu o persoan apropiat.

28

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 n cazul ctorva simptome, TPB poate fi vzut ca o frnghie ntre doi montrii care trag de ea, la un capt - fric de abandon, i la cellalt capt fric de a fi acaparat i controlat. Aa cum pacientul simte c i pierde identitatea atunci cnd l pierde pe cel iubit, la fel de frica i este i c i pierde inele - atunci cnd cel iubit preia controlul asupra pacientului. Impulsul extrem de a forma o nou legtura, de a deveni instant intim cu cineva, se poate observa n multe din relaiile sale. Pot s vin pn la tine un minut? se transform n rmas peste noapte. Oh, nc un lucru... spus la telefon se transform n alte noi zece lucruri. BORDERLINE este ntr-o continu i disperat cutare a unui nou iubit perfect su prieten cel mai bun (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004). Dac acest frici i emoii conflictuale sunt greu de inut n fru pentru BORDERLINE, sunt trite la fel de dificil i de cei apropiai acestora. n continuare, sunt prezentai civa pai, n ajutorul celor care au apropiai borderline, pentru a face fa fricilor de abandon ale acestora (Kreisman J. J. & Strauss H., 2004). nelege i accept anxietile BORDERLINE. Pentru BORDERLINE, dac trieti o via care nu-i include, pentru acetia nseamn abandon (spre exemplu, un so care lucreaz pn trziu, o iubit care i petrece timpul i cu ali prieteni, un terapeut care are i ali pacieni). Aceste sentimente sunt reale pentru BORDERLINE i trebuie luate la cunotin. ncercarea de a folosi logic pentru a-i convinge pe BORDERLINE c nu-i abandonezi este, de obicei, neproductiv. 2. Respect-i propriile tale limite. Stabilete compromisuri ntre nevoile BORDERLINE i nevoile tale i nu te abate de la ele. 3. Nu te juca de-a doctorul. A interpreta comportamentele ntr-o manier clinic poate fi perceput de ctre BORDERLINE ca un control asupra sa i poate avea ca rezultate furie i o defensivitate mai mare. n timpul unui conflict, nu ntreba niciodat i-ai luat medicamentele astzi?, acest lucru va reprezenta doar o ntrire ca i tu crezi c BORDERLINE este nebun. 4. Pregtete BORDERLINE pentru separare. Pentru cei mai muli BORDERLINE viitorul, mai specific un eveniment neplcut din viitor, nu apare n mintea lor. Spera c ceea ce nu s-a ntmplat nc, poate nu se va ntmpla deloc. Oricum, ignorarea unui eveniment poate doar s precipite durere i furie mai intense atunci cnd se ntmpl. Spre exemplu, nu-i menionai despre o anumit cltorie de un weekend - cu dou luni n avans i apoi s nu-i

1.

29

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 mai pomenii despre asta, dect cu o sear nainte. ncercai s-i reamintii i s-i propunei activitii compensatorii pe care s le facei mpreun nainte. Similar, terapeutul trebuie s-i reaminteasc constant de perioada sa liber, de vacan. 5. Utilizeaz obiecte intermediare. Ceva care s-i aduc aminte de mine o poz, o caset, un articol de mbrcminte, sau altceva care leag BORDERLINE de persoan apropiat poate ameliora durerea care rezult din separare. 6. Fii consistent. O dat ce ai setat limita compromisului pe care l vei face, nu o mai schimb. Ambivalena va crea conflicte pe mai trziu. 4.Relatii amoroase 3.4.1. Cum evolueaz o relaie de dragoste cu o personalitate Borderline Indiferent de maniera n care o persoan care are Borderline i modific i ajusteaz aciunile pentru a se potrivi cu expectanele celorlali, aceasta prezint adesea un pattern clar i caracteristic de-a lungul timpului. Acest pattern se desfoar de obicei urmnd trei faze: Seductorul Vulnerabil, Lipitoarea/nlnuitorul, Furiosul. Aceast evoluie poate s ia luni sau chiar ani pentru a completa tot ciclul. n perioadele de final, personalitatea trece adesea de la o faz la alta i napoi. 1. Dragoste: faza seductorului vulnerabil O femeie cu Borderline n aceast faz va prea inocent, timid, vulnerabil i cu o mare nevoie de a fi salvat, ateptndu-i Cavalerul pe-un cal allb s vin s o salveze. La nceput, vei simi un sentiment de compasiune tot mai pregnant pentru c ea este un maestru n a poza ca fiind o victim a iubirii pe care doar tu o poi salva. Dar atenie la felul n care se vede ea ca victima: pe msur ce invazia ei emoional te cucerete, vei auzi cum nimeni altcineva nu o nelege n afar de tine. Ceilali oameni au fost mereu insensibili i au trdat-o de fiecare dat cnd a avut curajul s se ncread n cineva. Dar tu, este ceva foarte special n legtur cu tine, deoarece tu chiar pari s o cunoti. Acest fel intens de a te subjuga emoional poate fi foarte seductor, pentru c te va face s te simi elevat, adorat, idealizat, aproape de adulaie, chiar i pn la nivelul la care te vei simi incomfortabil. i vei ajunge repede s te simi aa, prnd c s-au ntmplat foarte multe lucruri ntre voi , ntr-o perioad scurt de timp, datorit intensitii conversaiilor i ateniei ei intens concentrate doar asupra ta. Uite o femeie care poate prea un vis mplinit. Ea nu doar pare s te aib pe tine ca i centru al ateniei, ci chiar rvnete s-i aud opiniile, gndurile, dorinele. Poate prea c ai gsit ceea ce cutai dintotdeauna. Dar, ca i multe alte lucruri care par prea frumoase pentru a fi 30

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 adevrate, acesta chiar este. Aa se manifest personalitatea Borderline ntr-o relaie de dragoste. Va fi confuz pentru tine pentru c totul va prea foarte real i chiar este n mintea ei. Dar ce se ntmpl n mintea ei de multe ori nu concur cu ce se ntmpl n realitate. 2. Faza Lipitoarei ndat ce te-a prins n crligul adoraiei ei, interesul ei se va muta subtil, ea nemaifiinf preocupat de tine ci de interesul pe care-l ai tu asupra persoanei ei. Interesul ei devine exclusiv interesul tu n ea. Acum ncepi s remarci ceva ciudat. Gndurile, ideile i sentimentele tale o fascineaz, dar doar cnd sunt centrate asupra ei i resimi asta pentru c de fiecare dat cnd asta se ntmpl ea se nsenineaz i se binedispune. Aceste momente au potenialul de a te prinde i mai tare n crligul emoional n care te-a agat deja,pentru c ea se va purta foarte frumos i tandru. De cele mai multe ori aici apare momentul n care ncepi s confunzi empatia cu dragostea i s crezi c te-ai ndrgostit de ea, mai ales dac ai instinctul de salvator bine nrdcinat. Fiind o expert n a-i ntri controlul prin empatie, ea este foarte abil n a strni simpatie i a identifica acei parteneri care s-i ofere ce are nevoie. ntreaga lume ncepe s-i cauzeze durere. Plngerile despre dureri fizice sunt la ordinea zilei. O doare spatele, capul, durerile ncep s fie prezente mereu. ns dac le urmreti atent, vei vedea c ele apar de fiecare dat cnd atenia ta nu este concentrat asupra ei i ceea ce transmit ele este nu m prsi, salveaz-m! . i nu se reduce doar la dureri fizice, ea fiind depresiv sau anxios, detaat i indiferent sau vulnerabil i excesiv de sensibil. Poate s treac de la agitaie la apatie ct ai clipi. Urmrind schimbrile turbulente din strile ei emoionale e ca i cum ai urmri un ac pe o scal Richter lng un vulcan active, netiind care tresrire a acului prezice o mare erupie. Dup fiecare explozie i va implora mila i dac i-a agat crligul vinoviei destul de adnd, tu vei rmne s urmreti i urmtoarele erupii, trind cu iluzia ca o vei putea cumva opri pe urmtoarea. Dar, n realitate, s rmi ataat lng acest cazan de impredictibilitate este fr sens. Nu conteaz de cte ori te vei grbi s o salvezi, ea se va arunc la loc n acest vrtej emoional. Acest pattern repetat i frustrant ar trebui s i confirme faptul c ai lng tine o personalitate Borderline. Nu conteaz ct eti de efficient n a o ajuta, nimic nu e vreodat destul. Nici un fel de ajutor fizic, emoional, financiar nu va face nici o diferen. Problema e c neieind din acest cerc vicios, riti s pici i tu n acest vrtej i din tine s rmn doar propria umbr. nainte ca asta s se ntmple, anumite semen i vor arta adevrata fa.

