Sunteți pe pagina 1din 88

RAHITISMUL CARENTIAL

MAI 2008, SERIA A


NORMAL
OSTEOPOROZA
– Boala de nutritie - prin hipovitaminoza D
– Boala organismului in crestere - defect de
maturare a matricei proteice.
Caracteristici:
– apare in perioada de crestere rapida
– se manifesta sistemic
– etape:
anomalii mineralizare matrice osoasa
anomalii maturatie scheletica
anomalii crestere scheletica.
EPIDEMIOLOGIE
– frecventa crescuta la sugar - 10%
(prematuri,baieti)
– frecvent in tarile in curs dezvoltare
– tari dezvoltate 1%
– risc major mortalitate si morbiditate infantila
FIZIOPATOLOGIE
Nevoi Vit.D = 400UI/zi - sugar
Surse Vitamina D
a) Surse exogene alimentare
Vit.D3 (Cholecalciferol) - origine animala
Vit.D2 (Ergocalciferol) - origine vegetala
– Aport insuficient
lapte vaca sub 20UI/l
lapte femeie - sub 40UI/l - Vitamina D liposolubila
are 850UI/l sulfat hidrosolubil de vit. D, deci 1 l = 865UI/l Vit.D
b) sursa endogena - sursa esentiala fiziologic
– 7 Dehidrocolesterol - u.v. →Vit.D3
– Vitamina D - liposolubila
absorbtia int. subtire 80% saruri biliare - lipaza
transport in sange - alfa - globulina (Vit.D Binding Protein)
– N.N. are rezerve vitamina D - de origine materna - ultim trimestru
sarcina
FIZIOPATOLOGIE
Vitamina D:
A. Hidroxilare hepatica:
– 25 (OH)D3 - Calcidiol
– metabolit circulant
– conc.plasmatica 10 - 30ng/ml
B. Hidroxilare renala → 2 metaboliti
1 α - 25(OH)2 D3- calcitriol
24 - 25 (OH)2 D3
– Calcitriol - 1 α - 25(OH)2 D3: 1 α hidroxilaza - tub contort
produs finit
forma activa a vitaminei D - hormon
nivel plasmatic - 50 - 120 pg/ml
actiune principala - efect permisiv pentru absorbtia intestinala calciu
– 24 - 25 (OH) D3 sau 25 hidroxivitamina D
legat de proteina
stocaj plasmatic
CALCITRIOLUL - 1 - 25(OH)2 D - 3 nivele principale
1. Intestin subtire :
– creste absorbtia calciu - duoden jejun
– stimuleaza absorbtia intestinala fosfor
2. OS :
– indispensabil mineralizarii osoase
– stimuleaza rezorbtia osoasa
3. Rinichi: creste reabsorbtia tubulara calciu
Alte actiuni :
– muscular:
favorizeaza sinteza proteinelor contractile
cresc fosfatii si incorporare in ATP
mentin tonus muscular
– paratiroida: control sinteza-eliberare PTH
– metabolism celular:
ciclul acizilor tricarboxilici
creste citratemia si citraturia
ETIOLOGIA RAHITISMULUI CARENTIAL
insuficienta de aport alimentar Vit.D
lipsa de expunere la lumina solara
CARENTA IN VITAMINA D LA COPIL

