Sunteți pe pagina 1din 14

ENCEFALUL

Elemente i funcii

Encefalul - Elemente
Encefalul/creierul reprezinta partea superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral , din cerebel si din creierul mare, asigurand controlul intregului organism. Parte superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, din cerebel si din creierul mare, asigurand controlul intregului organism.

Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente: - trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. - cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral. - emisferele cerebrale.

Encefalul - Elemente
Creierul la vertebrate este alctuit din: Prosencephalon (creierul anterior (lobii olfactivi)) Telencephalon sau telencefal (cu 2 emisfere cerebrale) Cortex (scoara cerebral) Basalganglien (ganglionii bazali) Limbisches System (sistemul limbului) Diencefal (creierul mijlociu) Talamus Epitalamus Subtalamus Hipotalamus (regina glandelor endocrine Hipofiza este legat de hipotalamus) Metathalamus

Lobii scoarei cerebrale: lobul frontal(rou),tempora l(verde),occipital (galben) i parietal(portocaliu). Cerebe lul (albastru) nu face parte din telencefal.

Encefalul Trunchiul cerebral


n anatomia vertebratelor trunchiul cerebral (lat. truncus encephali) reprezint segmentul caudal al encefalului, continund mduva spinrii. Prezint legturi anatomice i funcionale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul. Trunchiul cerebral asigur inervaia senzitiv i motorie a feei i gtului prin intermediul nervilor cranieni. Dei prezint dimensiuni reduse, este o component foarte important a encefalului, cile nervoase motorii i senzitive trecnd de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactil epicritic, vibraii i sensibilitatea proprioceptiv kinestezic) i tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezic i cea tactil protopatic). Trunchiul cerebral joac de asemenea un rol important n reglarea funciilor cardiace, respiratorii i reglarea ciclului somn-veghe.

Encefalul Trunchiul cerebral


Configuraia extern Trunchiul cerebral este alctuit din bulb (lat. medulla oblongata ), punte (lat. pons) i mezencefal (lat. mesencephalon ). Bulbul rahidian Bulbul rahidian are form de con turtit antero-posterior, cu vrful trunchiat n continuarea mduvei. Pe linia median a feei anterioare prezint fisura median, ce se termin cranial printr-o depresiune triunghiular, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observ fibre nervoase ce se ncrucieaz, formnd decusaia piramidal sau decusaia motorie. De o parte i de alta a fisurii mediane se observ dou proeminene alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de anturile laterale anterioare, locul de emergen a rdcinilor nervilor hipogloi (perechea a XII-a de nervi cranieni). Superior de piramidele bulbare, n antul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor abducens (perechea a VI-a de nervi cranieni). Lateral de anturile laterale anterioare se afl olivele bulbare, limitate spre posterior de anturile laterale posterioare, loc de emergen al nervilor glosofaringieni (perechea a IXa de nervi cranieni), vagi (perechea a X-a de nervi cranieni) i accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni). Pe linia median a feei posterioare, n jumtatea caudal se observ anul median posterior. De o parte i de alta a antului median posterior, separate de antul intermediar posterior se observfasciculul gracilis (situat medial) i fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determin proeminene la suprafaa truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis i tuberculul nucleului cuneat.

Encefalul Trunchiul cerebral


Puntea Puntea este separat de bulb prin intermediul antului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) i vestibulocohleari (perechea a VIIIa de nervi cranieni). Faa anterioar, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este format din fibre transversale cu direcie posterioar, ce se continu cu pedunculii cerebeloi mijlocii. Pe linia median prezint un an puin adnc n care este adpostit artera bazilar, anul bazilar. La limita dintre faa anterioar i pedunculii cerebeloi mijlocii este locul de emergen a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Faa posterioar face parte din planeul ventriculului IV. Mezencefalul Mezencefalul se afl in continuarea cranial a punii, fiind separat de aceasta prin antul pondopeduncular. Este alctuit din cei doi pedunculi cerebrali. Faa anterioar prezint ntre cei doi pedunculi o zon triunghiular cu vrful spre caudal, numit fosa interpeduncular. Partea posterioar a fosei are aspect ciuruit i poart denumirea de substana perforat posterioar, zon perforat de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe faa medial a pedunculilor cerebrali se vede un an medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Fa ventral a pedunculului cerebral este ncruciat n vecintatea punii de ctre arterele cerebral posterioar i cerebeloas superioar, iar la intrarea in emisfera cerebeloas de ctre tractul optic, care se ndreapt spre corpul geniculat lateral. Pe faa lateral este ncruciat de nervul trohlear. Faa posterioar a mezencefalului este format de tectul mezencefalic pe care se vd de o parte i de alta a liniei mediane cte dou proeminene: una cranial, coliculul superior, i alta caudal, coliculul inferior. ntre coliculi se gsesc un ant longitudinal i unul transversal formnd anul cruciform. De la fiecare colicul pornete n direcie lateral cte o band de fibre numit bra: braul coliculului superior i braul coliculului inferior.