31

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Te iubesc nseamn Am nevoie s m iubeti, Eti cel mai bun lucru din viaa mea nseamn spune-mi c sunt cel mai bun lucru din viaa ta. 3. Faza Furiei Odat ce a reuit s-i stabilizeze controlul asupra ta, va aprea noua ei fa, mania. Aceast parte rea-voitoare din ea s-a artat i nainte, dra nu o vei vedea nflorind dect cnd e sigur c e bine prins n contiina i compasiunea ta. Iar atunci cnd apare, va fi un adevrat uragan de furie. Cel mai frustrant la aceast furie e probabil faptul c e foarte greu oricui s i dea seama ce a declanat-o. n schimb, n mintea personalitii Borderline pare s fie mereu foarte clar, pentru ea este mereu o cauz i acea cauz vei fi mereu tu. Fie c e ceva din tonalitatea vocii tale, fie ceva din ce-ai gndit, simit sau cum te-ai mbrcat, micat sau respirat, poate chiar i felul n care te-ai uitat la ea va gsi mereu un motiv s-i ndrepte mania asupra ta, acuzndu-te c vrei s-o faci s sufere. Reaciile de furie sunt impredictibile i neateptate, apar cnd te atepi mai puin i devin tot mai periculoase. Totul are scopul s te doboare n timp, topindu-i respectful de sine. Te schimbi i te adaptezi n sperana c se va ntoarce la o faz anterioar. i periodic, chiar o va face, dar doar pentru a se nfuria din nou, cnd vei fi mai nepregtit pentru asta. 3.4.2. Desprirea de o personalitate Borderline Procesul de desprire dintr-o relaie romantic alturi de p personalitate Borderline este adesea compus din trei etape: Detaarea, ncheierea, Msuri de protecie 1. Detaarea n cadrul acestei etape identifici paii pe care ar trebui s-i urmezi i creezi un plan de Exit/Ieire. Multe persoane eueaz n desprire tocmai pentru c pleac impulsiv i pe neateptat, fr o planificare adecvat i fr resurse. n multe cazuri, personalitatea Borderline i va fi izolat partenerul de ali oameni, deine controlul financiar sau al mijloacelor de ieire, precum automobilul. n timpul acestei etape ar fi indicat s: Observi felul n care eti tratat, observ cum funcioneaz un Borderline Devi din ce n ce mai plictisitor, s vorbeti puin, s mprteti mai puine emoii i sentimente. Scopul este de a-l plictisi pe Borderline pentru a scdea ataamentul emoional i n acelai timp a crea o situaie care s nu fac din tine inta unor viitoare atacuri

32

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 i contactezi subtile familia i prietenii, pentru a vedea ce resurse i pot oferi protecie, o locuin,ajutor financiar. Dac te temi de violen sau abuz, intereseaz-te de opiuni precum obinerea unui mandat restrictiv. Dac Borderline are tendine distructive, ncearc s mui sau s recuperezi bunurile din posesia lui. nceteaz s dezbai, s discui sau s te aperi sau explici, rspunznd prin comentarii de genul : Am fost foarte confuz n ultima vreme sau Sunt aa de strasat c uneori nu mai sunt contient de aciunile mele. Faci aluzii la ct eti de deprimat, obosit i confuz despre via n general. ine minte c Borderline nu i asum niciodat resonsabilitatea pentru ce se ntmpl ntr-o relaie i se va simi mai bine dac poate s te nvinoveasc pe tine. S-ar putea chiar s povesteasc altora despre tine c eti nebun i confuz, dar d-i voie s fac asta ct vreme eti n procesul de detaare pentru c te va menine ntr-o zon lipsit de pericol. Nu te grbi s ncepi o nou relaie. i va complica situaia i va crete furia, cel mai indicat este s fii prudent cteva luni, pentru c aproape sigur personalitatea Borderline va identifica o nou victim de care va deveni repede ataat, atta timp ct atenia asupra ta se rcete. Dac Borderline ncepe s chestioneze schimbrile din comportamentul tu, recunoate c eti confuz, deprimat, amorit emoional i arat-i c eti gazda unor reacii plictisitoare. Aceasta va construi o fundaie bun pentru momentul despririi. 2. ncheierea ncheierea continu pe acelai fundal ca detaarea, innd cont de faptul c Borderline nu accept responsabilitatea, rspunde mniei cu criticism i este predispus reaciilor de panic n separare. F clar c eti apatic, confuz i obosit i c nu poi simi nimic pentru mine iar aceast desprie este un beneficiu pentru Borderline. Amintete-i c a observat c nu era ceva n regul cu comportamentul tu i c ai nevoie de timp s repari problemele pe care le ai. Dac borderderline te va putea nvinovi pentru desprire, va pleca mai repede i mai uor.

33

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Dac se va panica, vei primi o mulime de telefoane, scrisori, bileele pe main, etc. Reacioneaz la toate n acelai fel, un plictisitor mulumesc . Dac reacionezi exagerat sau cedezi, ai pierdut din nou controlul. Centreaz-te pe timpul de care ai nevoie n afara acestei situaii, nu ceda negocierilor pe care i le va oferi: s v vedei mai rar, s luai o pauz, s mergei mpreun la terapie, etc. Atta vreme ct Borderline mai e n contact cu tine, simte ca are nc o ans s te manipuleze. Borderline se va concentra n special pe a te face s te simi vinovat. La fiecare conversaie vei auzi ct ai fost de iubit, cte a fcut pentru tine i cte a sacrificat. De asemenea, va spune i ce persoan rea eti pentru c o prseti i nu-i dai ansa s reparai ce nu mergea bine ntre voi. Nu ncerca s l faci pe Borderline s neleag cum te simi: asta nu se va ntmpla! El va fi centrat doar pe propriile sentimente , ale tale fiind irelevante. O s-i pierzi doar timpul ncercnd s-l faci s neleag, timp pe care-l va vedea ca o oportunitatea de a te face s te simi mai vinovat i s te manipuleze. Nu crede brutele schimbri din comportament sau promisiuni de cstorie, cadouri, excursii, etc. Pn acum ai avut ocazia s i vezi adevrata fa. n vreme ce oricine se poate schimba pentru perioade scurte de timp, toi ne ntoarcem la comportamentul normal o dat ce criza ia sfrit. Caut suport profesional sau suportul celor apropiai n aceast perioad, vei avea nevoie de ncurajare i ghidaj. Nu folosi termeni precum ntr-o zi, poate sau n viitor . cnd Borderline aude asemenea posibiliti va crede c eti slab i i va accentua presiunea. Fii constant n comportamentul tu, spune i f aceleai lucruri, Borderline nu va mai fi interesat i se va muta la alt jucrie. 3. Msuri de protecie Dup cum am mai spus, un Borderline nu vede c ar avea vreo responsabilitate sau implicare n dificultile dintr-o relaie. Cel mai probabil a trit i s-a comportat n acest fel mare parte din viaa sa. i cum nu se vd ca indivizi care ar avea vreo problem sau vreo vin, Borderline tinde s cread c partenerul de via doar trece printr-o faz, c este temporar confuz, c este influenat de cineva sau nervos pnetru ceva, dar c i va trece n curnd.

34

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Borderline se detaeaz foarte rar complet de relaie i va ncerca adesea s continue contactul cu partenerul chiar i dup ncheierea relaiei. n aceast perioad, ar fi indicat s: Nu te rzgndeti! Relaia s-a ncheiat permanent, nu discuta despre posibile schimbri de atitudine n viitor! Poate crezi c l va calma pe Borderline, dar de fapt doar le spui c nc exist anse i c e nevoie doar de nc puin presiune ca s te ntorci n relaie. Nu accepta ntlniri pentru a discuta amintiri. Borderline va face acest lucru doar ca s te supere, s te fac vulnerabil i s te preseze s te ntorci n relaie. Nu oferi detalii despre noua ta via sau relaie. Asigur-l pe Borderline c i viaa lui i viaa ta sunt acum chestiuni prvate i c speri c este fericit. Dac ncepi s te simi vinovat n timpul unei convorbiri telefonice, ncheie convorbirea ct de repede. Motivul principal pentru care oamenii se ntorc n relaii sau csnicii nefericite e vina. Dac vei fi atent, vei observa c n timpul conversaiei aproape tot ce face Borderline are scopul de a-i induce vinovia. Pstreaz orice convorbire la minim, la o trecere vag n revist a vieii tale. Recunoate dificultile unei despriri n termeni generali, nu lsa conversaia s devin specific. Rezum-te la afirmaii de genul: Da, despririle sunt un moment greu pentru oricine. i nu e uor, dar sigur amndoi vom gsi o persoan potrivit pentru fiecare. ine minte! S nu fie nimic personal! 3.4.3. Ghid de supravieuire unei despriri de o personalitate Borderline Dezangajarea dintr-o relaie de dragoste este dificil. Raional, nelegi de ce este cel mai sntos lucru pe care-l poi face, dar ataamentul emoional nu poate fi negat. Acest conflict aduce confuzie i face lupta mai dificil n timp ce te simi prins fr speran de dorina de a rennoda o relaie despre care tii c e disfuncional sau chiar indisponibil pentru tine. Adesea se poate ntmpla s fim obsedai de ce ar putea s fac fostul partenere, ce ar putea simi sau cu cine ar putea ncepe alt relaie. Ne ntrebm dac ne-au iubit vreodat i cum au putut lsa totul att de uor n urm. Emoiile noastre variaz de la rnire , nencredere i furie. Acest ghid exploreaz lupta de a te ndeprta de un partener cu personalitate borderline i ofer sugestii despre cum poi s uurezi aceast lupt, att pentru tine ct i pentru partener. 35