A. PARTICULARITATI LA SUGAR
Factori de risc crescut de carenta:
Factor matern
– rezerve materne - ultim trimestru sarcina
– absenta preventiei la gravide - rezerve scazute iarna
– n.n. au rezerve scazute - nule
Factor nutritional
– lapte matern - continut scazut Vit.D liposolubil ( 15,7 - 50UI/l)
– contine 7% lactoza
– Ca/P = 1,7
– alimentatia naturala - aport adecvat de minerale, nu si Vit.D
Factor de mediu:
– expunere la soare - mica, nula in primele luni in sezon rece
– poluare atmosferica - sinteza cutanata de Vit.D scazuta
Factori individuali:
– prematuritatea
– pigmentarea
– receptori specifici pentru vitamina D =VDR (Vitamine D -
Receptor) conditionat genetic
– polimorfism genotipic VDR
– interactiunea factorilor genetici si factorilor de mediu determina
compozitia minerala a osului
– factorul genetic conditioneaza 70 - 80% densitate osoasa
B. PARTICULARITATI LA COPII SI ADOLESCENTI
Expunere solara insuficienta
Factori incriminati:
– mod de viata insalubru
– pigmentare cutanata
– boli cronice
– alimentatie saraca in calciu - carenta in calciu creste
nevoia in Vit.D
– accelerarea cresterii osoase la pubertate
COPII CU RISC
Copii din tari nordice
Copii din zone urbane :
– poluare atmosferica
– medii defavorizate
copii cu piele pigmentata - zone putin insorite
copii din mame carentate, sarcini iarna
prematuri, gemeni
copii cu greutate mica la nastere
copii cu medicatie interfera:
– anticonvulsivante, fenobarbital, fenitoin
– corticoizi
CONSECINTELE CARENTEI IN VITAMINA D

Fenomen principal: diminuare absorbtie calciu carenta in


calciu
rezulta defect de mineralizare osoasa - cartilagii de
crestere
carenta in calciu si vitamina D → calcitriol ↓→
hiperparatiroidism secundar → demineralizare →
rezorbtie osoasa↑
hiperparatiroidism secundar:
– mentine calcemia normala
– scade P prin diminuarea reabsorbtiei tubulare a
fosfatilor
cresterea rezorbtiei osoase si hipofosforemia contribuie
la defectul de mineralizare osoasa.
LEZIUNILE HISTOLOGICE

Partea distala a cartilagiilor de crestere - afectata


Partea proximala - continua cresterea
- Defect de mineralizare - celule cartilaginoase si
celule ale tesutului osteoid nemineralizat -se
acumuleaza distal → umflarea lungimii si latimii
cartilagiu crestere
Suprafata periostului
- Cresterea in grosime inlocuita de tesut osteoid
necalificat sau slab calcificat → leziuni osteomalacie
difuza
- Zonele rezorbite inlocuite de tesut osteoid si nu de
os nou mineralizat
FIZIOPATOLOGIE

Anomaliile echilibrului fosfocalcic dovada:


- Malabsorbtiei intestinale A calciu si fosfor prin carenta
in vitamina D
- Hiperparatiroidism secundar
Carenta in vitamina D

Tendinta hipocalcemie modificare raport Ca/P

Hiperparatiroidism secundar compensator (PTH ↑)

Mobilizare calciu din os
Eliminare fosfor renal

Ionii sec. inadecvati mineralizarii

Acestea determina
– matrice neosificata
– tesut osteoid necalcificat
– tesut osos deformabil la solicitari statice si mecanice
– deformari tipice rahitismului
TABLOU CLINIC

Debut:
– dupa varsta de 3 - 4 luni si sub 18 luni
– frecventa mai mare 6 - 18 luni (recent 6 - 12 luni)
– debut mai precoce din mame cu Hipovitaminoza D
– semne de debut:
transpiratii cefalice
irascibilitate - doarme putin
rar crize tetaniforme
TABLOU CLINIC
Perioada de stare - rahitism florid
– semne osoase
– semne musculoligamentare
– semne de hipocalcemie
– semne respiratorii
– alte semne
TABLOU CLINIC

