Patologie vasculara 1

Dr. Daha Claudiu Sef Lucrari UMF

metode de investigatie traumatismele arterelor periferice traumatismele venoase fistule arterio-venoase

Metode de investigatie in patologia vasculara:

Non-invazive:
oscilometria pletismografia masurarea

invazive
arteriografia angiografia

izotopica

TA Echo Doppler RMN CT

Index glezna brat (IGB)

Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii clinice de boala vasculara periferica Metoda de screening Se masoara presiunea sistolica
in repaus post efort

Masuratori la nivelul brahialei, tibialei posterioare, pedioaselor

Indexul glezna-brat (IGB)

IGB =
Presiunea sistolica glezna Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95% Specificitate 98%

Exemplu de calcul IGB

IGB drept 80/160 = 0.50 TAS brat 150 mmHg IGB stang 120/160 = 0.75 TAS brat 160 mmHg IGB (normal >0.90) TAS brat cea mai mare

TP TAS 40 mmHg DP TAS 80 mmHg

TP TAS 120 mmHg DP TAS 80 mmHg

Cea mai mare dintre TP sau DP

TP = tibiala posterioara; DP = dorsalis pedis; TAS = presiunea arteriala sistolica.

Interpretare IGB

> 1,3 artere necompresibile

> 0,9-1,3 valoare normala

< 0,9 boala vasculara periferica (sensibilitate 95%)
0,7-0,89 obstructie usoara 0,4-0,69 obstructie moderata

< 0,4 ischemie critica scadere > 20% dupa efort = patologica

Limitarile IGB

Artere necompresibile (pacienti varstnici, cu DZ, IRC, etc) IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru detectia obstructiei aortoiliace usoare

Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare functionala

Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot deveni anormale postefort Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie

Traumatismele arterelor periferice

Cauze:

compresiuni directe sau indirecte,

striviri, intepari, taieri, arme albe, arme de foc, leziuni iatrogene intraoperatorii

Plaga arteriala prin injunghiere cu arma alba

hemoragia externa, cu sange rosu ce iese ritmic din vas;

se poate ajunge la colaps

Traumatism complex prin impuscare

Contuzia arteriala
= afectarea partiala a structurilor parietale

Contuzia arteriala

contuzia endarterei - e cea mai frecventa;

contuzia parietala:
a

mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;

apare

un hematom interstitial, ce poate diseca planurile arterei (hematom disecant); ischemie acuta a membrului respectiv;

se produce

contuzia adventicei:
se dezlipeste adventicea de

medie;

determina spasm al arterei.

Contuzia endarterei

dezlipirea intimei

tromboza secundara
ischemie acuta perf.

Contuzia mediei

lezarea vasa vassorum hematom disecant ischemie acuta perf.

Contuzia adventicei

iritatie terminatii nervoase spasm ischemie acuta perf.

Plaga arteriala partiala:

= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei continuitati a peretelui arterial; plaga poate fi:
punctiforma, liniara, transversala;

plaga uscata (nu sangereaza)

apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu; capetele vasculare se retracta in teaca vasculara; calibrul se reduce prin spasm; apare o tromboza in forma de CUI, ce face sa nu existe sangerare.

Plaga uscata nu sangereaza

Hematom pulsatil

cand plaga e mai mica si laterala se poate ausculta un suflu.

Sectiunea arteriala

prin retractia celor 2 capete si spasm se produce sangerare; exista si leziuni venoase, nervoase, musculare asociate celor arteriale. apare sindromul de ischemie acuta, cu durere locala, paloare.

uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un suflu sistolo-diastolic.

Fistula arteriovenoasa

Elementele agravante ale traumatismelor arteriale

Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale, agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele de gravitate ale ischemiei acute periferice Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate, devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate Leziuni asociate: venoase, nervoase, osteo-articulare, musculare, Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de retractia arterei de compresia viscerelor din jur.

Clinica:

Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P

Durere

(Pain) Absenta pulsului (Pulsellessness) Paloare (Pallor) Racirea tegumentului (Polar sensation) Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias) impotenta functionala (Paralysis)

la care se adauga:
hemoragia hematomul hipotensiune semnele celorlate leziuni asociate

Tratamentul leziunilor arteriale

Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou, pansament compresiv mesaj, pense etc)

trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;

se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa; se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)

se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu vena sau Gortex (sintetica);
daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile, se face amputatie.

Sutura plagii arteriale

Plaga arteriala anfractuasa interpunerea de grefon venos

Folosirea unei proteze sintetice

Sutura arteriala T -T

Folosirea unui patch venos prea mare

Traumatisme venoase

Traumatisme venoase

Se asociaza cu cele arteriale; afecteaza venele superficiale si profunde.

Cauze:
compresii (in arme albe, iatrogen varice

fracturi, luxatii, striviri),

(prin perfuzii, angiografie),

Traumatisme venoase

Contuzia venoasa
apar

leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a endoteliului;

in plagi lineare, oblice, unice sau multiple. capetelor e mai scazuta decat la artere; de tip venos e cu sange inchis la culoare;

Sectiunea venoasa
apare retractia

hemoragia

in varice, hemoragiile pot fi abundente; pot

sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.

Tratament:

indepartarea cauzei (compresia, luxatia);

anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie venoasa, ligatura celor 2 capete); in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii restauratoare:

sutura venei cu petece de vena sau sintetice;

by-pass venos.

Traumatisme vasculare specifice

Vasele gatului
lezare frecventa v. jugulara interna, rar a. carotida

clinica: hemoragie externa, hematom cervical compresiv pe

cai respiratorii, deficit neurologic urgent IOT, hemostaza, restabilire de flux (v. poate fi ligaturata)

Vasele toracice
hemotorax masiv / hematom

Vasele abdominale
plagi impuscate

/ injunghiate hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal VCI, v. mzenterica sup./inf., v. renala

Anevrismul arteriovenos (fistula)

= dilatatia anormala a unei comunicatii arterio-venoase (fistula arterio-venoasa); aceasta fistula poate fi congenitala

Etiopatogenia fistulelor:

congenitale:
sindromul

Parks - Weber;

dobandite:
dupa

plagi de artera si vena simultane; apare o comunicare (fistula) ce poate evolua la anevrism;

dupa

punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare anevrism.

Fiziopatogenie:

sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
proximal, artera se dilata, se alungeste si se supraincarca sistemului venos; apar staza venoasa, varice secundare; apare o circulatie colaterala bogata; se produce supraincarcarea cordului drept, cu insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.

Anevrismul arteriovenos

Clinic:

inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari trofice distale, tegumente cu aspect violaceu; palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola; apare tril sau freamat vibrator; auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola; patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului, duce la disparitia semnelor; in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta cardiaca, cu dispnee, cianoza

Anevrismul arteriovenos

Diagnosticul:
se

pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui in artera si vena

Tratament:
chirurgical

- sutura laterala a orificiilor; rezectia anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de grefe (operatii reconstructive).