ALERGIA ALIMENTARA

GASTROINTESTINALA

SERIA A 2008
Alergia alimentara cunoscuta de la inceputul
sex.XX odata cu introducerea laptelui de vaca in
nutritia copilului.
Alergia alimentara - reactie clinica adversa la
proteinele alimentare mediata imunologic.
Prevalenta alergiilor alimentare a crescut in
ultima decada - ex.alergie alune creste de la
0,5% la 1,5% intre 1989 -1994.
Prevalenta alergiei alimentare la sugari 1 -2%

Luand in consideratie - perturbarile legate de

alergia alimentara (dermatita atopica, RGE,
colici infantile) prevalenta 20 - 30%.
 Epidemiologie
Prevalenta alergiei alimentare in populatia
generala adulti si copii: 1,4% - 1,8% (E. Young)
Franta – prevalenta alergiei alimentare: 2,1% -
3,8% (D.A. Moneret-Vautrin)
- mai frecventa la copil: 3 copii
la 1 adult; 75% copii si 25%
adulti
- incidenta alergiei alimentare: 4-8,5%
la copiii sub 8 ani
 Epidemiologie

Frecventa alergiei alimentare mai mare la

atopici (Moneret-Vautrin, 1996)

- antecedente familiale atopie 89,7%

- 33-50% - dermatita atopica
- 2-8% - astm
- 1-5% - urticarie cronica
- 10% - soc anafilactic
 Studii privind prevalenta alergiilor alimentare
la sugar si copil mic
Prevalenta
Autori An de studiu Nr. Varsta ani alergiei Comentarii
alimentare
Jakobsson si 1979 1079 <1 Lapte vaca St. suedez
Lindberg 1,9%
Host si 1985 1749 <1 Lapte vaca St. danez
Halken 2,2%
Schrander si 1993 1158 <1 Lapte vaca St. german
col. 2,8%
Hill 1997 620 0-3 Lapte vaca Melbourne
2%
Ou 3,2%
Alune 1,9%

Tariq 1989 1218 4 Alune 0,5% Isle

Grundy 1994-1996 1246 4 Alune 1,5% Isle

Sicherer 1999 12032 copii si adulti Alune 1,1% SUA

 Manifestari clinice
Simptome de apel:
– Dermatita atopica
– Urticaria acuta si recidivanta
– Edem Quincke
– Astm
– Sindromul oral
– Anafilaxie acuta
– Soc anafilactic

Alergia alimentara poate fi grava sau chiar mortala

 FIZIOPATOLOGIE

ÎN ALERGIA ALIMENTARĂ SE CONFRUNTA:

1. ALERGENII ALIMENTARI

2. BARIERA GASTROINTESTINALĂ

3. SISTEMUL IMUNITAR
 ALERGENII ALIMENTARI – DIVERSI !

PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂ

- CAZEINA
- PROTEINE SOLUBILE:
β-LACTOGLOBULINA
α-LACTOGLOBULINA
SERUM ALBUMINA BOVINĂ
IMUNOGLOBULINE BOVINE

PROTEINE DIN OU
- OVOMUCOID
- OVALBUMINA
- LIZOZIM

PROTEINE DIN SOIA

- FRACŢIUNI GLOBULINICE 2S, 7S, 11S
- INHIBITORI AI TRIPSINEI
- LECTINA
 BARIERA INTESTINALA IMUNA

- MALT (400m2)
- ŢESUT LIMFOID INTESTINAL (GALT)
- IgAs
- CELULE EFECTOARE (MACROFAGE, MASTOCITE, PLASMOCITE,
LIMFOCITE - Th, Ts)