1. Semne osoase
– Caracteristici:
simetrice, nedureroase
predomina metafizar
semestru I - semne cefalice
semestru II - semne torace, membre
Cutia craniana:
– craniotabes
– fontanela anterioara larga sau larg deschisa peste 18
luni, inchidere normala 12- 18 luni
– plageocefalie
– bose frontale, parietale, occipitale
– aspect: craniu mare, craniu natiform, scafocefal, cap
patrat
TABLOU CLINIC
Torace:
– matanii condrocostale
– torace deformat:
stern infundat sau proeminent
sant submamar Harrison
clavicule incurbate
Membre:
– bratari metafizare
– membre deformate:
genu var
genu valg
– fracturi in lemn verde
TABLOU CLINIC
Coloana vertebrala si bazin: exceptional
– cifoza dorsala, lombara - sezand
– hiperlordoza in ortostatism
– coxa vara
– ingustare bazin
Dentitia - prima dentitie alterata
– intarziere in aparitia danturii, ordine aparitie
– distrofii dentare, hipoplazia smaltului
– dinti slab dezvoltati, fragili, carii precoce
Retard staturo-ponderal - forme grave, evolutive
SEMNE MUSCULOLIGAMENTARE

Alterare functionala musculara - hiperlaxitate


ligamentara
Retard motor:
– mers intarziat
– regresie achizitii motorii
Distensie abdominala - hernie ombilicala
Atitudine cifotica sezand
Hipotonie si scaderea fortei de contractie -
(Pseudomiopatia rahitica)
SEMNE RESPIRATORII:
– Atingere mecanica ventilatorie
slabiciunea cresterii toracice
insuficienta musculara
– Favorizeaza
tulburari de ventilatie
pneumopatii grave la sugar
– Cauze indirecte - mortalitate
SEMNE CLINICE HIPOCALCEMICE:
– convulsii - sugar
– tremuraturi, hiperexcitabilitate
– crize de tetanie
exceptional la sugar
rahitism tardiv copil mare si adolescent
– spasme laringiene
– insuficienta cardiaca prin cardiomiopatie hipocalcemica
ALTE SEMNE
Semne asemanatoare cu osteomalacia adultului
la copil mare
– dureri membre
– fatigabilitate la mers
– astenie
paloare cutaneomucoasa - anemie hipocroma
splenomegalie
– sindrom Von Jaksch - Luzet
– anemie
– tablou hematologic LMC
SEMNE RADIOLOGICE
– sunt precoce si traduc:
hipertrofia zonelor cartilaginoase
mineralizare insuficienta si neregulata
deformari osoase
Oase lungi
– Metafize:
largirea transversala a metafizelor
deformare in cupa - spiculi laterali
aspect flu, dantelat a liniei metafizare
largirea spatiilor metafizo epifizare
– Epifize:
leziuni precoce
nuclei osificare mici, stersi, palizi, neregulati
intirziere in aparitia nucleilor de osificare
SEMNE RADIOLOGICE-CONTINUARE
Diafize:
– demineralizare osoasa
– dedublare periostala - rezorbtie subperiostala
– deformari diafizare
coxa vara
genu varus
genu valg
– fracturi spontane - coaste, peroneu
– pseudofracturi - linii Looser -Milkman
SEMNE RADIOLOGICE - CONTINUARE
Torace:
– largirea jonctiunilor condrocostale - cu incurbare concava
extremitate anterioara coaste “DOP DE SAMPANIE “
– demineralizare coaste - fracturi, calus exuberant
– aspect reticulat regiuni perihilare
– tulburari de ventilatie
Craniu:
– subtierea boltii craniene
– dupa 2ani - ingrosarea zonelor frontale si occipitale
– craniostenoze precoce
Rahis
– aspect dublu contur corpi vertebrali
– rar - scolioza
SEMNE BIOLOGICE

A. SEMNE CONSTANTE:
– hipofosfatemia - consecinta hipoparatiroidism secundar
– cresterea fosfatazei alcaline-dovada stimularii osteoblastice