Encefalul Trunchiul cerebral

Encefal Cerebelul
Cerebelul sau creierul mic este o poriune a sistemului nervos central. Se afl n cutia cranian n partea inferioar, posterioar a acesteia. Este poziionat n spatele trunchiului cerebral. Se compune din emisferele cerebeloase care se prezint ca dou pri laterale dispuse de o parte i de alta a unei poriuni mediane care le leag i care se numete vermis. Cele dou pri laterale numite emisfere cerebeloase sunt alctuite din doi lobi: lobul anterior (paleocerebel) i lobul posterior (neocerebel). Vermisul este unit de asemenea cu o poriune alungit numit lob floculonodular (arhicerebel). Din punctul de vedere al ordinei cronologice de apariie n specia uman cea mai veche formaiune este arhicerebelul, apoi urmeaz paleocerebelul i neocerebelul. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin pedunculi cerebeloi, la trei nivele anatomice ale acestuia. Astfel pedunculii inferiori leag bulbul de cerebel, pedunculii mijlocii leag puntea de cerebel, iar pedunculii superiori fac legtura ntre mezencefal i cerebel. Pedunculii cerebeloi sunt compui din fibre aferente i fibre eferente (de proiecie). Aspectul exterior este definit de o suprafa tiata de adncituri paralele de mrimi diferite. Adnciturile mici creeaz lamele, adnciturile mijlocii delimiteaz lobuli iar cele mai mari separ lobi ai cerebelului. anurile cele mai adnci sunt anul primar i anul postero-lateral. anul primar las n fa lobul anterior al cerebelului. ntre anul primar i anul postero-lateral se situeaz lobul posterior. Functiile cerebelului : 1.Arhicerebelul are rol in pastrarea echilibrului static si dinamic. 2.Pareocerebelul regleaza tonusul muscular 3.Neocerebelul coordoneaza miscari fine comandate de scoarta cerebrala.

Encefalul Emisferele cerebrale


Sunt structuri nervoase,cunoscute si sub numele de creierul mare.Reprezinta cea mai voluminoasa parte a encefalului.Cele doua emisfere sunt separate de fisura interemisferica si sunt legate la partea bazala prin formatiuni de substanta alba: -Corpul calos -Trigonul cerebral(fornixul) -Comisurile albe(anterioara si posterioara). Activitatea mai mare a membrului superior ,precum si localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimetria in volum,emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Fetele emisferelor cerebrale: -supero-laterala -mediala -bazala. 1. Fata supero-laterala Este convexa si pe care observam mai multe santuri:fisura laterala a lui Sylvius,santul central Rolando incepe pe muchia craniana a emisferelor cerebrale si coboara catre fisura laterala Sylvius ;santul occipital transvers,incizura preoccipitala.Aceste santuri delimiteaza cei patru lobi :lobul frontal,situat inaintea santului central,lobul parietal,deasupra scizurii lateral,lobul temporal sub fisura laterala si lobul occipital situat inapoia santului occipital transvers si a inciziunii preoccipitale. 2.Fata mediala Deasupra corpului calos,pe fata mediala se observa santul corpului calos superior,acestuia aflandu-se santul cinguli,paralel cu santul corpului calos.Intre aceste doua santuri se afla santul cingular.Deasupra santului cinguli se afla girul frontal medial.In partea posterioara a fetei mediale se vad doua santuri :unul oblic-santul parieto-occipital si altul orizontal-scizura calcarina.

Encefalul Emisferele cerebrale


3.Fata bazala Este concomitenta cu baza craniului.Aici se afla nucleul lentiform situat lateral de nucleul caudat,are forma triunghiulara pe sectiune si prezinta o parte laterala,mai inchisa la culoaare numita putamen si o parte mai mediala,mai deschisa numita globulus palidus. Structura emisferelor cerebrale este reprezentata de substanta alba si substanta cenusie. Substanta alba la exterior,este alcatuita din trei tipuri de fibre : -de proiectie,ascendente(senzitive) si descendente(motorii),prin care cortexul este conectat cu celelalte structuri ale SNC ; -comisurale,care fac legatura intre cele doua emisfere,conectandu-le la baza lor :comisura alba anterioara,corpul calos si trigonul cerebral. -de asociatie,care fac legatura intre zone ale aceleasi emisfere. Substanta cenusie formeaza la interior ganglionii bazali(corpii striati) ,iar la exterior,scoarta cerebrala.

