Sunteți pe pagina 1din 3

Republica Moldova este parte la trei iniiative transfrontaliere de tipul euroregiunilor: Dunrea de Jos (1998), format din judeul

eul Cahul (Republica Moldova), judeele Brila, Galai i Tulcea (Romnia) i regiunea Odesa (Ucraina); Prutul de Sus (2000): judeele Bli i Edine (Republica Moldova), judeele Botoani i Suceava (Romnia) i regiunea Cernui (Ucraina); SiretPrutNistru (2002): judeele Ungheni, Chiinu, Lapuna, Soroca i Orhei (Republica Moldova) i judeele Iai, Piatra Neam i Vaslui (Romnia). n prezent, aproximativ 70% din teritoriu i 80% din populaia Republicii Moldova particip la activiti transfrontaliere n cadrul euroregiunilor. Romnia, Republica Moldova i Ucraina trebuie s fac fa provocrilor i oportunitilor create de procesul de rspndire a arealului de aciune a Uniunii Europene. Cele trei ri implicate n aceste euroregiuni au ncheiat numeroase acorduri economice i de cooperare, cele mai multe dintre ele stimulate de existena trilateralei: RomniaRepublica MoldovaUcraina. Un element important constat oferirea dovezilor empirice necesare privind efectele extinderii, acordnd atenie deosebit regiunilor de frontier ale UE-27, devreme ce acestea vor juca un rol decisiv n dinamica spaiala provocat de integrare. Pornind de la un Nou model Economico -Geografic (NEG), model bazat pe trei regiuni, vom analiza schimbrile, cu privire la accesul Republicii Moldova, ca o regiune de frontier a UE, n cadrul pieei interne, condiionate de integrare. Este important a fi atras atenia i a se iniia un schimb de experien dintre statele-membre Europene (n particular Romnia) i Republica Moldova n domeniul dezvoltrii economice a regiunilor de frontier prin consolidarea politicii inovaionale, de cercetare dezvoltare tehnologic i dezvoltarea clusterelor n zonele de grani. Autoritile moldovene i ucrainene au examinat posibilitatea crerii euroregiunii "Nistru". Din componena Euroregiunii "Nistru" urmeaz s fac parte raioanele Floreti, Dondueni, oldaneti, Soroca, Camenca din Republica Moldova i regiunea Vinia din Republica Ucraina. Iniiativa a fost discutat la data de 24 februarie curent, la Soroca, n cadrul ntrevederii dlui Radu Cru, Viceministrul Administraiei Publice Locale, dlui Serghei Pirojkov, Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar al Republicii Ucraina n Republica Moldova, reprezentanilor misiunii diplomatice a Ungariei n Republica Moldova cu conducerea autoritilor administraiei publice locale din Moldova i Ucraina. Unul dintre avantajele crerii Euroregiunii "Nistru" presupune motivarea autoritilor publice locale de pe ambele maluri ale Nistrului s participe la atragerea fondurilor suplimentare, puse la dispoziie de Comisia European prin trei instrumente de finanare precum: Programul Operaional trilateral Romnia-Ucraina-Moldova, cu un buget de 126 mil.euro, Programul Bazinului Mrii Negre, pentru perioada 2007-2013 (18 mil.euro) i Programul de Cooperare Transfrontalier pentru Sud-Estul Europei, cu un buget pentru Moldova i Ucraina de 2 mil.euro. Euroregiunile reprezint forme i mecanisme de cooperare transfrontalier, facilitnd integrarea european a rilor care fac parte din astfel de structuri, aspect de importan pentru Republica Moldova i Ucraina. Bazele cooperrii transfrontaliere n Moldova au fost puse ncepnd cu anul 1998, prin crearea Euroregiunilor "Prutul de Nord", "SiretPrut-Nistru" i "Dunrea de Jos", reprezentanii crora au vorbit, n cadrul ntrevederii, despre formele reuite i practicile de succes pe care le-au nregistrat. Radu Cru a menionat n cadrul evenimentului, c n ultimii ani, ntre localitile de frontier ale ambelor ri sunt stabilite relaii de colaborare n mai multe domenii, dar Euroregiunea "Nistru" va permite de a crea o structur flexibil de management comun, care ar contribui la dezvoltarea comerului transfrontalier, promovarea turismului, consolidarea cooperrii culturale, sociale, de mediu i altele. Iniiativa de creare a celei de a patra euroregiune, care ar include localiti din nordul rii i din Ucraina a fost susinut de Serghei Pirojkov. El a subliniat c procesul se nscrie n Strategia Uniunii Europene "Dimensiunea estic a Politicii Europene de Vecintate". De asemenea, ambasadorul Ucrainei a menionat c fortificarea relaiilor dintre autoritile administraiei publice locale, de pe ambele maluri ale Nistrului, va reprezenta un element important n perspectiva soluionrii conflictului transnistrean. Proiectul a fost susinut i de conducerea raioanelor care vor intra n componena euroregiunii, de reprezentanii Delegaiei Comisiei Europene, de reprezentanii Ageniei Suedeze pentru Dezvoltare i Cooperare Internaional (SIDA). n cadrul evenimentului prile au convenit asupra crerii grupului de lucru care urmeaz s identifice cile cele mai eficiente de pregtire a documentaniei de nregistrare a Euroregiunii "Nistru", iar umtoarea edin, care se va desfura n Ucraina, n decurs de o lun, va fi una constitutiv pentru aceast euroregiune.