B. HIPOCALCEMIA - 50% cazuri


– rar - la sugar mic cu leziuni clinice si radiologice discrete - forma
hipocalcemica precoce (P, FA = normale)
– defect de reactie paratiroidiana la carenta in Vitamina D
STADII EVOLUTIVE ALE RAHITISMULUI (biologic)
– STD.I
rahitism hipocalcemic precoce
hipocalcemie (Ca =↓)
fosfor normal (P = N)
fosfataze alcaline normale, usor crescute (FA= N)
SEMNE BIOLOGICE -continuare
– STD II:
manifestari clinice si radiologice tipice fara hipocalcemie
normocalcemie (Ca = N)
fosfor scazut (P= ↓ )
fosfataze alcaline crescute (FA = ↑)
– STD III
rahitism cu semne clinice si radiologice tipice de
hipocalcemie
hipocalcemie ( Ca = ↓)
hipofosfatemie (P = ↓ )
fosfataze alcaline crescute (FA= )
C. HIPOPARATIROIDISM SECUNDAR - PTH ↑
D. ALTE ANOMALII BIOLOGICE
SEMNE BIOLOGICE ( continuare)
D. Alte anomalii biologice
– 25 - OHD scazut ( < 7,5 nmol/l)
– calcitriol - scazut
– PTH crescut - hiperparatiroidism secundar
– hipocalciurie - creste reabsorbtia tubulara de calciu
– tulburari functionale, tulburari renale induse de hipoparatiroidism si
hipocalcemie
hiperaminoacidurie
glicozurie moderata
acidoza hipercloremica
hiperkaliemie
hiperhidroxiprolinurie
AMPc urinar crescut
– anemie hipocroma carentiala
– sindrom hematologic de LMC - Sindrom Von Jaksch - Hayem -
Luzet
FORME CLINICE

1. Forme simptomatice
– rahitism florid cu semne osoase clinice si radiologice
majore
2. Rahitismul carential al prematurilor
3. Rahitismul neonatal - carenta materna in Vitamina D
4. Rahitismul copilului mare si adolescentului = rahitism
tardiv
DIAGNOSTIC POZITIV

Semne osoase difuze


Notiunea - absenta de aport a vitaminei D
Dozaj:
– Calcemie (Ca = N ±↓)
– Fosforemie ( P = ↓)
– F. alcaline (FA = ↑)
Ameliorare rapida dupa administrare de Vitamina D
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

1. Rahitismul vitamino D rezistent


– raspuns nesatisfacator la tratamentul cu Vitamina D
– aparitia semnelor de rahitism - profilaxie corecta
– AHC sugestive - rahitism vitamino-rezistent in familie
A. Rahitismul hipofosfatemic
– familial – x-linkat
– Ca = N, P = ↓
– nu exista
carenta in vitamina D
hiperparatiroidism secundar
retard motor
– vitamina D - ineficace
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - continuare
B. Rahitismul vitamino - rezistent pseudocarential
– tablou rahitism carential sever, precoce
– TIP 1 - deficit de α-hidroxilaza
– TIP 2 - rezistenta periferica calcitriol
2.Osteodistrofia renala - asociata IRC
3. Afectiuni osoase constitutionale
– osteogeneza imperfecta
– condrodisplazii
4. Rahitisme din sindroame malabsortie, insuficienta
hepatica grava
5. Semne clinice izolate
– retard in achizitia tonusului
– intirziere in mers
– retard in eruptia dentara
– tibia vara, genu valgum,plagocefalie
Genetic
Hypophosphatasia
Biochemistry - Alk ph low; D normal; 25D
normal; 1,25 D normal; Ca normal; PTH normal;
P normal
TRATAMENT

