Sunteți pe pagina 1din 49

Semiologia chirurgicala a peretelui abdominal : Hernii rare abdominale Eventratii si evisceratii

Hernii rare abdominale


Hernii rare ale peretelui abdominal Hernii diafragmatice Hernii abdominale interne

Hernii rare ale peretelui abdominal - functie de topografie:

Hernia Hernia Hernia Hernia Hernia Hernia

ombilicala liniei albe ventrala laterala ( Spiegel ) dorsala a peretelui abdominal obturatorie perineala

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala

Hernia ombilicala - iesirea viscerelor abdominale sub tegument, prin orificiul ombilical, cu caracter congenital sau dobandit
Hernia ombilicala congenitala hernia ombilicala a nou-nascutului, omfalocel ( existente la nastere )

Etiopatogenie - determinata de aplazia congenitala a peretelui abdominal anterior intr-un stadiu de ectazie viscerala frecvent asociata cu malformatii congenitale cardiace, vezicale, palatine, prezentand 2 varietati in functie de perioada de dezvoltare a ombilicului

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala

Hernie ombilicala embrionara inainte de luna a 3-a intrauterina, perioada de formare a inelului ombilical, caracterizata prin absenta peritoneului inaintea viscerelor herniate, care adera la punga herniara, frecvent incompatibila cu viata

Elemente descriptive anatomo-patologice : - aplazie parietala importanta ( perete subtire fara muschi, amorf,avascular ) cu hernierea uneori a tuturor viscerelor intraabdominale, aderente intre ele si la sacul herniar, invelite de o membrana pe care se implanteaza cordonul ombilical

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala

Hernie ombilicala fetala - dupa luna a 3-a intrauterina, dupa formarea ombilicului, caracterizata prin existenta unui sac peritoneal, in care herniaza unele viscere, ce nu sunt aderente la punga herniara

Elemente descriptive anatomo-patologice : aplazie parietala mai putin pronuntata, cu viscere acoperite de o membrana dublata de peritoneu, neaderente, usor reductibile

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala dobandita Hernia ombilicala dobandita - la copil si la adult

Hernia ombilicala dobandita a copilului Etiopatogenie determinata de intarzierea inchiderii inelului ombilical, sau a destinderii acestuia produsa de subalimentatie, rahitism, tuse, constipatie , tipat, aparand in primele 5 luni de viata Elemente descriptive anatomo-patologice se produce prin inelul ombilical, deasupra venei ombilicale, asociindu-se frecvent cu diastazisul dreptilor abdominali
Hernia ombilicala dobandita a adultului reprezinta a 3-a hernie ca incidenta, constituind 10% din hernii Etiopatogenie. hernie de slabiciune, avand ca teren propice obezitatea, mai frecventa la femei prin modificarile involutive ale peretelui in urma sarcinilor repetate, sau la cirotici cu decompensare ascitica

Hernie ombilicala dobandita

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului Elemente descriptive anatomo-patologice Delimitarea regiunii ombilicale 2 cm superior/inferior de ombilic, 2 cm la dreapta si la stanga de ombilic Anatomia regiunii ombilicale la adult piele si tesut adipos aderente la peritoneul parietal prin intermediul fasciei ombilicale Sachs si Richet, cu care inelul ombilical formeaza canalul ombilical Tipuri de hernii ombilicale in functie de raportul cu fascia ombilicala: directe de slabiciune,in care sacul herniar se angajeaza sub tegument prin intermediul fasciei ombilicale, printr-un inel ombilical destins cea mai frecventa indirecta de forta, in care sacul herniar se insinueaza in canalul ombilical peste marginea superioara sau inferioara a fasciei ombilicale

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului

Componente anatomice ale herniei ombilicale:

sacul herniar subtire, friabil, continutul venind adesea in contact cu pielea, ce se poate ulcera si infecta coletul sacular adera strans la inelul fibros ombilical, care inextensibil predispune la strangulare continutul sacular reprezentat de epiploon, anse subtiri, colon transvers, stomac, cu frecvente aderente ce determina ireductibilitate