Euroregiunea Dunarea de Jos Ca urmare a demersului autoritatilor locale si regionale din Romania, Republica Moldova si Ucraina, la inceputul anului 1997 a fost lansat, de catre tara noastra, proiectul cooperarii transfrontaliere: Euroregiunea "Dunarea de Jos". Actiunile concrete in vederea constituirii Euroregiunii au urmat la reuniunea de la Ismail din 24-25 februarie 1998, desfasurata sub egida Consiliului Europei, unde s-a convenit asupra semnarii "Declaratiei cu privire la promovarea cooperarii transfrontaliere intre autoritatile locale si regionale din Romania, Ucraina si Republica Moldova". De asemenea, la data de 09-10 iunie 1998 au fost organizate la Galati reuniuni la nivel de experti ai autoritatilor regionale interesate, la care s-a definitivat forma si continutul Statutului Euroregiunii "Dunarea de Jos". Astfel, la 14 august 1998, cele trei tari au semnat la Galati Acordul cu privire la constituirea Euroregiunii "Dunarea de Jos", din care fac parte judetele Galati, Braila si Tulcea, Cahul, fostele raioane Cahul, Cantemir si Vulcanesti din Republica Moldova si regiunea Odesa, Ucraina. La aceeasi reuniune a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului si au fost desemnate organele de conducere, executive si de coordonare a euroregiunii. Organul suprem de conducere al euroregiunii este Consiliul in componenta caruia intra catre trei membri ai fiecarei parti, reprezentanti ai autoritatilor publice regionale. Consiliul este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Organele de lucru ale euroregiunii sunt noua comisii de lucru pentru diferite domenii. Coordonarea tuturor activitatilor ce se desfasoara in cadrul euroregiunii sunt asigurate prin intermediul Centrului de Coordonare. Incepand cu 18 martie 2003, presedintia Consiliului a fost transmisa prin rotatie judetului Cahul, care pe parcursul a doi ani vor coordona activitatile in cadrul euroregiunii. Dintre actiunile desfasurate pana in prezent sub egida Euroregiunii "Dunarea de Jos" pot fi evidentiate: incheierea Protocolului intre Consiliul raional Reni, Administratia raionala de Stat Reni, Portul Reni, Consiliul Judetean Galati, Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, privind conditiile de realizare a unei linii de transport fluvial de marfuri, mijloace auto si pasageri intre porturile Reni si Galati (5 mai 1999); inceperea cursurilor la "Universitatea de Stat" Cahul, infiintata prin extinderea Universitatii "Dunarea de Jos Galati" la Cahul (1 octombrie 1999); semnarea unui Protocol de colaborare intre Consiliul Judetean Tulcea si Consiliul Judetean Cahul (12 mai 2000); semnarea unui Acord privind infiintarea Asociatiei Universitatilor de pe teritoriul Euroregiunii "Dunarea de Jos" (1 decembrie 2000); prima intalnire privind cooperarea transfrontaliera pentru conservarea naturii in zona deltei Dunarii si Prutului Inferior (16 decembrie 2000, Tulcea), ocazie cu care s-au deschis, la 14 decembrie 2001, liniile de transport Tulcea-Reni, Galati-Reni. Ca proiecte prioritare se numara: definitivarea statutului si infiintarea zonei economice libere Galati-Giurgiulesti-Reni; crearea unui centru cultural romanesc la Ismail; studiul navigatiei pe Dunare (bratul Chilia, bratele si canalele existente la nord de Chilia); infiintarea unor noi puncte de frontiera. In perioada 23-24 ianuarie 2006 la Odesa a avut loc sedinta Consiliului euroregiunii, ocazie cu care s-au desfasurat sedinte de lucru ale comisiilor de specialitate. Astfel, Comisia pentru economie, finante si audit a prezentat proiectele comune pentru perioada urmatoare, retinand atentia realizarea unui registru unic al intreprinderilor din cadrul Euroregiunii, crearea unui web-site care sa contina o baza de date referitoare la asociatiile si camerele de comert si industrie din regiune, intocmirea unei harti a zonelor viticole. Comisia pentru transport si comunicatii a reanalizat oportunitatea deschiderii unei linii Ro-Ro intre Isaccea si Orlov, care ar asigura dezvoltarea economica a intregii Euroregiuni. Din pacate, in prezent, din atatea proiecte propuse, nu pot mentiona realizarea vreunuia. Dimpotriva, as putea specifica desfiintarea Extensiei Universitatii Dunarea de Jos de la Cahul, inchiderea liniei de transport Galati-Reni, limitarea contactelor culturale prin nepermiterea deschiderii centrelor culturale romanesti la Ismail si Cahul. Euroregiunea Dunarea de Jos, din care fac parte unitati teritorial-administrative din Romania, R. Moldova si Ucraina, se va transforma in asociatie transfrontaliera, dupa zece ani de la infiintare, in speranta ca in felul acesta proiectele comune vor avea mai mult succes si vor obtine finantare UE. Administratiile locale din euroregiunea Dunarea de Jos, din care fac parte judetele Galati, Tulcea si Braila din Romania, raioanele Cantemir si Cahul din Republica Moldova, precum si regiunea Odesa si raionul Reni din Ucraina, au semnat marti un acord de transformare a euroregiunii Dunarea de Jos in asociatie de cooperare transfrontaliera cu personalitate juridica romana, al carei principal obiectiv este dezvoltarea zonei prin atragerea de fonduri europene. Acordul a fost semnat marti la Odesa, in Ucraina, de oficiali din administratia locala din Romania, Republica Moldova si Ucraina. Fiecare parte este reprezentata in asociatie de cate trei entitati: consiliile judetene din Galati, Tulcea si Braila din partea tarii noastre, consiliile raionale Cantemir si Cahul, precum si Secretariatul General al regiunii din partea Republicii Moldova si Consiliul Regional Odessa, raionul Reni si Administratia de Stat reprezentata de guvenator din partea Ucrainei.