CĂILE PASAJULUI MACROMOLECULAR

- CELULE M - PLĂCI PEYER

- ENTEROCITE (ENDOCITOZĂ, EXOCITOZĂ)
- JONCTIUNI INTERCELULARE
 FACTORI PREDISPOZANŢI

FACTORI CARE REGLEAZĂ HIPERSENSIBILITATEA

ALIMENTARĂ LA COPIL ŞI ADULT

ALIMENTE SOLIDE
LAPTE

IgA SECRETOR

PERMEABILITATE

PREDISPOZIŢIE GENETICĂ

NOU NĂSCUT ADULT

• PREDISPOZIŢIA GENETICĂ DE A DEZVOLTA Ac IgE - TOATĂ
VIAŢA - ISTORIC FAMILIAL

• PERMEABILITATEA INTESTINALĂ CRESCUTĂ LA SUGAR POATE

CREŞTE ULTERIOR PRIN LEZIUNI ALE MUCOASEI
GASTROINTESTINALE (GASTROENTERITE INFECŢIOASE ACUTE)

• PE MĂSURA DEZVOLTĂRII IgA SECRETOR-ACEASTA PROTEJEAZĂ

CONTRA SENSIBILIZĂRII ALIMENTARE ÎN LUMENUL INTESTINAL

• INIŢIAL MULTE ANTIGENE ALIMENTARE SUNT COMPONENTE DE

LAPTE; SURSA ANTIGENELOR ALIMENTARE SE SCHIMBĂ CU
INTRODUCEREA ALIMENTELOR SOLIDE ÎN DIETĂ

• CONFRUNTAREA PRECOCE CU ALERGENI ESTE FACTOR DE

RISC!
Manifestari clinice
 Repartitia alergenilor
Implicarea alimentelor depinde de:
– Obiceiuri alimentare culturale in fiecare tara
– Nivelul socio-economic
La copilul pana la 15 ani:
– 5 alimente sunt responsabile de 82% alergii
alimentare
Repartitia alergenilor
Repartitia alergenilor
Alergia gastrointestinala alimentara
Tractusul GI are un repertoriu ingust de semne
si simptome ca raspuns la boala:
– Durere (colici)
– Greata
– Varsaturi
– Diaree
– Se adauga malabsorbtie sau pierdere de proteine
– Edeme
– Tulburari de crestere
– Scaun cu sange
Simptome in functie de locul leziunii
– Intestin subtire
– Diaree
– Malabsorbtie
– Colici
– Varsaturi
– Intestin gros
– Sange in scaun
Diagnostic cauzal – spectru larg de
tulburari
Inflamatie - boala Crohn
- colita ulceroasa
Boli anatomice - stenoza pilorica
Boli maligne
Boli metabolice
Reactii adverse la alimente
Alergia alimentara gastrointestinala
Tipuri:

– IgE

– Non-IgE
 Clasificarea hipersensibilitatii
gastrointestinale la alimente si la alti produsi
alimentari
Ig E Non Ig E

Mediate Ig E,
debut acut
-Hipersensibilitate celular, debut intarziat/cronic
gastrointestinală imediată
-Sindromul de alergie
orală
AcIgE asociate, mediate
-Esofagita eozinofilica
Mediate celular, debut
alergica
-Gastrita eozinofilica tardiv/cronic
alergica
-Gastroenterocolita -Enterocolita la proteine
eozinofilica alergica alimentare
-Proctita la proteine
alimentare
-Enteropatia la proteine
alimentare
-Boala celiaca
 Tulburari gastrointestinale ale
alergiei alimentare la sugar si copil
Boala

