Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. FRECVENTA
MODIFICARI DE FRECVENTA I. BRADICARDIE frecvente lente < 60 batai/minut * ritm jonctional II. TAHICARDIE frecvente rapide > 100 batai/minut ( 100 150 / min )
I. BRADICARDIE SINUSALA
Bradicardie sinusala
RITM JONCTIONAL
Tahicardie sinusala
2. RITM
I . RITM NEREGULAT
1.
ARITMIA SINUSALA - unda de stimulare ia nastere in NSA dar impulsurile sunt eliberate la intervale variabile - unde P identice - distante R-R inegale - se intalneste in mod normal la copii - la adulti, adesea se datoreaza bolii nodului sinusal (sick sinus syndrome)
ARITMIE SINUSALA
ARITMIA SINUSALA
2. RITM VAGABOND
( wandering pacemaker )
- acest ritm apare ca urmare a schimbarii pozitiei pacemaker-ului - unde P diferite ca forma in functie de sediul pacemaker-ului - distante R-R inegale
WANDERING PACEMAKER
RITM VAGABOND
3. FIBRILATIA ATRIALA
- se datoreaza descarcarii a numeroase focare atriale ectopice si numai din intamplare unul dintre impulsuri ajunge la NAV - nu exista unde P - exista mici unde de fibrilatie ( f ) - distante R-R inegale
FIBRILATIA ATRIALA
FIBRILATIA ATRIALA
II. EXTRASISTOLE Sunt batai care apar mai precoce decat normal. Se datoresc unor descarcari premature a diferitelor focare ectopice atriale sau ventriculare.
1. EXTRASISTOLA ATRIALA
-un focar atrial ectopic genereaza unde P anormale, precoce urmate de cate un QRS normal. Impulsul nu ia nastere in NSA deci nu se aseamana cu celelalte unde P. In schimb, NAV capteaza si transmite impulsul normal.
EXTRASISTOLA ATRIALA
2. EXTRASISTOLA NODALA
- un focar ectopic al nodului atrio-ventricular genereaza un QRS precoce, neprecedat de unda P sau precedat de unda P negativa
3. EXTRASISTOLA VENTRICULARA
EsV ia nastere intr-un focar ectopic al unui ventricul. Se caracterizeaza printr-un complex QRS larg si precoce urmat de o pauza compensatorie.
EXTRASISTOLA VENTRICULARA
EsV se cupleaza uneori cu una sau mai multe batai normale si acest aspect se produce regulat. Cand se cupleaza o EsV cu o bataie normala este vorba de bigeminism, cu doua batai trigeminism etc.
Bigeminism
Trigeminism
Un focar ventricular ectopic se poate descarca o singura data sau din contra sa produca o serie de impulsuri succesive care realizeaza o salva de extrasistole.
EsV multifocale se datoresc focarelor ectopice ventriculare multiple. EsV multifocale au morfologie diferita.
- TPA poate sa se produca la o frecventa atat de rapida incat undele P se amesteca cu undele T ceea ce da aspectul unei unde unice.
TAHICARDIA PAROXISTICA NODALA - se datoreaza unui focar ectopic situat in NAV - este o succesiune de complexe QRS neprecedate de unda P cu o frecventa foarte rapida. - TPA si TPN sunt denumite in ansamblu tahicardie paroxistica supraventriculara ( TPSV ) - diagnosticul TPA sau TPV nu este esential, ele se trateaza la fel.
TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA - este declansata de un focar ectopic ventricular - seamana cu o succesiune rapida de EsV - frecventa rapida ( 150 250/minut )
2. FLUTTER ATRIAL
- ia nastere intr-un focar ectopic rial unic - undele de flutter ( F ) survin in uccesiune rapida si sunt identice - sunt comparate cu dintii de erastrau - ritmul este in general regulat - frecventa undelor de flutter este uprinsa intre 250 350/minut - impulsul atrial va stimula periodic AV ceea ce inseamna ca va exista o erie de unde F inaintea fiecarui complex RS
FLUTTER ATRIAL
3. FLUTTER VENTRICULAR
- este produs de un focar ectopic ventricular unic - undele sinusoidale regulate se succed cu o frecventa intre 200 300/minut
4. FIBRILATIA ATRIALA
- se datoreaza numeroaselor focare ectopice atriale care se descarca cu frecvente diferite antrenand un ritm haotic , neregulat - nu exista unde P ci unde f (de fibrilatie) - numai din intamplare un impuls atrial va stimula nodul AV
FIBRILATIA ATRIALA
5. FIBRILATIE VENTRICULARA
-se datoreste stimulilor ce iau nastere in focare ectopice ventriculare multiple antrenand contractii haotice - activitatea electrica este complet anarhica - amplitudinea deflexiunilor diminua pe masura ce inima moare
FIBRILATIE VENTRICULARA
EXERCITII
FLUTTER ATRIAL
FLUTTER VENTRICULAR
1. 2.
3.