Liderii asociatiei si-au propus ca prim obiectiv atingerea statutului de aplicant direct pentru proiectele finantate de Uniunea Europeana. Sumele alocate de UE proiectelor transfrontaliere nu sunt mici. Numai pentru anul in curs, alocatia UE pentru proiectele trilaterale Romania-Republica Moldova-Ucraina se ridica la 27 de milioane de euro. Asociatia va dobandi personalitate juridica in cel mult 90 de zile, termenul maxim prevazut de lege. Dupa aceea, urmeaza scrierea de proiecte si depunerea cererilor de finantare, adica alte cateva luni. Eu sper insa ca la jumatatea anului viitor sa putem demara primul proiect. La ora actuala sunt conturate deja proiectele prioritare, a anuntat liderul Consiliului Judetean de la Galati. "Pe protectia mediului, avem proiectul O Dunare curata, care prevede salubrizarea fluviului de la Braila si pana la varsarea in Marea Neagra, pe toate cele trei brate: Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. Al doilea mare proiect este modernizarea infrastructurii transstatale pe ruta Odesa-Izmail-ReniGiurgiulesti-Galati. Al treilea proiect, tot de infrastructura, prevede realizarea unei cai de comunicatii pe Dunare, intre localitatile Isaccea din judetul Tulcea si Orlovka din Ucraina. Este vorba de o linie bac, destinata transportului marfurilor peste Dunare. Aici, insa, sunt necesare clarificari la nivel guvernamental, deoarece acest proiect presupune transformarea localitatilor Isaccea si Orlovka in puncte de trecere a frontierei", a declarat presedintele CJ Galati, Eugen Chebac. Euroregiunea Dunarea de Jos a fost infiintata la 14 august 1998, insa pana acum nu a atras fonduri europene directe, iar demararea unor proiecte comune a fost modesta. Euroregiunea Prutul de Sus Constituita in anul 2000 Euroregiunea Prutul de Sus cuprinde urmatoarele unitati administrativ - teritoriale: judetele Botosani si Suceava din Romania; raioanele Briceni, Edinet, Falesti, Glodeni, Ocnita si Riscani din Republica Moldova; regiunile Cernauti si Ivano-Frankivsk din Ucraina. Obiectivele principale sunt largirea legaturilor subregionale existente, favorizarea colaborarii transfrontaliere a administratiilor publice locale, institutiilor, agentilor economici, organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice in domeniile economic, invatamant, stiinta, cultura si sport, dezvoltarea noilor mecanisme de colaborare subregionala, precum si asigurarea dezvoltarii durabile a Euroregiunii, n cadrul integrarii n procesul general european contemporan. In desfasurarea colaborarii transfrontaliere, un rol important revine Consulatelor Generale ale Romaniei la Cernauti si Ucrainei la Suceava, precum si Camerelor de Comert si Industrie a judetului Suceava la Cernauti si a Regiunii Cernauti la Suceava. Activitatea in cadrul Euroregiunii "Prutul de Sus" se realizeaza prin cele patru Comisii de lucru, in componenta carora intra cate un reprezentant al fiecarei unitati administrativ - teritoriale: 1. Comisia de lucru pe probleme ale economiei, infrastructurii si turismului; 2. Comisia de lucru pe probleme ale securitatii ecologice, protectiei mediului, dezvoltarii durabile a regiunii si activitatii Euroregiunii; 3. Comisia de lucru n probleme ale stiintei, nvatamntului, culturii, ocrotirii sanatatii, tineretului si sportului; 4. Comisia de lucru n problemele dezvoltarii relatiilor interregionale si interetnice. Comisiile sunt coordonate de Secretariatul Consiliului Euroregiunii "Prutul de Sus", iar conducerea si sediul acestora sunt detinute, prin rotatie anuala, de fiecare dintre membrii Consiliului Euroregiunii.