I. Boli mediate Ig E, cu debut acut

A. hipersensibilitatea gastrointestinala imediata
B. sindromul de alergie orala

II. Boli cu Ac IgE asociate cu reactii mediate celular, cu debut tardiv /

cronic
A. gastroenteropatia eozinofilica

III. Boli mediate celular, cu debut intarziat / cronic

A. enterocolita la proteinele alimentare
B. proctita la proteinele alimentare
C. enteropatia la proteinele alimentare
D. boala celiaca
FORME CLINICE
I. Boli mediate IgE
 1. Hipersensibilitatea
gastrointestinala imediata
Simptome acute – minute pana la 1-2 ore
Manifestari
Greata, dureri abdominale si varsaturi in 1-2 ore
Diaree in 2-6 ore
Vomita intermitent cu insuficienta cresterii
Frecvent asociate cu boala atopica
Reactii gastrointestinale mediate IgE
Anticorpi IgE specifici alimentari
Ex. radiologic: hipotonie gastrica, pilorospasm
Frecvent au: anorexie, crestere in greutate necorespunzatoare,
dureri abdominale intermitente
 1. Hipersensibilitatea
gastrointestinala imediata
Varsta de debut: sugari, copii
Proteine implicate: lapte, ou, alune, soia, cereale
(grau), peste
Fiziopatologie: mediate IgE
Tratament: eliminare proteine
Genetica: familial; ades asociate cu alte boli
atopice
Istorie naturala: 80% din cazuri se vindeca dupa
eliminarea proteinei din dieta (exceptie alergie
care persista la nuci, alune, peste)
 2. Sindromul de alergie orala
(polen-food syndrome)
Manifestari orale: - prurit oral
- arsuri
- angioedem buze, limba, palat
- uscaciune
- eritem
- debut imediat simptome
Varsta debut: - dupa 1 an
- tipic sub 5 ani
- 40% adulti cu alergie polen
Proteine implicate: - alergeni fructe proaspete termolabile
- alergeni din vegetale
- reactivitate incrucisata polen-latex
Patogenie: - Ac IgE
Tratament: - dieta excludere
- coacere
Genetica: - familial
- rinite alergice frecvente
Istorie naturala: - necunoscuta
I. Boli mediate non-IgE (celular)
 1. ENTEROPATIA LA PROTEINELE
ALIMENTARE

Manifestari:
– diaree prelungita si varsaturi - 2 /3 cazuri;
– malabsorbtie;
– falimentul cresterii;
– debut la sugar - frecvent;
– enteropatie exudativa;
– edeme;
– anemie;
– hipoproteinemie;
– satietate precoce;
– IgE serice normale;
– eozinofilie periferica absenta;
– IgE specifica alimente – absente;
– nu creste - atopia;
– Ac.antiendomisium – negativ;
– Rx: edem intestin subtire;
– proba incarcare alimentara: varsaturi si/sau diaree in 40 - 72 ore.
Varsta de debut:
– depinde de varsta expunerii la antigen;
– lapte de vaca si soia: pana la 2 ani - debut la sugari.
Proteine implicate: lapte de vaca, soia, cereale, ou, peste.
Diagnostic diferential:enteropatii infectioase, metabolice,
limfangiectazie, boala celiaca.
Anatomie patologica:
– leziuni vilozitare ale intestinului subtire variabile;
– lungimea criptelor crescuta;
– in plaje sau subtotal;
– putine eozinofile
Mecanism:implicat raspuns limfocite T , nu este mediata IgE
Tratament:
– eliminare stricta a antigenului;
– simptomele dispar in 3 - 21 zile;
– proba reincarcare si posibil alta biopsie la 1 -2 ani;
– risc scazut de simptome acute severe.
Genetica: necunoscuta
Istorie naturala:
– multe cazuri se vindeca in 2 - 3 ani
– enteropatia la proteine alimentare poate
persista tardiv in copilarie
 Boala Semne, simptome - cheie

Enteropatia la proteine
alimentare
Malabsorbtie, edeme, varsaturi,
falimentul cresterii.