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Poate prea c nici o desprire nu a mai fost att de grea. Desigur, pentru c Borderline a tiut c te fac s te simi adulat, apreciind fiecare cuvnt i fiecare privire. De asemenea, nevoia sa constant de a fi salvat i-a inspirat simpatie i dorina de a-l ajuta, fcndu-te s te simi eroic i valoros. Ca rezultat, ai fost dispus s accepi comportamente care altfel i s-ar fi prut inacceptabile. Te-ai simit sigur de faptul c Borderline depinde de tine i c nu va pleca niciodat i indiferent ct i se prea de provocator i dificil i-ai luat angajamentul s rmi pn la capt. mpreun, toate aceste lucruri au creat acea legtur special dintre voi doi. 10 idei/credine care te in prizonier A te despri de un borderline este adesea dificil din cauz c nu avem o nelegere clar a tulburrii i a legturii care a existat. Prin urmare, interpretm greit aciunile lor i ale noastre. Muli dintre noi ne luptm cu unele din urmtoarele idei false: Fostul partener deine cheia fericirii tale Adeseori considerm c partenerul cu borderline este stpnul fericirii ct i al tristeii noastre. Poi simi c a atins cel mai profund sufletul tu, dar orict de greu pare de crezut n prezent, aceast idee este greit. Idealizarea este un drog puternic i a venit ntr-un moment din viaa ta cnd ai fost receptiv la el. n timp o s-i dai seama c idealizarea ta fcute de borderline a fost doar un ritual de a te ademeni i o exagerarea a emoiilor existente. Ai fost special- dar nu att de special. Vei realiza i c multe emoii s-au datorat propriilor tale receptiviti, deschideri i sperane. De asemenea, vei nelege c e normal ca o persoan care trece printr-o desprire traumatizant s fie anxioas i deprimat i s nu aib o perspectiv clar asupra situaiei. Este posibil s te simi depresiv, anxios confuz i s ruminezi despre partenerul tu. Toate acestea i ofer o imagine distorsionat asupra realitii. Fostul partener simte acelai lucru ca i tine Nu te baza pe ideea c fostul partener a experieniat relaia n acelai fel ca tine sau c acum are aceleai triri. Asta te va face doar mai confuz i i va fi mai greu s nelegi ce se ntmpl n realitate. Fr ca tu s observi, au existat cel mai probabl perioade semnificative de ruine, fric, dezamgire, resentiment i furie pe parcursul ntregii relaii. Ce ai vzut n ultima vreme nu era nou ci doar o culminare a emoiilor care au existat mereu. O anumit situaie sau tu suntei cauzele problemelor din relaie Pentru c au existat perioade de deschidere total, onestitate, umanitate i grij pe durata relaiei i poate chiar a despririi, problemele fostului partener Borderline par foarte credibile n ochii ti. Dar fostul tu partener are i o abilitate unic de a distorsiona faptele, detaliile i

36

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 s se joace cu insecuritile tale pn la punctul n care inveniile i par credibile. Este un mecanism complex de aprare, un tip de negare i o caracteristic foarte comun a tulburrii. Prin urmare, amndoi ajungei la concluzia c tu eti problema, c eti inadecvat, c trebuie s te schimbi i c merii s fii prsit. Acesta e n mare parte motivul pentru care ai acceptat comportamente punitive, de ce ncerci s te schimbi sau s-i faci pe plac, de ce te simi responsabil. Dragostea triumf Odat ce aceste relaii se ncheie, sunt mai greu de reparat ca majoritatea prea multe rni din trecut au fost deschise. Desigur c ai investit mult n relaie, i c partenerul tu a fost o mare parte din visurile i speranele tale, dar exist alte lucruri mai dureroase acum. Pentru tine, rni semnificative emoionale au fost adugate la un suflet deja rnit. Pentru a revitaliza relaia ai nevoie de a-i reveni din postura de victim, ai nevoie de compasiune i validare lucruri pe care o personalitate borderline nu i le va putea oferi sau nelege. Pentru partenerul tu, exist frici de abandon dureroase i vechi, probleme de ncredere i resentimente activate. Mecanismul lor de coping e s dea vina pe tine. Pentru borderline, este mai uor i mai sigur s plece din relaie dect s se confrunte cu acestea. Lucrurile vor fi din nou ca nainte. Schimbrile din strile emoionale ale partenerului cu Borderline te pot face s crezi asta, c i dup o perioad grea v putei ntoarce la idealizare. E posibil ca i partenerul s cread asta o perioad, dar nu uita c o reprezentare realist a relaiei voastre e ceea ce ai trit recent. Pot s mi pun sperana n cuvintele care s-au spus. De multe ori avem tendina s ne agm speranele de vorbele frumoase i promisiunile care s-au fcut i s ignorm i minimizm aciunile negative. Cel mai probabil s-au spus multe lucruri frumoase de-a lungul relaiei, dar perosnalitile Borderline i exprim emoiile ca i copiii mici negndindu-se la implicaiile pe termen lung. Trebuie s renuni la cuvinte, chiar dac simi c asta i va frnge inima. Situaia e astfel: aciunile toate!- reprezint adevrul tu. Dac i voi explica mai bine, m va nelege. Deseori simim c dac am explica mai bine, dac am scrie sau am gsi cuvintele potrivite...dar personalitile Borderline aud i citesc foarte bine. Dar cnd emoiile lor sunt activate, abilitatea lor de a empatiza se diminueaz considerabil. Aproape tot ce spui e interpretat ca o critic sau rnire i cu ct devi mai insistent, cu att mai jignitor e i cu att

37

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 mai puine nelege fostul partener. Aceasta e una din cele mai grele pri din desprire nu ai parte de o ncheiere. O s i se fac dor de mine daca sunt absent. Uneori credem c dac l privm pe partener de prezena noastr, vor vedea lumina, bazndune pe faptul c ne-a spus c i e team c vom pleca i c au nevoie de noi. Dar n realitatea unei despriri, lucrurile stau diferit. Distanarea amorseaz probleme de abandon i de ncredere pentru Borderline i mai degrab se vor detaa datorit acestei aciuni, simtindu-se dup dou sptmni cum te-ai simi tu dup ase. Absena i ndeprteaz. Pot s i fiu prieten, s-l ajut. S-ar putea s vrem s rmnem s ne ajutm partenerul. Poate s le evindeiem de ce tulburare sufer i s i ajutm s mearg la terapie. Poate vrem s pstrm nc o legtur de prietenie, dar adevrul e c, indiferent de inteiile bune, nu mai suntem ntr-o poziie adecvat pentru a-i ajuta. nelege ai devenit amorsa unor emoii i comportamente negative, chiar dac neintenionat. i tu eti rnit. n aces moment, tu eti principala ta responsabilitate, supravieuirea ta emoional. Dac ncearc s se sprijine pe tine, actul cu cea mai mare bunvoin posibil este s te ndeprtezi. Dificil, cu siguran, dar mult mai responsabil. A vzut lumina i s-a schimbat. E posibil s observi c partenerul a revenit la cele mai bune obiceiuri, ncercnd s te atrag napoi n relaie. Tu, creznd c n sfrit i ei vd lucrurile ca tine, e posibil s te aventurezi napoi. E important s ii minte c desprirea nu e o aciune simpl ci mai mult un proces. Totui, cu ct e prelungit mai mult, cu att devine mai toxic. Nu te lsa sedus de ce se ntmpl, nu te mini c relaia supravieuiete unei faze greite. ine minte c fiecare desprire crete disfuncionalitatea relaiei i a fiecruia dintre voi individual i deschide ui spre lucruri mai dureroase care pot aprea. 3.4.5. Gnduri comune ale apropiailor persoanelor cu Tulburare de personalitate borderline 1. Eu sunt responsabil pentru toate problemele din relaie. Fiecare e responsabil de 50% din ceea ce presupune o relaie 2. Toate comportamentele persoanei cu PB sunt cauzate i ntreptate spre mine. Aciunile PB sunt de fapt rezultatul unei tulburri complexe cauzate de o combinaie ntre factori biologic i de mediu.

