Sunteți pe pagina 1din 19

ANTISEPTICE I DEZINFECTANTE

Ce este antisepsia?
permite,

la nivelul esuturilor vii i in limita toleranei acestora, s fie inactivai sau omorai germeni patogeni Se realizeaz numai prin mijloace chimice, nu sterilizeaz esutul viu ci reduce in grade variabile numrul de germeni.

ANTISEPTIC

= agent chimic bactericid (care omoar germeni) sau bacteriostatic (care inhib creterea germenilor) prin care se realizeaz antisepsia. Antisepticele sunt substane bactericide sau bacteriostatice cu aciune asupra germenilor aflai pe esutul viu.

Ce este dezinfecia?

operaiune prin care se distrug germenii patogeni (cu excepia unor spori i a unor virusuri) existeni in afara corpului uman, pan la un nivel la care nu mai sunt periculoi pentru sntate Se realizeaz prin mijloace chimice, fizice, mecanice DEZINFECTANT = agent chimic prin care se realizeaz dezinfecia. = agent chimic care elimin anumite microorganisme patogene, dar nu toate formele microbiene (endosporii bacterieni)

Mecanisme de aciune
1.

Interesarea membranei celulare efect germicid


1.

2.
3. 4.

modificarea permeabilitii celulare i a tesniunii superficiale (detergeni, ageni tensioactivi); clorhexidina acioneaz asupra membranei celulei bacteriene curuperea acesteia; fenolul, formaldehida, mertiolatul lezeaz membrana celular; salicilamida, 2-4 dinitrofenolul, carbanilidele acioneaz asuprasistemului de micare a protonilor prin membran.

2.

Modificarea constituenilor plasmatici efect germicid


1. 2.

3. 4.

5.

metalele (Cu, Ag, Zn), substanele caustice, formolul coaguleaz proteinele microbiene; hipocloritul de sodiu, Cu, Ag, oxidul de etilen, iodul, glutaraldehida,blocheaz funciile tiol (SH) ale proteinelor i ale sistemelor enzimatice; formaldehida, glutaraldehida, oxidul de etilen blocheaz gruprile NH2 ale proteinelor; compuii cationici acioneaz asupra gruprilor COOH; fenolii, detergenii, clorhexidina i alcooli acioneaz de asemenea asupra unor constitueni celulari.

3.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Afectarea unor sisteme enzimatice efect germistatic


coloranii azoici intr in competiie cu enzime bacteriene; derivaii acridinici prin disociere intr in competiie cu H+ din poziiile vitale ale gruprii acide, disociabile ale enzimelor respiratorii; fenolul suprim unele sisteme enzimatice, probabil dehidrogenazele; peroxidul de hidrogen inactiveaz gruprile SH ale enzimelor i ale proteinelor structurale, prin intermediul oxigenului atomic eliberat; iodul, clorul, permanganatul de potasiu intervin in procesele de oxido-reducere ale sistemelor enzimatice.

8.

Mod de aciune al antisepticelor i dezinfectantelor


Modul

de aciune este: germicid = oprirea ireversibil a multiplicrii germenilor patogeni In funcie de tipul microorganismului asupra cruia se acioneaz, aciunea este:
bactericid

- se intervine letal asupra bacteriilor; sporicid - se intervine letal asupra sporilor; virucid - se intervine letal asupra virusurilor; fungicid - se intervine letal asupra fungilor; amoebicid - se intervine letal asupra amoebelor.

germistatic

= inhibarea reversibil a multiplicrii germenilor patogeni; inlturarea substanei germistatice determin reluarea activitii metabolice i a multiplicrii germenilor Dup germenul asupra cruia acioneaz aciunea poate fi:
bacteriostatic, fungistatic

etc

Clasificarea antisepticelor i dezinfectantelor se face dup criterii chimice sau dup criteriul componentei active.
1. 2. 3.

4.
5. 6. 7.

8.
9.