Obisnuit cauzata de lapte de

vaca.
 2. Enterocolita la proteinele alimentare

Manifestari:
– similare sau mai severe ca in enteropatie la proteine
alimentare,
– implicate: intestin subtire si colon,
– diaree cu sangerare , deshidratare,
– aspect sepsis, letargie, acidoza,
– varsaturi,
– distensie abdominala,
– anemie,
– falimentul cresterii,
– hipotensiune,
– leucocite fecal,
– IgE normale,
– proba incarcare: varsaturi in 3 - 4 ore, diaree in 5 - 8 ore.
Varsta la debut: 1 zi → 1 an
Proteinele implicate: lapte vaca, si la 50% soia,
orez,pui, peste, ovaz,sunt cele mai frecvente.
Anatomie patologica: leziuni vilozitare in plaje si
colita
Biopsia colon
– abcese criptice;
– infiltrare difuza – plasmocite.
Intestin subtire:
– edem,
– inflamatie acuta,
– leziuni vilozitare usoare.
Proba incarcare
– leucocitoza periferica >3500/mmc;
– leucocite si sange in fecale;
– in decurs de 4 - 6 ore de la incarcare.
– proba incarcare
risc crescut,
hipotensiune /soc 20% - de efectuat sub control medical.
Patogenie:
– mecanism non IgE;
– raspuns limfocite T specific la lapte;
– citokine TNF α .
Tratament:
– formula cazeina hidrolizata - raspund; simptomele dispar in 3 - 10
zile;
– esec: formula pe baza aminoacizi;
– peste 20% cazuri - necesita formule cu L – amino-acizi sau NPT.
Genetica: necunoscuta
Istorie naturala:
– in general: cu tratament:
50% cazuri vindecare 18 luni;
90% cazuri vindecare 36 luni;
unii mentin hipersensibilitate in copilarie.
– lapte vaca:
50% cazuri vindecare 18 luni;
90% cazuri vindecare 36 luni.
– soia: boala este ades mai persistenta
 BOALA SEMNE SI SIMPTOME CHEIE

Enterocolita la proteine
alimentare

Evolutie cronica:varsaturi,diaree,G↓,letargie.
Reexpunere:varasaturi,diaree,hipo TA -15 %.

Alimente:lapte,soia,cereale
3. Proctica si proctocolita indusa de proteine alimentare

Manifestari clinice:
– sugari cu stare generala buna - par sanatosi;
– scaune cu striuri sange, moi → apoase, cu mucus;
– leucocite in scaun;
– eozinofilie periferica usoara;
– hipoalbuminemie usoara;
– risc mic de anemie. Pierderi sanguine minime;
– proba incarcare; Simptome in 6 - 72 ore;
– lipsa simptome sistemice, varsaturi, diaree,falimentul cresterii.
Varsta de debut:1 zi → 6 luni , majoritatea la 2 - 8
saptamini;
Diagnostic diferential: infectii, fisuri anale;
Proteine implicate: 60% alimentati la san - proteine ingerate
matern excretate prin lapte, lapte de vaca,ou, soia
Patogenie → NON IgE, mediata celular
Anatomie patologica:
– endoscopie, colita focala → difuzii, eroziuni lineare
– ex. microscopic:
20 - 40 eozinofilie/câmp;
20% cazuri hiperplazie limfoida nodulara.
Tratament:
– eliminare proteine;
– simptomele dispar in 72 ore la bolnavii care primesc formula
hidrolizata extensiv;
– reinceperea sau continuarea alimentatiei la san sub dieta
antigen restrictiva a mamei (restrictie la mama lapte vaca si
rara ou, soia);
– formula pe baza aminoacizi - la care persista sangerare sub
hidrolizate extensive.
Genetica: poate fi familiala.
Istorie naturala: simptomele dispar obisnuit la 1 an
sau 2 ani.
 Boala Semne, simptome cheie

Proctita la proteine
alimentare
Scaune sanghinolente, mucoase

Cauza:
•lapte matern cu
ingestie lapte de
vaca a mamei;
•lapte de vaca.
 4. Boala celiaca
Alte forme de alergie non-IgE

– Boala celiaca

– Enteropatia cu pierdere de proteine

– Boli inflamatorii intestinale

– Boala Crohn
III. BOLI MIXTE – MEDIATE IgE SI NON-IgE
 Gastroenteropatie eozinofilica alergica;
Esofagita, gastrita si gastroenterocolita eozinofilica