38

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 3. E responsabilitatea mea s rezolv problemele persoanei cu PB i dac nu o voi face eu, nimeni nu o va face. Prin ncercarea de a aduce schimbarea n viaa sa, poi s-i transmii mesajul c nu poate s-i poarte singur de grij. De asemenea, evii ansa de a shimba relaia prin centrarea pe sine, nu pe cealalt persoan. 4. Dac voi convinge persoana cu PB ca am dreptate, aceste probleme vor disprea. TPB e o tulburare complex care adecteaz profund manera de gndire a persoanei, felul de a simi i gndi. 5. Dac voi dovedi c acuzaiile sale sunt false, va avea ncredere n mine din nou. Lipsa de ncredere e o caracteristic a TPB. Nu are de-a face cu comportamentul cuiva, ci cu modul persoanei cu TPB de a vedea lumea. 6. Dac iubeti pe cineva, trebuie s trieti/s-i supori abuzurile fizice i emoionale. Dac de iubeti pe tine nsui, nu vei lsa pe ceilali s abuzeze de tine. 7. Persoana cu TPB nu a ales s aib aceast tulburare, aa c nu ar trebui s in cont de comportamentul su. Este adevrat c nimeni nu a ales s aib aceast tulburare, dar cu puin ajutor persoana poate nva s-i controleze comprotamentul asupra celorlali. 8. Setarea unor limite personale poate rni pe cel cu TPB. Setarea limitelor personale e esenial n toate relaiile, mai ales n cele cu o persoan cu TPB. 9. Indiferent ce face persoana cu TPB, eu trebuie s-i ofer iubirea, nelegere i suport i acceptare necondiionat. Este o mare diferen ntre a iubi, a oferi suport i a accepta persoana de a iubi, a fi suporiv i a accepta comportamentul. Dac accepi un comportament nesntos, de fapt l ncurajezi i l ntreti, fapt ce i perpetueaz suferina. Elisabeth Kbler-Ross, autoarea crii Death: The Final Stage of Growth (19 75), a subliniat 5 stadii ale durerii, care se potrivesc persoanelor crora le pas de cineva cu TPB. Acesteaau fost adaptate astfel nct s fie pentru apropiaii persoanelor cu TPB. a. Negarea Ce apropiai gsesc scuze pentru comportamentul persoanei cu TPB sau refuz s cread c acest comportament e neobinuit. Cu ct apropiaii sunt mai izolai, cu att ansele s nege sunt mai mari deoarece fr inputul venit din exterior, ei i pot pierde adesea sensul i

39

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 perspectiva asupra a ceea ce este normal. Persoana cu TPB poate fi foarte abil n a convinge pe ceilali asupra faptul c vinovia pentru comportamentul propriu le aparine lor. b. Furia Multe dintre persoanele apropiate celor cu TPB rspund la agresivitate, ripostnd n aceeai manier. Tristeea, furia, vinovia, confuzia, ostilitatea, frustrarea sunt normale i de ateptat n cazul persoanelor care au n apropiere pe cineva cineva cu borderline, dar aces lucru nu justific rspunsul agresiv din partea acelei persoane. Dar, acest lucru nseamn c tu ai nevoie de un spaiu sigur pentru ventilare emoional i nu trebuie s fi judecat pentru acest lucru. c.Compromisul Acest stadiu este caracterizat prin multe concesii din partea apropiailor persoanei cu TPB cu scopul de a restabili comportamentul normal al celui drag. Toi oamenii fac anumite compromisuri n relaii, ns cele fcute cu o persoan cu TPB pot fi foarte costisitoare i niciodat de ajunsdeoarece vor cere tot mai mult. d. Depresia Aceasta apare atunci cnd persoana care a fcut compromisurile realizeaz costurile acesora: pierderea prietenilor, a familiei, a stimei de sine i a hobby-urilor. Persoana cu TPB nu s-a schimbat, dar cea fr TPB da.

e. Acceptarea Acceptarea apare atunc cnd persoan fr TPB integreaz aspectele bune i rele ale celui cu TPB i realizeaz c acesta nu e doar una dintre aceste aspecte, ci ambele. Persoana fr tulburare a nvat n acest stadiu s accepte responsabilitatea pentru propria alegere i a altora pentru aciunile lor. Astfel, poate lua propriile decizii n ceea cep rivete persoana cu TPB cu mai mult lucididate. Rspunsul persoanelor fr TPB la comportamentul celor cu TPB 1. Consternare n faa agresivitii venite din partea persoanei cu TPB 2. Pierderea stimei de sine ca urmare a abuzului emoional repetat 3. Sentiment de neajutorare cel mai adesea persoana care triete n preajma cuiva cu TPB se va simi prins ncapcan deoarece se va simi fie responsabil pentru relaie, fie vinovat pentru emoiile i comportamentele celuilalt.

40

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 4. Evitare a prezenei persoanei cu TPB (lucreaz mai multe ore, evit s se ntlneasc cu acesta etc), fapt ce intensific sentimentul de abandon al acesteia. 5. Vinovie i ruine. n timp, persoanele apropiate celui cu TPB ajung s se considere sursa tuturor problemelor. 6. Adoptarea unor comportamente nesntoase precum consumul de alcool, abuzul de substane, mncatul excesiv. 7. Izolarea, fie pentru a evita contactul cu prietenii cu TPB, fie pentru c cei cu TPB le cer s se ndeprteze de ceilali. 8. Hiperactivare i boli somatice. Arousal-ul ridicat constant poate duce la dureri de cap, ulcer, presiunie sangvin ridicat etc. 9. adoptarea unor gnduri i emoii de tip TPB. Persoanele apropiate celor cu TPB ncep s gndeasc n termeni de alb-negru, iar starea emoional devine schimbtoare, n funcie de cea a persoanei bolnave. 10. Co-dependen. Adesea de dragul persoanei cu TPB, ceilali i ignor propriile nevoi, accept comportamentul intolerabil, iart de fiecare dat etc.

3.4.6.Ce este normal? Poate deveni foarte dificil s asumm ce fel de comportament e normal i care nu e. Urmtoarele ntrebri pot ajuta. Cu ct dai mai multe rspunsuri de DA , cu cu att e mai recomandabil s v reevaluai maniera n care comportamentul persoanei cu TPB din viaa dvs v afecteaz. 1. Persoanele care se afl n relaii fericite i spun c nu neleg de ce continui s te accepi comportamentul persoanei cu TPB? 2. ncerci s evii contactul cu aceste persoane. 3. Simi nevoia s acoperi anumite aspecte ale comportamentului celui cu TPB 4. Ai trdat sau minit pe cineva pentru a proteja pe cel cu TPB sau relaia ta cu el. 5. Devii tot mai izolat 6. Gndul c trebuie s petreci mai mult timp cu persoana cu TPB i d senzaii fizice neplcute 7.Ai alte posibile indispoziii relaionate cu stresul 8. Ai simptome depresive? 9. Te-ai gndit vreodat la suicid?

41

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 10. Ai acionat n mainere care contravin cu valorile i credinele tale ca rezultat al relaiei cu o persoana cu TPB.? 11. Iei decizii din teama, obligaie sau vinovie? 12. Relaia cu persoana cu TPB pare s fie mai mult despre putere i control, dect bazat pe afeciune?

42

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

PROGRAMUL Descurc-te la grani!

Borderline Ofera Relatii Disfunctionale Emotii Riscante Legaturi Imature Neconstientizand Efectele

43

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

4.1 Argument Importana unui program de educare privind Tulburarea de personalitate Borderline Campaniile cuprinztoare de promovare a sntii sunt ncercri cu scop clar de a informa, persuada sau motiva o schimbare de comportament; sunt cele mai eficiente atunci cnd includ o combinaie de activiti, media, interpersonale i evenimente; i dezvoltarea unui set implic structurat de activiti de comunicare care s includ minimum

producerea i distribuirea de mesaje. (Everett M. Rogers, and J. Douglas Storey, Communication Campaigns, n Charles R. Berger and Steven H. Chaffee (eds.) Handbook of Communication Science, Sage: Newbury Park, CA, 1988) Impactul oricrei tulburri mentale asupra familiei poate fi catastrofic, din punctul de vedere al diagnosticului. Membrii familiei sunt adesea n prima linie, ei trebuind s managerieze situaii problematice pentru care nu sunt pregtii. i pe care nu i le asum voluntar. De asemenea, se pare c c membrii familiei persoanelor cu tulburri mentale, se simt traumatizai i incapabili de a nelege ce se ntmpl cu apropiaii lor i de a-i ajuta. (Hoffman, Penney, & Woodward, 2002) Tulburrile de personalitate sunt o chestiune de familie datorit caracterului lor interpesonal Membrii familiei sunt cei mai influenai de persoana cu TP i cei mai n msur s influeneze comportamentul acesteia Cei care au n familie o persoan cu o tulburare mental sunt mai predispui la depresie (Dyck, Short & Vitaliano, 1999; Song, Biegel, & Milligan, 1997) la burden, grief i izolare (Greenberg, Seltzer, & Greenley, 1993; Lefley,1987) Nu exist n Romnia un program psihoeducaional centrat pe tulburri de pe axa II n studiile ce vizau tulburri pe axa I, credinele i emoionalitatea familei corela puternic cu recderea la persoana bolnav (EE; Hooley & Hoffman, 1999; Hoffman & Hooley, 1999).

