Cuprins:

1. Introducere: Definitie, Istoric

2. Antropogeografia ca tiin: Prini fondatori, Curente majore 3. Antropogeografia n Romnia

4.Concluzie

Omenirea era pentru geograf un haos n

care, afar de o superficial dosebire a raselor, ochiul su numai vedea aproape nimic clar Simion Mehedini

Termenul de antropogeografie propus de Fr. Ratzel n 1882 pentru a desemna studiul geografic al societatii umane nu este un termen ce tine de istoria geografiei ci este un termen viu, folosit in geografia german, precum si in literatura geografica italiana, spaniola si portughez.

Termenul de geografie umana, mult mai folosit si acceptat in zilele noastre a fost introdus n anul 1903 de P. Vidal de la Blache, i impus in coala geografic francez, ca apoi sa ajung a fi folosit i in lumea anglo-saxon fiind preponderant pn in present.

Antropogeografia sau cunoscut mai bine n prezent ca Geografia uman, sudiaz n context spatial grupurile / colectivitile umane, mai precis activitile i structurile sociale, economice, culturale sau politice, evideniind n acelasi timp modalitaile n care oamenii interactioneaz cu mediul natural

Charles Darwin 1809 1882 i revoluia paradigmei in gandire

Ideea dezvoltarii in timp, care a influentat puternic progresul geomorfologiei, pedologiei, ecologiei si intr-o mare msur a geografiei umane; Accentul pus pe relatiile strnse dintre viaa organic si habitat astefel dnd un imbold interpretrilor organiciste a regiunilor si statelor, tendin persistent pn azi in geografia umana; Temele selectiei si a luptei pentru supravieuire au fost aplicate de o manier determinist n geografia uman si cea politic; Natura aleatoare a modificrilor, rolul hazardului n modificarea caracterelor unor specii si fenomene;

Sinopsisul Antropogeografiei ncepe cu introducerea n care autorul afirm c viaa este o unitate i exist o unitate a forelor vitale, fapt care ne permite sa vorbim de biogeografie. n continuare Ratzel analizeaz rolul important pe care l joac solul , suportul terestru in politic. Cresterea demografic impune rentabilizrea, unor terenuri tot mai ntinse i duce la deosebiri ntre diferite pari componente ale unei societai, avnd in vedere calitatea diferit a terenurilor.

Primul volum din Antropogeographie aprut in 1882 a avut un impact mai mare n lumea geografilor, pentru faptul ca el oferea, n premier dovada clar a posibilitaiilor geografiei de cercetare sistematica a realitilor umane terestre i a societii. Al doilea volum aprut 1891, prezinta o viziune mai temperat a determinismului adica asupra dependenei societii i a omului de condiiile naturale. Astfel, Ratzel atrage atenia asupra importanei in cercetarea geografic spaial a dezvoltarii istorice a comunitailor umane i a elementelor de cultur specifice acestora.

Acesta l considera pe om drept un agent natural care modeleaz suprafaa pamntului, iar sarcina geografiei umane fiind de a cerceta aciunea acestuia i stigmatele pe care le-a imprimat faa acestuia, ocupaia de atta ori secular. Vidal de la Blache ne arat c intr-o regiune populat natura este modificat n mod semnificativ, cu att mai mult nivelul culturii materiale al comunitii tritoare acolo este mai nalt, devenind practic imposibil s studiezi peisajul natural separat de cel antropizat.

Partea cea mai redutabil a geografiei umane vidaliene o constituie expresia genres de vie, expresia intraductibil deoarece exprim mult mai mult decat simplul mod prin care s-ar traduce.

Conceptul are calitatea de a cuprinde intr-o singur expresie identitatea spatiala i cea social desemnnd grupurile umane a cror identitate sociala, economic i spiritual se imprim in peisaj.

Spatiul n care de a lungul secolelor s-a conturat o relaie foarte strns ntre om i natur, reprezint o regiune, iar studiul regiunilor fiecare dintre ele unica trebuie sa fie principala sarcin a geografului, considernd geografia regionala drep nucleu al geografiei. Paul Vidal de la Blache nuanez i o alta importan pentru geografia uman, si anume numind-o astfel ntr-o lucrare din 1903 ce deschide o colectie intitulat Tablourile Franei unde autorul simte nevoia ca acestui segment al geografie s i se spuna Geographie Humanie.

ntemeietorul colii geografice romneti moderene Simion Mehedini 1868-1962

Viziunea antropografic a profesorului este consemnat n numeroase alte lucrri, cu deosebire sunt cele n care evideniaz intercaiunea dintre factorii geografici si dezvoltarea istoric cum ar fi: Le pays el le peuple roumain 1927, Dacia Pontic i Dacia Carpatic, obeservti antropogeografice 1928, Qu-est-ce que la Transylavanie. De astfel S. Mehedini fundamenteaz teoretic i metodologic antropogeografia romneac nca de la primele sale lucrri tiprite cum ar fi cele ce privesc Stepa romneasc din punct de vedere antropogeografic 1904, i Obiectul i sracinile antropogeografiei 1904.

GEORGE VSLAN (1885-1935), STUDENT I COLABORATOR AL LUI S. MEHEDINI, CUNOSCUT N PRINCIPAL CA GEOGRAF FIZICIAN DEINE I CONTRIBUII DE MARE VALOARE IN DOMENIUL ANTROPOGEOGRAFIEI.

DINTRE STUDENII PROFESORULUI MEHEDINI, CEL CARE S-A DEDICAT CU PRECDERE DOMENIULUI ANTROPOGEOGRAFIEI A FOST PROF. VINTIL MIHILESCU (18901978) CARE NC DE LA PRIMA SA LUCRARE BUCURETII DIN PUNCT DE VEDERE ANTROPOGEOGRAFIC SI ETNOGRAFIC