Definitie: inflamatie eozinofilica a intestinului

confirmate prin biopsie.
Manifestari:
– simptome similare esofagitei si/sau gastritei,
– scadere in greutate - insuficienta cresterii - element
important,
– enteropatie exudativa: hipoalbuminemie
(hipogamaglobulinemie, edeme generalizate),
– simptome gastrointestinale minime: varsaturi, diaree,
– dureri abdominale,
– anorexie,
– satietate precoce,
 continuare
– evacuare gastrica intirziata,
– sangerare gastrica sau colonica,
± 70% cazuri cu atopie,
– IgE crescuta,
± IgE specifica aliment,
– 50% cazuri - eozinofilie periferica.

Radiografic:
– obstructie antrala, boala Menetrier, reflux
gastroesofagian, edem perete intestinal.
Varsta de debut: nou nascut → adolescent
Proteine implicate: lapte vaca, ou,peste, soia,
cereale, sub 50% test cutanat specific.
Anatomie patologica:
– infiltratie eozinofilica marcata a mucoasei si submucoasei
din antru, esofag, duoden, colon: eozinofilie si abcese
criptice;
– ascita evidenta: atingere seroasa;
– raspund la dieta elementala si steroizi sistemic.
Tratament:
– 56% din bolnavi raspund la dieta de excludere a alergenului,
simptomele dispar 3 -8 saptamini;
– raspuns excelent formula hidrolizat de proteina la bolnavii
sub 2 ani;
– raspuns excelent la formula cu aminoacizi;
– raspuns la steroizi.
Genetica: necunoscuta
Istorie naturala: tulburare tipic prelungita
BOALA SEMNE SI SIMPTOME CHEIE

Gastroenteropatia
alergica Simptomele variaza dupa loc si gradul de
inflamatie eozinofilica:

•Esofag: disfagie, dureri,

•Generalizate: ascita, scadere
in greutate;
•Enteropatie exudativa, edem,
obstructie.

Alimente multiple
implicate
IV. TULBURARI ADITIONALE LEGATE
DE HIPERSENSIBILITATE LA LAPTE
A. Perioada de sugar

– RGE indus de lapte

– Colici abdominale

B. Perioada copil mic, prescolar, scolar

– Constipatia
 A. Perioada de sugar
1. RGE indus de lapte

– RGE primar asociat cu alergia alimentara

– RGE indus de alergia la laptele de vaca (RGE

secundar)

– Screening pentru posibila asociere a IPLV la

toti sugarii cu RGE
 A. Perioada de sugar
2. Colicile sugarului
– Colici ar fi asociate cu IPLV
– Sugarii cu ALF – 44% colici
– Formule hipoalergenice
– Excluderea laptelui de vaca din dieta mamei
B. Perioada copil mic, prescolar,
scolar
Constipatia cronica
– Unii: constipatie alergica – la lapte de vaca
– Constipatie – simptom IPLV – 28-68%
– Constipatie refractara la alte terapii – dieta de
excludere lapte de vaca
 TULBURARI
GASTROINTESTINALE IN
ALERGIA ALIMENTARA DUPA
VARSTA
 I. Tulburari primare la sugari
 Proctita, proctocolita indusa de proteinele
alimentare

2. Enteropatia la proteinele alimentare

3. Enterocolita la proteinele alimentare

4. Tulburari aditionale legate primar de

hipersensibilitatea la laptele de vaca
- reflux gastroesofagian
- colici infantile
 II. Tulburari care afecteaza sugarii
si copiii

 Hipersensibilitatea gastrointestinala
imediata

 Gastroenteropatii eozinofilice (esofagita,

gastrita, gastroenterocolita eozinofilica)
 III. Tulburari in afara perioadei de
sugar
 Sindromul de alergie orala (Pollen-Food
syndrome)