44

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 4.2 Descrierea general a programului: Descurc-te la grani! e un program psiho-educaional care are ca scop principal oferirea de suport membrilor familiei persoanelor cu Tulburare de personalitate Borderline, informarea leegat de procesele TPB, resursele i serviciile disponibile, precum i oferirea de cursuri de formare pentru membrii familei pentru a gestiona relaiile cu persoana cu TPB. Programul este implementat la nivel de comunitate local i naional i de un grup de psihologi i terapeui cu formare cognitiv-comportamental. STADIILE MAJORE ALE LIVRRII PROGRAMULUI 1.IDENTIFICAREA beneficiarilor 2. RECRUTAREA beneficiarilor 3. ANGAJAREA beneficiarilor in activitile programului

OBIECTIVE: 1. Educarea comunitii cu privire la impactul TPB asupra familei 2. Suport pentru persoanele care au apropiai diagnosticai cu TPB. 3. Ajutarea membrilor familiei s i neleag i gestioneze mai eficient emoiile n raport cu pacientul. 4. Inducerea sentimentului de control i scderea nivelului stresului prin nvarea membrilor familiilor s implementeze strategii eficiente de comunicare i rezolvare de probleme. 5. Suport pt crearea unei reele pentru membrii familiei cu situaii de via similare. 6. Crearea unui soft care s conin resurse electronice referitoare la aspectele TPB, strategii de self-help, nregistrri video cu secvene de comunicare eficient ntre un borderline i un membru al familei etc GRUPUL INT: Beneficiari direci: membri familiilor persoanelor diagnosticate cu TPB Beneficiari indireci: persoanele diagnosticate cu TPB, comunitatea

Etapele proiectului 1. INFORMARE 2. ELABORAREA PROGRAMEI DE TRAINING 3. SELECTAREA PARTICIPANILOR

45

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 4. LIVRAREA CURSULUI DE FORMARE CTRE MEMBRII FAMILIEI NSCRII N PROGRAM 5. CREAREA UNUI MANUAL AL CURSANILOR 6. GRUP SUPORT-PLATFORM ONLINE (discuii legate de formare, teme de cas, cazuri etc)

DURATA PROGRAMULUI : 6 luni CURSUL DE FORMARE DESCURC-TE LA GRANI! Structura i activitile cursului sunt bazate pe urmtoarele teorii i modele: Modelul SCA (Lazarus si Folkman, 1984) stresss-coping-adaptation (centrat pe puncte tari, resurse si capaciti adaptative ale individului. Strategii cognitive si comportamentale (acescea vor media relaia dintre familie i TPB a cuiva drag. Dialectical Behavior Therapy (DBT) (Linehan, 1993a) : strategii bazate pe acceptare i schimbare, abiliti de echilibrare ntre nevoile personale i cele ale persoanei cu TPB. Principiile REBT (Modelul ABC al lui Albert Ellis) Modulele de formare i activitile aferente vizeaz: 1. Informaii actuale despre TPB i impactul acesteia asupra familiei (componenta de psihoeducare) 2. Dezvoltarea unor abiliti de coping adaptative n cazul membrilor familiilor persoanelor cu TPB. (managementul emoiilor, abiliti de rezolvare de probleme, tehnici de mindfulness). 4. Dezvoltarea unor abiliti de relaionare adecvat cu persoanele cu TPB. 3. Dezvoltarea unui grup local/naional de suport pentru familii

46

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

4.3 Module de formare

1. Psihoeducaie (Tulburarea de personalitate Borderline) 2. Managementul emoiilor 3. Strategii eficiente de relaionare cu o persoan cu TPB 4. Dezvoltarea abilitilor de rezolvare de probleme COMPETENE SPECIFICE S cunoasc specificul TPB S cunoasc simptomatologia TPB S cunoasc subtipurile TPB S cunoasc etiologia TPB S cunoasc tratamentele eficiente pentru TPB S cunoasc comorbiditile TPB S cunoasc impactul TPB asupra relaiilor sociale 2. s cunoasc asumpiile de baz ale abordrii cognitivcomportamentale s cunoasc conceptul de coping S cunoasc Strategii 47 Model ABC - Fia costuri & beneficii - Coping card Gnduri automate vs. Evaluri - Dialog socratic -Brainstorming -activitate CREDE CONINUT TEMATIC Simptome cursul tulburrii cauze dezvoltare tratamente comorbiditate ACTIVITI, METODE Prelegere interactiva Brainstorming Discuii

MODUL 1.

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 REBT S identifice cogniiile iraionale n raport cu TPB S neleag legtura dintre gnduri-emoii S nlocuisc cogniiile iraionale cu cogniii raionale S neleag emoiile celorlali S cunoasc principiile mindfulness S utilizeze strategii minsfulness 3. s cunoasc principiile comunicrii asertive s cunoasc tenhici de comunicare eficient specifice interaciunii cu o persoan cu TPB Mindfulness -Comunicarea asertiv Restructurare cognitiv

-Activitate CHANGE YOURSELF -Activitate OBIECTUL PREFERAT

-Exerciii mindfulness -Activitate ACCEPT! -Discuii

- Activitatea VORBESTE CU MINE -Discuii -Joc de rol -activitate DRAG BORDERLINE, TE PARSESC!

- Fric de abandon a persoanelor cu TPB - Relaii instabile pentru borderline

-Relaionarea eficient n S utilizeze tehnici interaciune cu persoanele cu de comunicare TPB specifice interaciunii cu TPB 4. Gestionarea situaiilor de criz n relaia cu TPB Abiliti de luare a deciziilor - Model ABC comportamental - Training asertiv -Emoiile i decizia -Erori n decizie

-Brainstorming -Exersarea TRAININGULUI ASERTIV -Exerciii mindfullness

48

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

4.4 Activiti

Titlu: CREDE Obiective o Introducerea conceptului de CREDE o Explicarea aplicabilitii lui pe parcursul programului Durata activitii: 40 min Materiale necesare: Handout CREDE Descrierea activitii: La nceputul activitii de formare, creai grupe de cte 5 persoane (similare din punctul de vedere al problemelor de comunicare cu persoana cu TPB) care se vor ntlni periodic n timpul programului i care vor lucra mpreun la teme i activiti. n final, ei vor forma un Grup profesional de resurse. Instruciuni de lucru Dup ce s-au format grupele, explicai conceptul de CREDE Discutai ce nseamn fiecare liter, despre importana lor, i cum se relaioneaz ele cu activitile trainingului. C=comunicare Comunicarea n relaiile interumnae e important, iar cu un Borderline e esenial. n acest training vei deprinde cteva tehnici utile n comunicarea cu un Borderline. R=rezolvare de probleme n acest training vei exersa o serie de strategii eficiente de rezolvare de probleme E=educare ntregul program e gndit ca o manier interactiv i complx de educare a familiei n ceea ce privete trsturile unei persoanei cu TPB, simptomatologia etc. D=dezvoltare O component important a programului e constituit din activiti care vizeaz dezvoltarea social i emoional a participanilor. E=emoii O component a programului vizeaz managementul eficient al propriilor emoii i al emoiilor celorlali. 49

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Aadar, fiecare echip, la finalul programului, va avea de alctuit din experienele prorpii de nvare, un ghid pe fiecare component din programul de mai sus, pe care s o mprteasc cu celelalte grupuri. Debriefing: 1. Cum v-ai simit pe parcursul completrii sarcinii? 2. Ce a fost cel mai dificil? 3. Care au fost cele mai utile experiene de nvare? Recomandri pentru coordinator: Urmrii constant evoluia grupurilor pe parcursul sesiunilor de training.

50

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Titlu: OBIECTUL PREFERAT Obiective: S recunoasc importana ideii de a pierde ceva drag S reueasc s empatizeze cu persoana cu TPB S i recunoasc propriile gnduri i emoii Timp: 20 -30 minute Materiale: obiecte personale, bol n care vor fi puse obiectele Instruciuni de aplicare: Rugai participanii s renune la un obiect drag i util lor n timpul sesiunii de training. Dup ce toi cursani au ndeplinit sarcina, spunei-le c nu le vor mai primi napoi. Continuai apoi cu activitatea de prezentare a caracteristicilor TPB. La finalul sesiunii, oferii-le fia Jurnal de automonitorizare i rugai-i s o completeze. Discutai! Debriefing: 1. Cum v-ai simit referitor la situaia de a pierde un obiect drag? 2. Ce v-a trecut prin minte n acele moment? Dar pe parcursul sesiunii? Recomandri pentru coordinator Urmrii i notai pe tot parcursul trainingului eventuale comportamente i emoii relaionate cu situaia pierderii obiectului drag.