Detergeni Substane oxidante Halogeni i substane halogenate Alcooli Aldehide Acizi Fenoli i derivaii Colorani Metale grele i derivaii

Detergenii

Molecula are dou pri:


grupare hidrofil polar OH, COOH, SO3H, NH3 grupare hidrofil nepolar 1 lan de atomi de carbon ramificat sau neramificat nucleu aromatic alkilat

Formeaz micele, grupandu-se in complexe cu o anumit structur, sub influena forelor intermoleculare. Detergenii care disociaz dau micelii cu o sarcin electric pozitiv sau negativ. Miceliile de detergent pot fixa particule solide, particule uleioase sau gazoase, solubilizandu-le. Astfel ei intervin ca ageni de curire i ageni emulsionani.

Oxidanii
Sunt

substane ce pun in libertate oxigen atomic, care acioneaz cu gruprile SH ale proteinelor, omorand germenii.

Exemple: peroxidul de hidrogen, permanganatul de potasiu, ozonul, halogenii (clorul i substane eliberatoare de clor, etc)

Alcoolii
Alcoolul etilic (etanol) este un lichid incolor, cu miros agreabil i gust arztor, miscibil cu apa, eterul, cloroformul. Alcoolul etilic produce precipitarea i deshidratarea albuminelor i dizolvarea lipidelor. Aciunea se produce la o concentraie minim de 30-40% iar efectul optim are loc la concentraia de 55-70% deoarece aceasta asigur ptrunderea substanei in celula bacterian in cantitate eficient. Apa previne evaporarea rapid, asigurand ptrunderea alcoolului in esuturi. La nivelul membranei celulare produce dezmembrarea bistraturilor lipidice prin dizolvarea lipidelor componente i denaturare proteic cu ruperea membranei celulare. Efectul de solubilizare a lipidelor pielii contribuie la accentuarea efectului antiseptic al altor substane dizolvate in alcool.

Fenoli
La contactul cu citoplasma se produce o reacie de precipitare, care nu-i limiteaz capacitatea antiseptic. Este puternic toxic protoplasmatic blocheaz lipoproteinele membranei celulare. Produsele sale de oxidare sunt toxice enzimatice. In concentraii mici (0,02-0,1%) acioneaz ca bacteriostatic, iar la -5% este bactericid prin precipitarea proteinelor.

Aldehide
Formaldehida exercit un efect bactericid prin lezarea membranei celulei bacteriene. Denatureaz brutal i neselectiv proteinele bacteriene realizand blocarea gruprilor amino i carboxilice ale acestora. La fel se intampl i in cazul acizilor nucleici. Mecanismul prin care se realizeaz aceste efecte este reprezentat de intreruperea lanului proteic i al acizilor nucleici prin adugarea gruprilor alchil, cu formarea unor legturi chimice la nivelul gruprilor funcionale ale acestora.La concentraii mari, formaldehida produce precipitarea proteinelor.

Acizii
Aciunea germicid a unor acizi se datoreaz ionului de hidroniu sau de oxoniu, rezultat in urma dilurii in ap a acizilor. Aceti acizi acioneaz germicid (bactericid i fungicid) printr-un mecanism selectiv. Acioneaz la nivelul membranei celulare prin modificarea brutal a pHului. La concentraii mari unii acizi pot avea aciune sporicid. Acizii au aciune bactericid sau bacteriostatic slab. Toxicitatea este mai mic decat a fenolului.

Colorani
Coloranii sunt compui organici a cror aciune bactericid se coreleaz cu gradul lor de disociere, urmat de eliberarea unor cationi deosebit de activi. De pild, cationul acridinic intr in competiie cu ionii de H+ pentru poziiile vitale ale grupelor acide, disociabile, ale enzimelor respiratorii bacteriene.

Metale grele
Se utilizeaz compui organici i anorganici ai metalelor cum ar fi: mercur, argint, aluminiu, zinc, cupru, atat pentru aciunea lor antiseptic (Hg, Ag) cat i pentru alte efecte, de exemplu, cel astringent (Al, Zn). Prin adsorbia ionilor metalici pe membrana bacteriei se produce modificarea echilibrului ionic. Aceasta duce la eliberarea de ioni metalici care vor bloca unele enzime. Astfel pot aciona cantiti foarte mici de metal, ionizate prin oxidare-efect denumit oligodinamic (de exemplu la argint). La concentraii mari combinaiile metalelor au efect bactericid prin precipitarea proteinelor protoplasmatice. La concentraii mici acestea au efect bacteriostatic prin afectarea enzimelor ce conin gruparea SH.

Va mulumum pentru atenie

S-ar putea să vă placă și