 Boala celiaca

 Constipatia cronica
 CIRCUMSTANTE CLINICE CARE SUGEREAZA O
ALERGIE ALIMENTARA

– Raspuns gastrointestinal imediat ( prurit oral, varsaturi,

diaree) dupa ingestia de alimente particulare;
– Scaune muco-sanguinolente la sugar;
– Malabsorbtie/enteropatie exudativa;
– Varsaturi subacute/cronice, diaree sau disfagie;
– Falimentul creşterii;
– Simptome gastrointestinalele un bolnav cu atopie
(dermatita atopica);
– Boala de reflux gastro-esofagian - refractar la terapia
tipica;
– Colici infantile care nu răspund la intervenţii medicale;
– Constipaţia cronica refractara la îngrijire tipica.
 ELEMENTE CARE SUGEREAZA ALERGIA
ALIMENTARA CA O CAUZA A BOLII
GASTROINTESTINALE
1. Relaţia temporara intre simptome caracteristice si aliment.
2. Excluderea cauzelor anatomice, metabolice, infecţioase si
inflamatorii,
3. Aspecte patologice compatibile cu o cauza alergica
(eozinofilie),
4. Confirmarea relatiei intre ingestia unei proteine alimentare
specifice si simptome prin test incarcare clinica sau prin expuneri
repetate,
5. Dovada Ac IgE specifici alimentari in cadrul bolii mediate IgE,
6. Boala atopica asociata ( dermatita atopica, astm).
Workshop on the classification of gastrointestinal diseases of
infants and children, november 1998, Washington
 7. Eşec răspuns la terapia convenţionala pentru cauze
anatomice, funcţionale, metabolice sau infecţioase;
8. Ameliorare simptome cu eliminarea proteinelor alimentare
in cauza;
9. Răspuns clinic la tratamentul inflamaţiei alergice ( cortico-
steroizi);
10. Aspecte similare cu sindroame clinice probate sau
presupuse a fi cauzate de mecanisme imune;
11. Lipsa altei explicaţii pentru reacţia clinica alergic - like

Workshop on the classification of gastrointestinal diseases of

infants and children, november 1998, Washington
 TESTE DE LABORATOR FOLOSITE IN
EVALUAREA ALERGIEI ALIMENTARE IN
TULBURARILE GASTROINTESTINALE

Teste pentru anticorpi IgE specifici la alimente

particulare:
– RAST ( radioalergosorbent test);
– PRICK ( puncture skin tests).
Teste suplimentare:
– endoscopie /biopsie;
– studiu malabsorbtie;
– analiza scaun ( sange, leucocite, eozinofile);
– pH- esofagian .
 Endoscopie
Rect - eritem, pete
- pierderea ramificatiilor vasculare
- eozinofile si infiltrat plasmocitar
> 6 eozinofile / camp
 Diagnostic
Suspiciune alergie alimentara

Anamneza / clinica / ancheta alimentara

pozitiv Prick-test cutanat de alergie negativ

+ dozaj de IgE serice

sensibilizare

Teste de provocare
(test provocare
pozitiv negativ
labial, test
provocare oral)

Alergie (sensibilizare biologica) Nu este alergie

Dieta eliminare Nu dieta eliminare

 ALERGIE ALIMENTARĂ SUSPECTATĂ

PROBA EXCLUDERE:
• SELECTIVĂ
• DIETĂ OLIGOANTIGENICĂ

SIMPTOME - DIMINUARE→DISPAR ÎN
CÂTEVA ZILE

PROBA ÎNCĂRCARE:
• LIBERĂ
• DUBLU ORB-PLACEBO-CONTROL

REACŢIE IMUNĂ

RECĂDERE SIMPTOME

ALERGIE ALIMENTARĂ CONFIRMATĂ

 B) DIAGNOSTIC DE LABORATOR; TESTE

1) ELIMINARE ŞI ÎNCĂRCARE STANDARD DE AUR

TEST DE ÎNCĂRCARE ORALĂ DUBLU ORB CONTRA PLACEBO

2) TESTE IMUNOLOGICE

A) IN VIVO

SKIN PRICK TEST - CU ANTIGEN DEFINIT

 Valoarea testelor cutanate
Limitate la boli mediate IgE sugereaza
posibilitatea alergiei