51

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Titlu: EXERCIIUL DIVERSITII Obiective: nelegerea i practicarea diversitii Creterea empatiei cu persoanele cu TPB Oferirea oportunitii de a nelege perspectivele altor persoane Timp: 1 or Materiale: fotografii, imagini, postere, flipchart, markere,articole din reviste. Instruciuni de aplicare: mprii participanii n perechi. Din fiecare pereche o persoan va fi o persoan celebr cu TPB. Oferii-le celor n rolul personajului respectiv, ct mai multe materiale din reviste, mass-media etc. despre el. Oferii-le participanilor umtoarea informaie: Pentru urmtoarele dou ore v rog s fii persoana cu TPB. V rog s v comporai ca atare, la toate sarcinile pe care le vei primi. Urmrii i gestionai posibilele conflicte. Dai fiecrui grup o sarcin specific. Debriefing: 1. Cum v-ai simit? 2. Ce ai nvat din aceast experien? Recomandri pentru coordonator: Acodai o atenie deosebit reaciilor participanilor i intervenii dac e cazul n posibilele situaii problematice.

52

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

TITLU: CHANGE YOURSELF! SCOP: nelegerea importanei dezvoltrii personale OBIECTIVE: nelegerea faptului c nu ai control dect asupra schimbrii gndurilor, emoiilor i comportamentului proprii, nu i pe ale celorlali. Importana expectanelor realiste Importana meninerii n sarcin TIMP: 30 min MATERIALE: INSTRUCIUNI DE APLICARE: La nceputul secvenei de formare, rugai cursanii s scrie cu mana stanga (daca sunt dreptaci si viceversa) urmatoarele fraze: Invat o noua abilitate si ar trebui sa o fac perfect de la inceput. Nu am nici o scuza pentru greseala si imperfectiune. Dupa ce au scris aceste fraze de cate trei ori, vor scrie in continuare cu aceeasi mana pana la urmatoarea pauza. Inainte de a incepe sa scrie frazele, rugati participantii sa isi noteze separat, pe o foaie, raspunsul la intrebarea: Cat de greu va asteptati sa va fie sa scrieti cu cealalta mana, pe o scala de la 1 (foarte usor) la 10 (foarte greu)? DEBRIEFING: Scrieti raspunsul la intrebarea: Cat de greu a fost sa scrieti cu cealalta mana, pe o scala de la 1 (foarte usor) la 10 (foarte greu)? Explicatii-le rolul expectantelor nerealiste vs. realiste Vorbiti cu participantii despre rolul mentinerii intr-o sarcina. Spunei-le urmtorul mesaj: Aa e i cu schimbarea noastr. E dificil la nceput, dar pe msur ce ne dezvoltm ,de vine tot mai uoar. Important e s nu abandonm, s ne meninem n sarcin i s perseverm. De asemenea, putem sa intervenim asupra comportamentului nostru. RECOMANDRI PENTRU COORDONATOR: Asigurai-v c toi participanii la activitate urmeaz ordinea pailor descrii de dvs.

53

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

TITLU: ACCEPT! SCOP: nelegerea diferenei dintre acceptarea condiionat i acceptarea necondiionat OBIECTIVE: nelegerea diferenei dintre comportament i persoan Identificarea caracteristicilor pozitive ale unei persoane cu TPB Exersarea acceptrii de sine necondiionate TIMP:30-40 min MATERIALE: biografii ale unor persoane celebre cu TPB, filmulete cu persoane celebre INSTRUCIUNI DE APLICARE: mprii cursanii n grupe de lucru. Oferii-le materiale legate de biografii ale persoanelor celebre cu TPB i urmrii mpreun filme cu acestea. Rugai-i s identifice cel puin 3 trsturi pozitive ale acestor persoane. Apoi, rugai-i s se gndeasc la persoana cu TPB din viaa lor i s identifice trsturile pozitive ale acesteia. DEBRIEFING: Aadar, o persoan, fie ea i cu TPB, nu e n totalitate rea sau bun. Gndii-v la ea ca la o culoare primar. Acum imaginai-v c atunci cnd amesteci o culoare cu alta, se chimb nuana... aa e i cu relaia cu borderline. Cnd adaugi familia i prieteni, se poate schimba semnificativ nuana. RECOMANDRI PENTRU COORDONATOR: -

54

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Titlu: VORBETE CU MINE! Scopul activitii: nelegerea pailor care conduc la o comunicare mai bun i optimizarea procesului de relaionare Obiective: A nva cum s comunice s relaioneze mai eficient cu un borderline Durata activitii: 15 minute Materiale necesare: Fise cu ntrebri pentru fiecare grup i fise de rspuns Instruciuni de aplicare: Aceasta va conine urmtoarele ntrebri, grupurile urmnd s rspund la fiecare: 1. Cum anume vei reaciona i ce vei spune cnd n timpul unui conflict, cel cu borderline striga s-l lsai n pace i s plecai? 2. Urmeaz s plecai un weekend departe de partenerul dvs. Cum vei ncerca s preveni o posibil ceart, emoiile negative, comportamentele nedorite ce au avut loc n trecut, atunci cnd ai mai plecat? 3. Urmeaz s plecai ntr-o excursie cu amicii dvs. (spre exemplu, la pescuit), fr cel cu borderline. Cum anume l pregtii pentru acest lucru? Lund n considerare tot ce am discutat pn acum, ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri. Imaginai-v dialogul ntre dvs. i persoana cu TPB i scriei rspunsul pe care l considerai optim. Debriefing: Fiecare grup discuta rspunsurile proprii, se primete feedback de la coordonator i de la celelalte grupuri. Se stabilesc cele mai bune rspunsuri i se primesc instruciuni pentru optimizarea celorlalte. Recomandri pentru coordonator: Oferii ghidaj n cele 15 minute, observai implicarea participanilor n sarcin.

55

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Titlu: Mindfulness ULTIMELE MINUTE Scop: Contientizarea momentului prezent Obiective: A nva cum s triasc n prezent, n mod intenionat S nu emit judecai de valoare Comunicare optim cu un borderline

Durata activitii: 30 de minute Materiale necesare: Instruciuni de lucru: Participanii se vor grupa n diade, i vor sta pe scaune fata n fa. Li se va spune: Imaginai-v c avei n faa dvs. o persoan apropiat cu borderline, o persoan care v-a cauzat multe neplceri. Gndii-v cteva minute la acest lucru. Avei acum ansa, n timp de 5 minute, s-i spunei ct de mult ru v-a cauzat. Dup cele 5 minute, i va imagina acelai lucru cealalt persoan din diada, avnd la rndul ei tot 5 minute pentru a spune ce are pe suflet. n pasul al doilea, li se va spune: Tocmai aflai c persoana la care v-ai gndit mai are de trit 5 minute, pe care le va petrece cu dvs. Aadar, avei la dispoziie 5 minute, ultimele 5 minute din viaa ei, pentru a reformula ce i-ai spus nainte i pentru orice altceva ce dorii s-i spunei. Debriefing: Cum v-ai simit? Ct de mult conteaz s trieti n prezent i nu n trecut? Care este rolul judecailor de valoare? Ne ajut?

Recomandri pentru coordonator: Monitorizai reaciile participanilor pe tot parcursul activitii i asigurai-v c urmeaz atent instruciunile.