Encefalul Emisferele cerebrale


Ganglionii bazali sunt mase de substanta cenusie,asezate la baza emisferelor cerebrale,lateral si deasupra talamusului,fiind reprezentati de nucleii caudat si lentiform.Nucleii bazali sunt asezati pe traseul cailor extrapiramidale,fiind conectati intre ei,dar si cu nucleii mezencefalici,diencefalici si cu cortextul cerebral.Nucleii bazali intervin in reglarea motilitatii automate,a comenzilor voluntare corticale,a tonusului muscular,pe care-l inhiba. Scoarta cerebrala Din punct de vedere filogenetic si structural,aceasta prezinta doua zone : neocortexul si alocortexul.Neocortexul regiunea recent aparuta filogenetic,are cea mai mare dezvoltare la om fiind formata din 6 straturi de neuroni(2 straturi glanulare,2 straturi piramidale,un strat molecular si unul fusiform).NEOCORTEXUL RECEPTOR reprezinta zona de proiectie corticala a sensibilitatilor specifice.

Encefalul Emisferele cerebrale


Cuprinde ariii senzitive si senzoriale : -ariile senzitive(somestezice)sunt reprezentate de aria somestezica I din lobul parietal unde se proiecteaza sensibilitatea exteroceptiva cutanata(cu exceptia celei protopatice)si proprioceptiva constienta si de aria somestezica II din lobul temporal,unde se proiecteaza sensibilitatea protopatica. In aria somestezica I exista o reprezentare a corpului(homunculus senzitiv)in care segmentele sale sunt deformate,deoarece regiunile corpului sunt reprezentate direct proportional cu gradul lor de sensibilitate. -ariile senzoriale reprezinta locul in care sunt proiectate sensibilitatile speciale,cum sunt : cea vizuala,auditiva,vestibulara,gustativa. NEOCORTEXUL MOTOR cuprinde arii in care isi au originea fibrele piramidale si o parte a celor extrapiramidale.Reprezentarea segmentelor corpului in aceasta arie se numeste homunculus motor si la fel ca cea senzitiva este deformata,La acest nivel segmentele au o reprezentare mai mare,in functie de gradul lor de complexitate a miscarilor. NEOCORTEXUL DE ASOCIATIE este zona noua aparuta,extinsa in toata regiunile corticale,la nivelul careia excitatia nu produce manifestari senzitive sau motorii rolul sau este de a asocia diversele arii corticale,indeplinind si functii psihice.

Encefalul Emisferele cerebrale


Creierul uman are trei zone de asociatie : -temporala,implicata in controlul activitatii vegetative si in determinarea personalitatii ; -prefrontala,cu rol in intelegerea cuvintelor,in memoria vizuala,in activitatea sexuala si in reactivitatea emotionala ; -parietooccipitala,cu rol in preluarea informatiilor primite de la aria somestezica I si a informatiilor vizuale influentand declansarea unei activitati motorii corespunzatoare. ALOCORTEXUL,sau zona veche a scoartei cerebrale este alcatuit din ARHICORTEX(include bulbii olfactivi) si PALEOCORTEX(include hipocampul si o parte din hipotalamus). PALEOCORTEXUL are rol de integrare primaro-olfactiva,functie vegetativa si legaturi cu glandele endocrine(hipofiza).Are rol in starile emotionale,instinctul alimentar si in procesul de invatare si cognitive.

Encefalul - Funcii
Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul nervos central , legat de organe prin nervii sistemului periferic. Substanta alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, analizarea lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculare, de exemplu). Fiecare parte a encefalului are functiuni specifice, a caror complexitate creste odata cu inaltimea localizarii sale. Trunchiul cerebral contine centrii de control ai inimii si respiratiei; creierul mic armonizeaza miscarile corpului; diencefalul permite trierea generala a informatiilor senzitive (talamus) si comanda superioara a hormonilor si viscerelor (hipotalamus); emisferele sunt responsabile de senzatiile constiente, de motricitatea voluntara si de functiunile superioare (facultatile intelectuale, emotiile, comportamentele complexe).