Elimina posibili alergeni IgE

Patch-test – poate fi mai util

 MĂSURI PREVENTIVE DIETETICE LA POPULAŢIA CU RISC

EFECTE SIGURE:
• ALIMENTAŢIE EXCLUSIVĂ LA SÂN 4-6 LUNI CU DIETĂ RESTRICTIVĂ A
MAMEI PENTRU:
- LAPTE DE VACĂ
- OU (ALBUS)
- ALUNE
- PEŞTE
• ALTERNATIVA: FORMULE CU HIDROLIZAT DE PROTEINE
(PARŢIAL SAU TOTAL HIDROLIZAT) DUPĂ 4-6 LUNI
• INTRODUCERE TARDIVĂ A ALIMENTELOR SOLIDE (PESTE 6 LUNI)
• ELIMINAREA LAPTELUI DE VACĂ, OU (12-24 LUNI)

FĂRĂ EFECT:
DIETĂ MATERNĂ DE EXCLUDERE ÎN TIMPUL SARCINII

ALŢI FACTORI EPIDEMIOLOGICI

• FUMATUL PARENTAL
• ANIMALE DE CASĂ
• INFECŢII RESPIRATORII (ELIMINARE CREŞĂ)
 TRATAMENT
La sugari – formula alternativa;
In APLV severa:
– Mediata Ig E – 86 % tolereaza formule pe baza de soia;
– Non mediata Ig E – rata tolerantei este doar 50 %.

In IPLV se descrui doua categorii:

– A) Sugari care nu tolereaza:
Formule hidrolizate partial;
Formule lactate delactozate;
Laptele altor mamifere (oaie,capra) – ele nu
reprezinta o buna alternativa.
 B) Sugari care tolereaza

95 % sugari care tolereaza formule

extensiv hidrolizate (alergeni reziduali);
5 %,putini,necesita formule pe baza de
aminoacizi(tip NEOCATE).
 PRODUSELE DIETETICE FOLOSITE IN
ALERGIA DIGESTIVA

Hidrolizate partiale (lapte hipoalergenic

- HA), in profilaxie;

B) Formule extensiv hidrolizate – utilizate

in terapie;

C) Formule pe baza de aminoacizi.

 A) HIDROLIZATE PARTIALE – LAPTE
HIPOALERGENIC TIP HA

Hidrolizate partiale PLS:

Blaidilait HA; •Modilac HA;
Gallia HA; •Novalac HA;
•Nidal HA.
Guigoz HA;
Milumil HA;
2) Hidrolizate partial PLS si Cazeina – Enfamil HA
3) Hidrolizate partiale de PLS care nu au
mentiunea HA:
•Omneo 1 si 2; •Lactopregomin
(hidrolizat de
•Conformil 1 si 2;
soia,colagen de
porc,lactoza).
B) FORMULE EXTENSIV HIDROLIZATE

Hidrolizate PLS:
Alfare;
Pepti junior.
Hidrolizate de cazeina:
Galiagen progress;
Nutramigen;
Pregestimil;
Pregomin (hidrolizat de soia,colagen porc,fara
lactoza).
 C) FORMULE PE BAZA DE AMINOACIZI

Neocate (1992;
Neocate Advance ( copii peste un an),in
curand.

NEOCATE
•ESTE SCUMP;
•INDICATII PRECISE SI RESTRICTIVE:
•Alergie la hidrolizate;
•Intarziere in crestere;
•Sindrom de laergii multiple.
 DURATA TRATAMENTULUI

IPLV – forme digestive – vindecare inainte de 2

ani:
77 % studiul Höst;
84 % studiul Bock (la 3 ani).
IPLV – evolutie mai putin favorabila:
Copii atopici – Ig E;
IPLV:
– Alergie alimentara multipla;
– Vindecare la 2 ani sub 22 % (Hill).