EsA
EsN
ARITMIE SINUSALA
BRADICARDIE SINUSALA
WANDERING PACEMAKER
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
FIBRILATIE ATRIALA
FIBRILATIE VENTRICULARA
TULBURARI DE CONDUCERE
1. BLOC SINOATRIAL
- NSA este blocat temporar - pacemaker-ul normal al cordului se blocheaza temporar cel putin in timpul unui ciclu dar apoi isi reia activitatea de stimulare. - undele P inainte si dupa bloc sunt identice ( toate iau nastere in NSA )
2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE
BAV gradul I
- impulsul intarzie la nivelul NAV mai mult decat normal ( 0,1 sec ) - intervalul PQ/PR > 0,20 sec - de indata ce NAV este stimulat, depolarizarea ventriculara se produce normal - secventa QRS T normala
BLOC AV GRADUL I
BAV gradul II
Un bloc AV apare atunci cand sunt necesare mai mult de 2 impulsuri atriale pentru a declansa un raspuns ventricular. Asta inseamna ca doua sau mai multe unde P preced un complex QRS
BAV gradul II Mobitz I ( perioada WencKebach ) - apare cand intervalul PR se alungeste progresiv pana apare un P blocat
BAV COMPLET
Bloc AV gradul I
3. BLOCURI DE RAMURA
- se datoreaza unui blocaj al impulsului in ramurile dreapta si stanga a fasciculului Hiss - ramura dreapta trimite stimulul de depolarizare la ventriculul drept iar ramura stanga la ventriculul stang. Acest lucru se realizeaza in mod normal simultan. - un bloc al unei ramuri determina o intarziere a transmiterii impulsului de partea respectiva. Deoarece ventriculele nu se mai depolarizeaza simultan , QRS ul va avea aspect largit > 0,12 sec. Depolarizarea fiecarui ventricul se realizeaza separat astfel ca pe EKG apar doua unde R care se noteaza R si R
Daca gasim un QRS largit peste 0,12 sec pe EKG inseamna ca exista un bloc de ramura. Cautam aspectul R- R in precordiale. - R- R in precordialele drepte (V1 si V2) - axa la dreapta - ST si T in sens opus QRS
BRD
- la indivizii cu sdr WPW exista un fascicul accesoriu care elimina intarzierea obisnuita de 0,1 sec a impulsului la nivelul NAV - acesti indivizi pot dezvolta usor TPSV
EXERCITII
BLOC SINOATRIAL
BAV gradul I
EXTRASISTOLA ATRIALA
TAHICARDIE SINUSALA
SDR DE PREEXCITATIE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
FIBRILATIE ATRIALA
TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA
TAHICARDIE VENTRICULARA
RITM JONCTIONAL
BRD
BRS
FLUTTER VENTRICULAR
BLOC SINOATRIAL
FIBRILATIE VENTRICULARA
EXTRASISTOLA ATRIALA
FLUTTER ATRIAL
HIPERTROFIE SI INFARCT
4. HIPERTROFIE
Hipertrofia unei cavitati inseamna o crestere a grosimii peretelui acelei cavitati.
HIPERTROFIE ATRIALA Pentru evidentierea hipertrofiei atriale se examineaza unda P. Daca unda P este inalta > 2,5 mV sau masoara > 3 patrate mici ( > 0,12 sec ) atunci exista hipertrofie atriala.
HAD si HVD
- deviatie axiala stanga - complex QRS larg ( 0,12 sec ) - unda T inversata
5. INFARCT
Infarctul miocardic este consecinta unei obstructii a unei artere coronare. Ventriculul stang care are peretele cel mai gros are nevoie de o irigatie sangvina importanta si este primul care sufera de pe urma diminuarii circulatiei coronare. Zona infarctata este din punct de vedere electric moarta si nu poate conduce impulsuri electrice.
apare in prima saptamana de la debut aspect EKG caracteristic : unda Q patologica, segmentul ST supradenivelat si unda T negativa pe zi ce trece, segmentul ST coboara tot mai mult spre linia izoelectrica iar unda T devine tot mai ampla
Stadiul III ( tardiv, de rezolutie ) - apare la 1 3 sapt de la infarct - pe EKG coexista unda Q patologica si unda T negativa, ampla ( T coronarian ) - segmentul ST devine izoelectric - dupa 3 saptamani, unda T negativa incepe sa se micsoreze treptat
Stadiul IV ( cronic, cicatricial ) - persista indefinit dupa vindecarea clinica a infarctului - pe EKG apare doar unda Q patologica
ANGINA PECTORALA
DGN electrocardiografic
-
Modificari de tip ischemic : subdenivelare ST Unda T turtita, uneori negativa In unele cazuri aspectul EKG de angina pectorala apare numai dupa proba de efort
EXERCITII
BLOC SINOATRIAL
BAV gradul I
EXTRASISTOLA ATRIALA
TAHICARDIE SINUSALA
SDR DE PREEXCITATIE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
FIBRILATIE ATRIALA
TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA
TAHICARDIE VENTRICULARA
RITM JONCTIONAL
BRD
BRS
FLUTTER VENTRICULAR
BLOC SINOATRIAL
FIBRILATIE VENTRICULARA
FLUTTER ATRIAL
INFARCT LATERAL
HAD si HVD
HVS
INFARCT INFERIOR
HAD
INFARCT ANTERIOR
ANGINA PECTORALA
HAS
INFARCT POSTERIOR
HEMIBLOC ANTERIOR
Click to edit Master subtitle style
HEMIBLOC POSTERIOR
Click to edit Master subtitle style