1. Tratament preventiv - profilaxia rahitismului


2. Tratament curativ
TRATAMENTUL PREVENTIV (Profilaxia rahitismului)

Necesitatea unei preventii sistematice


preventia trebuie facuta de la nastere - cuprinzand si copiii alimentati la
san
A. Prenatal
Franta
– Vitamina D - ultim trimestru sarcina - luna VII
– Doza: 100.000 - 200.000 UI sau 1000 U/zi ultimul trimestru sarcina
Romania
– calitatea regimului de viata si alimentatie
expunere rationala a gravidei la aer si soare
alimentatie echilibrata - Vit.D, Calciu, 1200mg calciu zilnic
– Doza: 500UI/zi po - anotimp insorit
1000 UI/zi indicatii speciale
– alimentatie carentata
– ultim trimestru sarcina - iarna
PRENATAL -ROMANIA
Daca administrarea zilnica nu e posibila:
– 4000 - 5000 UI Vit.D /saptamina per os
– stos terapie 200.000 Vitamina D p.o. la inceput
luna VII
Se contraindica administrare parenterala
Nu se administreaza - stoss peste200.000 UI Vit. D
Dozele mari nocive pentru fat
B.POST NATAL
1. Regimul de viata si alimentatia
– alimentatie exclusiv la san primele 5 - 6 luni de viata
– intarcare dupa varsta de 1 an
– alimentatia mamei
– formule lapte pentru sugari
– lapte de vaca, lapte praf evitate pina la 7 luni, preferabil pina la 1
an
– diversificarea alimentatiei oportuna in luna a V-a - margarina de
evitat - A.G.saturati
– miscare activa a copilului din primele ore de viata
– n.n. scos la aer la virsta 1 - 2 zile
– expunere la aer progresiv : 15 - 30 minute pina la 3- 4 ore anotimp
rece,pina la 12 ore vara
– copii peste 1 an - miscare in aer liber cu capul acoperit la soare
– cura heliomarina copil peste 1 an
2 - 3 ore/zi , capul acoperit
B.Postnatal - continuare
– nu se administreaza vitamina D - 2 saptamini inainte si
dupa cura
– calire organism : baie/ dus zilnic, frectii cu prosop
aspru,masaj, gimnastica
– microclimat - evita camere neaerisite, intunecoase,
fumatori.
SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VITAMINA D

Obligatorie in tara noastra


utila din prima saptamina de viata
Doza recomandata - Franta 800-1000 UI/zi
alimentat la san
– 2 picaturi Sterogyl
– 35 picaturi Uvesterol
– 3 picaturi Zyma D2
alimentat artificial
– formule lapte- 400 UI/l
– completare aport medicamentos
– in caz necomplianta:
doze incarcare Vitamina D
80.000 - 200.000 la fiecare 4- 6 luni
Preventia sistematica facuta pina la 12 - 18 luni
– intrerupta la 12 luni - ating varsta in sezon cald
– varsta pina la 18 luni - sugari care ating varsta de
1 an in sezon rece
Copii mari si adolescenti
– conditii viata - expunere la soare slaba
– aport vitamina D - iarna 80.000 - 200.000UI
SCHEMA TRATAMENT (1999)

Dela nastere la 18 luni


– 800UI/zi - sugari alimentati natural
– 400UI/zi - sugari alimentati artificial formule lapte (400UI/l)
– administrare
cotidiana
Saptamanala solutie, picaturi
doza incarcare 80.000 - 100.000 la 3- 4 luni
Dupa 18 luni :
– iarna - 80.000- 100.000 la mijloc sezon (decembrie, ianuarie)
– situatii de risc - preventie 80.000 - 100.000 Vit.D la fiecare 3 -
4luni
PROFILAXIA RAHITISMULUI IN ROMANIA - DUPA
“Protocoale in ingrijirea copilului” IOMC,Bucuresti,
Ministerul Sanatatii

Doza recomandata - 500 UI/zi NN - 18 luni


Cresterea la 1000 - 1500UI/zi perioade limitate
– sugarii mici - mame fara profilaxie in curs sarcina
– prematuri, dismaturi
– sugari mici (pina la 3- 4luni) nascuti sezon rece
– sugari cu imbolnaviri acute frecvente si spitalizari
frecvente,prelungite
– copii din medii poluate
– copii cu piele pigmentata
– copii cu conditii de mediu precare
– copii din unele institutii rezidentiale leagan, case de copii - putin la
soare, aer
– copii cu tratament cronic anticonvulsivant
DOZA:
– 1500UI/zi -nu mai mult de o luna
– apoi se reia cu 400 - 500UI
– sau 500 UI alternata 1 - 2 saptamini cu doza =
1000UI/zi
– doze mai mari 1500UI - sunt terapeutice
DUPA VARSTA DE 18 ANI