IPLV – Indusa de alimentatia la san:

Vindecare ¼ cazuri;
La 1 an si 6 luni – test de provocare;
Testul negativ – scoasa restrictia.
 DURATA TRATAMENTULUI CU NEOCATE

Forme digestive:
Tratament scurt – 15 zile;
Tolereaza formula cu lactoza 29 %.

Anafilaxie – 1 an.

Alergie alimentara multipla – 24 luni (2

ani).
PREVENTIA ALTOR ALERGII ALIMENTARELA
COPILUL CU IPLV

Va evita:

– Carne,nuci………….Inainte de 6 luni;
– Faina de grau………Inainte de 8 luni;
– Ou si peste ………...Inainte de 1 an;
– Arahide.……………. Inainte de 2-3 ani.
 TRATAMENTUL SOCULUI ANAFILACTIC
URGENTA MEDICALA

• ADRENALINA  INTRAMUSCULAR 0,15-0,25 mg COPIL

0,3-1 mg ADULT

• ABORDARE VENOASA  TRAT. COLAPS

• CORTICOIZI

• ANTIHISTAMINICE

• PERSPECTIVE  ATC. ANTI IgE

 ALGORITM DECIZIONAL
TERAPEUTIC SUGARI

MASURI IN POPULATIA
COPII CU RISC ATOPIE
GENERALA

LAPTE
ALIMENTATIA
HIPOALERGENIC
NATURALA
DIVERSIFICARE NU PREPARATE DIN
TARDIVA SOIA
> 6 LUNI
GRAVIDA (TGFβ2
NOU! crescut in lapte)
“GOOD FOOD  GOOD LIFE” PROBIOTICE PREMATUR

SUGARI CU
DIAREE, ATB, etc

BUSINCO 1987, AROST 1988, KAJOSARRI 1995, ODDY 1999, BOTTCHER

Alergia alimentara gastrointestinala (Enteropatia
alergica),este o problema actuala si de viitor pentru
pediatri;

Prevalenta crescuta (2%-30%),necesita masuri de

Sănătate publica in prevenţia si tratamentul alergiei
alimentare la sugar;

IPLV la nou născut este una din cele mai grave si

printre primele alergii care se manifesta;

Alimentatia materna este ideala - “etalon de aur”- nu

exista lapte mai hipo-alergenic pentru puiul de om;
Terapia pentru tulburările gastro-intestinale din
alergia alimentara o reprezintă dieta restrictiva.
De ştiut ca ,din fericire, tulburările se rezolva in
timp;
Aspectul central al terapiei este reevaluarea
periodica a tolerantei (prin testul de încărcare
orala);
Educarea personalului din Sănătate si a
părinţilor asupra spectrului larg al tulburărilor
alergice alimentare va facilita un diagnostic
precoce si îngrijirea adecvata cu scăderea
costurilor.
 PROBIOTICE
FAO/OMS = MICROORGANISME VII 
EFECTE BENEFICE (FULLER, 1989)
ELIE METCHNIKOFF = PREMIUL NOBEL
PENTRU CONTRACARAREA FLOREI
PATOGENE
STRATEGIE ACTUALA DE PREVENTIE A
ALERGIEI ALIMENTARE
INDUCEREA SI MENTINEREA TOLERANTEI
ORALE LA BETA-LACTOGLOBULINA
LACTOBACILLOS PARACASEI NCC 2461
BIFIDOBACTERIUM LACTIS NCC 362
LACTOBACILLUS JOHNSONII
CONCEPT ACTUAL : PREBIOTICE –
PROBIOTICE - SINBIOTICE
TOLERANTA ORALA = raspuns imun supresiv care blocheaza producerea locala si
transferul sistemic al macromoleculelor