56

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Titlu: Drag Borderline, te prsesc! Scopul activitii: stabilizarea cunotinelor referitoare la comunicarea eficient n cazul unei despriri de o personalitate borderline. Obiective consolidarea informaiilor obinute despre cum se comunic efcient cu o personalitate borderline n cazul specific al unei despriri prin lecturarea handout-urilor (2 min) reformularea scrisoarii disfuncionale ntr-una concordant cu sfaturile de pe hand-out. (6-7 minute)

Durata activitii: 20 min Materiale necesare: hand-outuri cu Sfaturi (5, cte una pentru fiecare grup) i 5 exemplare ale scrisorii disfuncionale. Descrierea activitii: Participanii vor fi mprii n maxim 5 grupuri. Fiecare grup va primi un hand-out cu Sfaturi: cum s te despari de Borderline i o variant a scrisorii disfuncionale. Dup lecturarea aceasteia cu voce tare i explicare instruciunilor, fiecare grup va trebui s reformuleze scrisoarea astfel nct aceast s se potriveasc ct mai bine sfaturilor oferite i informaiilor obinute de-a lungul prezentrii. Dup expirarea timpului de lucru, fiecare grup va citi cu voce tare varianta modificat a scrisorii i va primi feedback de la facilitatori. Instruciuni de lucru: recitii scrisoarea i hand-out-ul cu Sfaturi: cum sa te despari de Borderline. Apoi stabilii mpreun care sunt exprimrile greite, care ar amorsa reacii disfuncionale la personalitatea Borderline. Reformulai-le sau modificai-le apoi n concordan cu informaiile oferite mai devreme i cele prezentate pe hand-out, astfel nct s faciliteze desprirea. La sfrit alegei o persoan care s prezinte tuturor munca voastr. Debriefing: este important sublinierea rolului exerciiului. Acesta i-a propus

exersarea i stabilizarea unor metode eficiente de a comunica n situaii tensionate cu un borderline i a folosit scrisoarea ca mijloc pentru acest scop. Nu sugerm ns s se foloseasc 57

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 aceast modalitate pentru desprirea efectiv de borderline, scrisoarea fiind doar unealta folosit pentru exerciiul de comunicare. Recomandri pentru coordinator: Asigurai-v c participanii au neles scopul acestei activiti. Explicai-le faptul c alegerea formei de activitate printr-o scrisoare, este pur n scop didactic i nu este potrivit o desprire de o persoan cu TPB printr-o scrisoare. Argumentai de ce nu este potrivit astfel.

58

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Anexa 1
CREDE Bine de tiut... COMUNICARE REZOLVARE DE PROBLEME Bune practici... Resurse...

EMOTII DEZVOLTARE EDUCARE

59

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Anexa 2 Jurnal de monitorizare


Situaie/Activitate Gnd/ngrijorare Emoie Ex. Mi-a fost fric de aceast posibil durere Comportament (de coping) Ex. Am rmas acas i m-am uitat la TV

Ex. Am fost invitat s Ex. M-am gndit c joc o partid de m va durea spatele fotbal

60

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Anexa 3
Subiect: Mi-am angajat deja firm de paz! Drag Marsha, Dup toate isteriile tale, am luat cu uurin decizia s cobor din autobuzul nebuniei, pe care-l conduci cu mare succes, mai concret nu mai vreau s-i mai vd mecla vreodat. mi place mult de tine cnd dormi i sunt chiar uimit cum reueti s funcionezi n viaa de zi cu zi , i pur i simplu nu m mai vd supravieuind mult timp lng minunata ta fiin. E o decizie bazat pe incidentul n care i-ai bgat furculia sub unghie pn a sngerat fr oprire. Mi-e chiar uor s explic i am avut nevoie de aceast vacan c s m ascund de tine i simt c nu ar fi responsabil s ne mai vedem avnd n vedere bileelele n care m ameninai c m omori dac te prsesc. Simt c dac nu iau decizia asta acum viaa mea va fi n pericol n viitorul apropiat i c va trebui s m mut mpreun cu familia din ar. Doar ca s fiu clar, are totul de-a face cu fiecare lucru pe care l-ai zis i l-ai fcut. Mi-ai fcut sufletul s tremure n cele mai groaznice moduri i m zvrcolesc de dezgust c te-am cunoscut. Crede-m c a fost cea mai bun decizie pentru mine i fii sigur c nu am luat-o nainte de a obine un ordin de restricie mpotriva ta. Sper s fii cel puin nchis ntr-un spital de nebuni, fiecare idee de-a ta pare nscut ntr-un episod psihotic. Nici mcar sedativele nu ar mai avea succes n cazul tu i m mir cum de eti lsat s circuli liber pe strad. Ai putea s ctigi detaat concursul celor mai duse cu pluta persoane care exist n galaxia noastr. S nu cumva s m mai suni i sper s fii ct mai departe de mine posibil. Mi-am schimbat deja i numele! Al tu fost, Albert

61

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Anexa 4- Scrisoare funcional


Subiect: O decizie dificil Drag Marsha, Dup tot timpul petrecut mpreun, am luat cu greu hotrrea s pun capt acestei relaii i cred c e mai responsabil i mai bine pentru amndoi s nu ne mai vedem. Eti o persoan cu multe caliti care nu de puine ori m-a uimit dar nu pot s vd nici un viitor pentru relaia noastr. Am luat aceast decizie gndindu-m la faptul c aceast relaie i face mai mult ru dect bine. Mi-e greu s explic i am avut nevoie de aceast vacan ca s-mi pun ordine n gnduri i asta mi pare cea mai bun soluie pentru c eu i provoc prea multe neplceri. Simt c acum este cel mai potrivit moment s facem acest pas i s ne vedem fiecare de planurile de viitor. Ca s nu existe nenelegeri, mi asum responsabilitatea pentru tot ce s-a ntmplat. Sunt foarte abtut i deprimat n ultima perioad i trec printr-o etap dificil. Crede-m c este cea mai bun decizie pentru tine i a vrea s tii c m-am gndit bine i sunt foarte sigur de decizia luat. Sper s-i mearg bine i s gseti persoana potrivit pentru tine. Nimic nu m va face s m rzgndesc, pur i simplu nu suntem potrivii unul pentru celalalt. Este mai bine s nu inem legtura. i doresc numai bine, Albert

62

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Anexa 5- DEX BORDERLINE


Ghid: cum s te despari de Borderline Te iubesc = am nevoie s m iubeti Eti cel mai bun lucru din viaa mea = spune-mi c sunt cel mai bun lucru din viaa ta M doare capul/sunt trist = atenie ta nu s-a concentrat asupra mea i aa ncerc s o recuperez. Sunt foarte interesat/ de ideile si dorinele tale = am nevoie ca ideile i dorinele tale s fie despre mine i alltfel nu m intereseaz. Procesul de desprire dintr-o relaie romantic alturi de o personalitate Borderline este adesea compus din trei etape: Detaarea, ncheierea, Msuri de protecie n timpul detarii, identifici paii pe care ar trebui s-i urmezi i creezi un plan de Exit/Ieire. Multe persoane eueaz n desprire tocmai pentru c pleac impulsiv i pe neateptat, fr o planificare adecvat i fr resurse. Astfel, n aceast etap devi tot mai detaat, comunici puin, devi intenionat plictisitor n vreme ce i asiguri resursele financiare i emoionale d ecare vei aea nevoie. Cum comunici? nceteaz s dezbai, s discui sau s te aperi sau explici, rspunznd prin comentarii de genul : Am fost foarte confuz n ultima vreme sau Sunt aa de strasat c uneori nu mai sunt contient de aciunile mele. F aluzii la ct eti de deprimat, obosit i confuz despre via n general. ine minte c Borderline nu i asum niciodat resonsabilitatea pentru ce se ntmpl ntr-o relaie i se va simi mai bine dac poate s te nvinoveasc pe tine. S-ar putea chiar s povesteasc altora despre tine c eti nebun i confuz, dar d-i voie s fac asta ct vreme eti n procesul de detaare pentru c te va menine ntr-o zon lipsit de pericol. ncheierea continu pe acelai fundal ca detaarea, innd cont de faptul c Borderline nu accept responsabilitatea, rspunde mniei cu criticism i este predispus reaciilor de panic n separare. Cum comunici? F clar c eti apatic, confuz i obosit i c nu poi simi nimic pentru mine iar aceast desprie este un beneficiu pentru Borderline. Amintete-i c a observat c nu era ceva n regul cu comportamentul tu i c ai nevoie de timp s repari problemele pe care le ai. Dac borderderline te va putea nvinovi pentru desprire, va pleca mai repede i mai uor. Dac se va panica, vei primi o mulime de 63

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 telefoane, scrisori, bileele pe main, etc. Reacioneaz la toate n acelai fel, un plictisitor mulumesc . Dac reacionezi exagerat sau cedezi, ai pierdut din nou controlul. Centreaz-te pe timpul de care ai nevoie n afara acestei situaii, nu ceda negocierilor pe care i le va oferi: s v vedei mai rar, s luai o pauz, s mergei mpreun la terapie, etc. Atta vreme ct Borderline mai e n contact cu tine, simte ca are nc o ans s te manipuleze. Nu ncerca s l faci pe Borderline s neleag cum te simi: asta nu se va ntmpla! El va fi centrat doar pe propriile sentimente , ale tale fiind irelevante. O s-i pierzi doar timpul ncercnd s-l faci s neleag, timp pe care-l va vedea ca o oportunitatea de a te face s te simi mai vinovat i s te manipuleze. Nu folosi termeni precum ntr-o zi, poate sau n viitor . Cnd Borderline aude asemenea posibiliti va crede c eti slab i i va accentua presiunea. n faza msurilor de protecie, e important s transmii acelai mesaj i s te pstrezi impersonal. Cum comunici? Nu te rzgndeti! Relaia s-a ncheiat permanent, nu discuta despre posibile schimbri de atitudine n viitor! Poate crezi c l va calma pe Borderline, dar de fapt doar le spui c nc exist anse i c e nevoie doar de nc puin presiune ca s te ntorci n relaie. Nu oferi detalii despre noua ta via sau relaie. Asigur-l pe Borderline c i viaa lui i viaa ta sunt acum chestiuni prvate i c speri c este fericit. Pstreaz orice convorbire la minim, la o trecere vag n revist a vieii tale. Recunoate dificultile unei despriri n termeni generali, nu lsa conversaia s devin specific. Rezum-te la afirmaii de genul: Da, despririle sunt un moment greu pentru oricine. i nu e uor, dar sigur amndoi vom gsi o persoan potrivit pentru fiecare. ine minte! S nu fie nimic personal!