Vitamina D - numai in perioade neinsorite - luni cu R din


septembrie - aprilie pana la varsta 12 - 15 ani
– DOZA: zilnic 400 - 500UI
– 4000 - 5000 UI Vit.D - po (Vit.A +D2) la interval 7 - 10
zile
numai administrarea fractionata a Vitaminei D este
fiziologica
– absorbtie buna - in timp masa de lapte
– nu este solicitat sist. transport si activare a Vit. D
– organe tinta - nu salturi adaptare
– nu exista pericol intoxicatie
PROFILAXIA STOSS - EXCEPTIE
Nu - gravide:
– epidemii stenoza aorta ( 600.000 UI Vit.D )
– alterare fibre elastice adulti
Profilaxie stoss -
– rezervata populatii marginale
– necomplianta populatiei - socotita “Esec al medicului de familie in
relatia cu familia”
N.N.- 18 luni
– Doza: 200.000 UI Vitamina D p.o.
– 2,4,6,9,12, 18 luni
De la 18 luni la 6 ani
– doza: 400.000 - 600.000 UI Vit.D /an
– administrare orala 200.000 luna I - II
– eventual repetat - 200.000 luna III - IV
De la 7 ani - 12 - 15 ani - 200.000 - 400.000 UI
– administrare orala de 200.000UI luna I - II
– eventual repetata de 200000 luna III - IV
DEZAVANTAJELE ADMINISTRARII INJECTABILE A
VITAMINEI D

Agresivitate pentru copil


Risc transmitere virus Hepatita B, C, HIV
Metabolismul Vit.D nefiziologic
– o parte Vit.D ramane la locul injectiei
– o parte zone de activare solicitare brusca
– eliberarea Vit.D - inegala
– pericol hipocalcemie reactiva imediata → convulsii
– risc intoxicatie cu vitamina D
– retractie gvadriceps
Administrare calciu in profilaxia rahitismului nu este
necesara
TRATAMENTUL CURATIV AL RAHITISMULUI

A. ROMANIA
Obiective:
– prevenirea sau corectarea deformarilor scheletice si
hiperparatiroidism secundar reactiv
– prevenirea si corectarea hipocalcemiei → tetanie →
moarte subita
– asigurarea cresterii si dezvoltarii normale
– aplicarea doze Vit.D terapeutice - fara efecte adverse
ca:
hipercalcemie
hipercalciurie
REGIM DE VIATA SI ALIMENTATIE

Masuri de profilaxie - se adauga


nu va sta in sezut precoce, in picioare,mers pana la
stabilizarea bolii
Ghete cu sustinator plantar sau umbla cu picior gol pana
la varsta 3 ani
picior plat dupa 1 1/2 ani - gimnastica, corectie
deformari osoase mari dupa varsta 2ani - ortoped
SCHEME ORIENTATIVE DE TRATAMENT

1. Forme usoare si medii


– doza 2000 - 4000 UI Vit.D - timp 6 - 8 saptamini administrare
zilnica, orala apoi revenire la doze profilactice ( 1000 UI/Zi, inca
6 luni)
– la cei necooperanti - schema dela forme grave data p.o.
2. Forme grave
– copii cu hipocalcemie manifesta- convulsii
– copii cu malabsorbtie
– 3 doze stoss a cate 100.000 UI Vit.D2 sau D3 I.m.la interval de 3
zile
– 1 doza 200.000 UI dupa 30 zile po sau i.m.
– dupa 30 zile se revine la doze profilactice
TERAPIA CALCICA
DOZA: 50 - 80 mg/kg/zi - calciu
Durata:
– 3- 4 saptamini in forme comune
– 6 - 8 saptamini in forme hipocalcemice
Doza:
– 500 mg( 1 cp Calciu lactic sau 5 ml Calciu gluconic 10%)p.o. zilnic
pana la varsta de5 ani
– 1000 mg/zi la copii mai mari
Forme usor absorbabile, bogate in calciu elemental:
– Calciu lactic
– Calciu gluconic
Hipocalcemii severe ( convulsii)
– doze mari de calciu
– initial perfuzie apoi p.o. 20mg calciu elemental/kg zilnic sau 2 ml
Calciu gluconic 10%/kg durata 6 - 8 saptamini si peste
Nu se recomanda in tratamentul rahitismului:
– AT 10 - Tachistin
– 25 OH Colecalciferol
– 1,25 (OH)2 - Calcitriol
TRATAMENTUL CURATIV AL RAHITISMULUI