64

DESCURC-TE LA GRANI! 2011

Bibliografie
Aaron T. Beck , Arthur Freeman, Denise D. Davis et all (2011)- Terapia cogitiva a tulburarilor de personalitate, Editura ASCR Anisman H, Saharia M. D., Meaney M. J. (1997): Do early life events permanently alter approach. Sante Ment Que 22:87105 Beeghly M, Cicchetti D (1994): Child maltreatment, attachment, and the self system: emergence of an internal state lexicon in toddlers at high social risk. DevPsychopathol 6:530 Bender D. (Eds.), Textbook of personality disorders (pp. 375385). Washington, DC: American Psychiatric Publishing. Bowlby J., (1969).: Attachment and Loss, Vol 1: Attachment New York, Basic Books Carlson E.A. (1998): A prospective longitudinal study of disorganized/disoriented attachment.Child Dev 69:11071128 Carlson V, Cicchetti D., Barnett D. (1989): Disorganized/disoriented attachment relationships in maltreated infants. Dev Psychol 25:525531 Carpenter C., Gold J., Fenton W (1993).: Neuropsychological test results in BPD patients, in 1993 New Research Program and Abstracts, American Psychiatric Association, 146th Annual Meeting, San Francisco, CA, May 1217, 1993. Washington,DC, American Psychiatric Association, p 139 Carr A, Goldstein E, Hunt H (1979): Psychological tests and borderline patients. J Pers Assess 43:582590 Chopra H., Beatson J. (1986): Psychotic symptoms in borderline personality disorder.Am J Psychiatry 143:16051607 Driessen M, Herrmann J, Stahl K, et a (2000( : Magnetic resonance imaging volumes of the hippocampus amygdala in women with borderline personality disorder and early traumatization. Arch Gen Psychiatry 57:11151122 DSM-IV-TR, 2000 Fonagy P, Target M, Gergely G. (2000): Attachment and borderline personality disorder: a theory and some evidence. Psychiatr Clin North Am 23:103122

65

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Forguson L, Gopnik A. (1998): The ontogeny of common sense, in Developing Theories of Mind. Edited by Astington JW, Harris PL, Olson DR. New York, Cambridge University Press, pp 226243 Fossati A, Madeddu F, Maffei C. (1999): Borderline personality disorder and childhood sexual abuse: a meta-analytic study. J Personal Disord 13:268280 Gardner D., Lucas P.B., Cowdry R.W (1987).: Soft sign neurological abnormalities in borderline personality disorder and normal control subjects. J Nerv Ment Dis175:77 180 Glaser D. (2000) : Child abuse and neglect and the brain: a review. J Child Psychol Psychiatry 41:97116 Goldsmith H, Alansky J. A (1987).: Maternal and infant temperamental predictors of attachment: a meta-analytic review. J Consult Clin Psychol 55:805816 Goldsmith H.H., Buss A.H., Plomin R. (1987): What is temperament? Four approaches. Child Dev 58:505529 Gunderson J. (1984): Borderline Personality Disorder. Washington, DC, American Psychiatric Press Gunderson JG, Kolb JE, Austin V.(1981)- The diagnostic interview for borderline patients , The American Journal of Psychiatry, VOL. 138, No. 7 Hoffman, P. D., & Fruzzetti, A. E. (2005). Family interventions for borderline personality disorder. Hoffman, P. D., Fruzzetti, A. E., Buteau, E., et al. (2005). Family connections: A program for relatives of persons with borderline personality disorder. Family Process, 44, 217 225. Hoffman, P.D., & Hooley, J.M. (1998). Expressed emotion and treatment of borderline per-sonality disorder. In Session: Psychotherapy in Practice, 4(3), 3954. Hoffman, P.D., Fruzzetti, A.E., & Swenson, C.R. (1999). Dialectical behavior therapy: Family skills training. Family Process, 38, 399414. Joel Paris, M.D (2003).Personality Disorders,Over Time Precursors, Course, and Outcome, American Psychiatric Publishing, Inc Judd P., Ruff R. (1993): Neuropsychological dysfunction in borderline personality disorder. J Personal Disord 7:275284 Kendler KS, Bulik CM, Silberg J, et al (2000): Childhood sexual abuse and adult psychiatric and substance use disorders in women. Arch Gen Psychiatry 57:953959 66

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Kernberg O: Borderline personality organization. (1967) J Am Psychoanal Assoc 15:641685 Kimble C.R., Oepen G., Weinberg E., et al (1997): Neurological vulnerability and trauma in borderline personality disorder, in Role of Sexual Abuse in the Etiology of Borderline Personality Disorder. Edited by Zanarini MC. Washington, DC, American Psychiatric Press, pp 165180 Kreger R. & Mason P. (2010). Stop Walking on Eggshells: Taking Your Life Back When Someone You Care About Has Borderline Personality Disorder. New Harbinger Publications, Inc. Kreger R. & Mason P. (2010). The Stop Walking on Eggshells Workbook: Practical Strategies for Living with Someone Who Has Borderline Personality Disorder. New Harbinger Publications, Inc. Kreisman J. J. & Strauss H. (2004). Sometimes I Act Crazy Living with Borderline Personality Disorder. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc. Linehan M.M. (1993): Cognitive-Behavioral Treatment of Borderline Personality Disorder. New York, Guilford Linehan M.M (1995) .: Understanding Borderline Personality Disorder. New York, Guilford M. C. Zanarini (Ed.) (2007), Borderline personality disorder. New York: Marcel Dekker. Mary C. Zanarini (2005) -Borderline Personality Disorder, Taylor & Francis Group Masterson J, Rinsley D (1995): The borderline syndrome: the role of the mother in the genesis and psychic structure of the borderline personality. Int J Psychoanal 56:163 177 Newman L. & Stevenson C. (2005). Parenting and Borderline Personality Disorder: Ghosts in the Nursery. Clin Child Psychol Psychiatry, 10: 385 Ogata S.N., Silk K.R., Goodrich S. (1990), et al: Childhood sexual and physical abuse in adult patients with borderline personality disorder. Am J Psychiatry 147: 1008 1013 Paris J, Zelkowitz J, Guzder J (1999): Neuropsychological factors associated with borderline pathology in children. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 38: 770774, Shapiro E, Zinner J, Shapiro R (1975): The influence of family experience on borderline personality development. Int Rev Psychoanal 2:399411 67

DESCURC-TE LA GRANI! 2011 Singer M.T. (1977): The borderline diagnosis and psychological tests: review and research, in Borderline Personality Disorders: The Concept, the Syndrome. Edited by Hartocollis P. New York, International Universities Press, pp 193212 Swirsky-Sacchetti T., Gorton G., Samuel S., et al (1993): Neuropsychological function in borderline personality disorder. J Clin Psychol 49:385396 Torgersen S.,(1994): Genetics in borderline conditions. Acta Psychiatr Scand Suppl 379: 1925 Zanarini MC (ed) (2000): Role of Sexual Abuse in the Etiology of Borderline Personality Disorder. Washington, DC, American Psychiatric Press Zanarini MC, Gunderson J, Frankenburg F. (1990): Cognitive features of borderline personality disorder. Am J Psychiatry 147:5763 Zanarini MC, Gunderson J, Marino M, et al (1989): Childhood experiences of borderline patients. Compr Psychiatry 30:1825 Zanarini MC, Ruser TF, Frankenburg FR (2000) : Related factors associated with the dissociative experiences of borderline patients. J Nerv Ment Dis 188:26 30 Zanarini MC, Williams A. A, Lewis R.E. (1997): Reported pathological childhood experiences associated with the development of borderline personality disorder. Am J Psychiatry 154:11011106 bpddemystified.com palace.net/llama/psych/bpd.html http://bpdfamily.com/bpdresources/nk_a109.htm http://bpdfamily.com/bpdresources/nk_a108.htm http://bpdfamily.com/bpdresources/nk_a101.htm http://bpdfamily.com/bpdresources/nk_a110.htm

68