B. FRANTA
• Vitamina D - pe cale orala
--Varianta I
– doza 5000UI/zi
– durata : timp de 1 luna
--Varianta II
– doza incarcare 100.000 - 200.000UI
– repeta peste o luna
– dupa tratament curativ reia profilaxia
2. Administrare de Calciu
– Gluconat de Calciu i.v. - pina la normalizarea calcemiei
– apoi se continua pe cale orala
doza: 500 mg/24 ore
durata - timp de o luna
– aport suficient de calciu (ancheta alimentara)
sugar doza: 500 - 800 mg/zi - minim 3 pranzuri de lapte sau
produse lactate/zi
copil si adolescent - pubertate
doza: 1 g/zi
– 4 pranzuri de lapte,produse lactate, branza/zi
– Durata: mai multe luni daca:
nu exista lapte in alimentatie
cantitate mica calciu alimentar
TRATAMENT - CONTINUARE

Se urmaresc semne de supradozare - intoxicatie cu Vit.D


– inapetenta
– varsaturi
– polidipsie
– poliurie
– constipatie
– agitatie/apatie
– calciuria/24 ore - daca este >5mg/kg/zi = supradozare
– calcemia > 10,5mg/dl
Tratament de urgenta
– intrerupere aport vitamina D
– suprimare calciu medicamentos
– reducere la minim - alimente bogate in calciu
– evitarea expunerii la soare
Rahitism evolutiv dupa tratament complet: se
evaluiaza
– tratament corect aplicat
– preparatul folosit este activ sau nu (expirat,
pastrat necorespunzator)
– particularitati teren - metabolizare
necorespunzatoare Vitamina D
– factori genetici (receptori Vitamina D)
– se trimit la spital
EVOLUTIE -continuare
Vindecarea poate fi:
vindecare fara sechele
vindecare cu defect de remaniere osoasa
– largire metafizara in forma “flacon Erlenmeyer”
– incluzie tesut condroid in apropierea liniei de osificare -
migreaza spre diafiza
– incurbare diafizare cu concavitate interna sau externa
– largirea si proeminarea condilului tibial intern bilateral
(asemanator bolii Blount)
– macrocranie persistenta
– deformari osoase mari → nanism rahitic
masuri terapeutice in caz vindecare cu defect
– cura heliomarina dupa varsta de 1 an
– corectie ortopedica dupa varsta de 3 - 5 ani
EVOLUTIE

Evolutia este favorabila in rahitismul controlat


A. Evolutie in hipovitaminoza D netratata:
– Imediat:
infectii recurente - mai ales respiratorii plaman rahitic
dezvoltare psihomotorie necorespunzatoare apar
pseudoparalizii ca in encefalopatii hipotone
hipocalcemia la sugar mic:
– complicatii dramatice: tetanie, laringospasm, convulsii
anemie hipocroma, microcitara, hiposideremica
– Tardiv:
modificari osoase:
– genunchi: genu varum, genu valgum
– bazin: coza vara
B. EVOLUTIE SUB TRATAMENT

Evolutia sub tratament releva:


– ameliorare semne clinice in 2 - 4 saptamini
– hipocalcemia se corijeaza in 1 - 5 zile
– hipofosfatemia si hipertiroidismul in 2 - 3 saptamini
– activitatea F.A. ramine crescuta 6 - 8 saptamini marker
al vindecarii biologice
– nivelul 25 OHD plasmatic se normalizeaza in 1 - 2 zile
– ameliorare radiologica 2 - 4 saptamini
depozite liniare dense metafizar
– normalizare epifize, metafize - dupa 3 luni
– deformari oase lungi - amelioreaza lent mai multi ani
– tratament ortopedic exceptional necesar
IN PRACTICA - CRITERII EFICACITATE TRATAMENT
Normalizare rapida calcemie in primele zile
ameliorare tonus muscular - 2 saptamini
aparitia liniilor metafizare calcificate - Rx fata - pumn,
genunchi la 1 luna tratament
RECOMANDARI PRACTICE

Se recomanda oprirea administrarii Vitaminei D:


– cu 14 zile inainte, pe toata durata si 15 zile dupa cura
heliomarina,sau cura sedinte raze u.v.
– perioada imbilizarii in gips, nu se da calciu pericol :
Litiaza renala- se dau doze mai mari dupa scoaterea
gipsului
– in primele 2 - 3 luni de tratament cu tiroida la sugarii cu
Hipotiroidie
– in zilele in care se face vaccinare antipolio (ulterior nu
se suprima administrare p.o. a vitaminei D in doze mici
zilnice)
Nu se intervine chirurgical in modificarile osoase decat
cand ritmul de crestere a incetinit
Boala diareica nu contraindica tratamentul parenteral cu
Recomandari practice - continuare

Daca primeste formule de lapte imbogatit cu Vitamina D se


scade doza de Vitamina D profilactica
nu se dau drajeuri cu Vitamina D la copiii sub 2 - 3 ani
pisate nu au acelasi efect
nu se recomanda in tratamentul rahitismului complexe de
vitamine ce contin Vitamina D si Calciu exceptie copii mari
- preparate cu 400 - 500UI Vitamina D in doza conditionata
pentru o zi.
Cazuri diagnosticate - dispensarizare 3 ani dupa vindecare
Nu se omit recomandarile igieno-dietetice
CONCLUZII
Frecventa rahitismului este influentata de:
– conditiile socioeconomice
– conditiile cultural - educative
– macro si microclimat
– nivelul asistentei medicale primare
Aplicarea masurilor expuse, urmarirea si individualizarea in functie de
evolutia clinica a atitudinii terapeutice sunt conditii obligatorii pentru
prevenirea si vindecarea rahitismului
rahitismul este un factor de risc important in morbiditatea copilului
rahitismul nu provoaca moartea, decat prin accidente majore
(hipocalcemie severa)
este importanta prevenirea si tratamentul precoce
renuntarea la doze mari de vitamina D - stoss terapie (administrare
parenterala)- se face prin formare medicala continua a echipei
medicosanitare si prin educatia familiei si comunitatii.
Deodata au venit pe sub copaci. Muzica – Nichita Stanescu
Duceau cu ei o chitara
care lasa in seara
o umbra grea, triunghiulara.
Dupa aceea au inceput să cante
si melodia a intins spre tine
bratele ei reci.
Melodia intindea spre tine
bratele ei feline, bratele ei reci,
si n-am simtit cand te-a-mbratisat
cu imbratisarea
pe care uneori ti-o da inserarea,
electric si-ntunecat.

Melodia ospata din tine


cum ospateaza dintr-o prada
o forfota de raci.
Deodata au plecat de sub copaci.
Duceau cu ei o chitara
cu o umbra grea, triunghiulara,
smulsa din seara, rupta din seara.
Cand mi-am intors spre tine chipul
vazui doar un schelet ce-l lustruia
nisipul.
O, draga mea, iubita mea,
femeia mea,
bine-ai venit dintotdeauna.
Ti-am sarutat arcada, sternul,
osul suav ce-mpodobeste m?na,
scheletul clipei strabatind eternul...