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului

Manifestari clinice in hernia ombilicala Simptomatologie nesemnificativa, reprezentata de dureri abdominale si tulburari digestive determinate de pensarea filetelor nervoase din ligamentul rotund al ficatului Examen clinic formatiune tumorala ce destinde cicatricea ombilicala, mata sau sonora la percutie (functie de continut ), cu impulsiune si expansiune la tuse ( faza necomplicata ) sau ireductibila ( faza complicata ) Complicatii evolutive ale herniei ombilicale strangularea fie la nivelul inelului fibros, fie prin aderente intrasaculare, cu posibila evolutie spre ocluzie sau peritonita prin fistulizare ireductibilitatea prin aderente inflamatorii peri si intrasaculare

Hernii rare abdominale -herniile liniei albe


Herniile liniei albe se produc prin unul din cele 4-5 orificii naturale de pe marginea laterala a liniei albe, pe unde trec din profunzime spre suprafata pediculi vasculo-nervosi intercostali anteriori

Elemente descriptive anatomo-patologice Linia alba se formeaza prin incrucisarea pe linia mediana a aponevrozelor de insertie anterioara a muschilor largi ai abdomenului si prezinta orificii de iesire a elementelor vasculo-nervoase i.c. anterioare Tipuri de hernii ale liniei albe in functie de localizare: hernia epigastrica cea mai frecventa hernia juxta-ombilicala produsa printr-un orificiu situat cam la 2 cm deasupra si dedesubtul ombilicului hernia subombilicala exceptionala ( avand in vedere ca dreptii abdominali sunt situatii aproape tangentii subombilical ), se produce printr-un orificiu situat la 4 cm sub ombilic , necesitand diagnostic diferential cu eventratiile si diastazisul

Hernii rare abdominale -herniile liniei albe Herniile epigastrice

Elemente descriptive anatomo-patologice: localizata in 1/3 craniala a liniei xifo-ombilicale orificiu herniar situat paramedian reprezinta un real inel fibros sacul herniar poate lipsi fiind inlocuit de grasime properitoneala, iar cand este prezent poate fi gol sau ocupat de ligamentul rotund al ficatului, epiploon, intestin, stomac, colon transvers Manifestari clinice in herniile epigastrice : forma dureroasa cu senzatie de greutate, greturi, varsaturi, dureri iradiate spre hipocondrul drept, epigastru, legate de alimentatie, tulburari reflexe determinate de iritarea filetelor nervoase ale ligamentului rotund impun diagnostic diferential cu suferinte gastrice forma nedureroasa diagnosticata prin simpla prezenta a tumorii epigastrice

Hernii rare abdominale -hernia epigastrica

Hernii rare abdominale -herniile Spiegel Hernia ventrala laterala ( Spiegel ) laparocel hernia santului lateral al abdomenului

Elemente descriptive anatomo-patologice apare in afara tecii dreptului, pe linia semilunara a lui Spiegel corespunde limitei de separare intre corpul carnos si aponevroza anterioara a muschiului transvers al abdomenului se exteriorizeaza rar sub piele, frecvent ramanand intre planurile muschilor largi ai abdomenului sacul herniar este reprezentat de peritoneu, iar continutul de epiploon si anse intestinale Manifestari clinice in hernia spiegeliana herniile mici determina tulburari dispeptice fara caracter special, si dureri cu sediul fix, accentuate la efort si atenuate in decubit dorsal, cu caracter de nevralgie herniile mari impulsiune la tuse si expansiune, reductibile herniile interstitiale sau nereductibile diferentiate de tumorile parietale ( fibrom, lipom ), abcese sau hematoame

Hernii rare abdominale - herniile Spiegel

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale

Herniile dorsale ale peretelui abdominal 2 varietati herniare


lombara si ischiatica

Hernia lombara Elemente descriptive anatomo-patologice a herniei lombare, apare, mai frecvent la barbati, in spatiul cuprins intre creasta iliaca, marginea externa a masei sacro-lombare si ultima coasta, unde se gasesc 2 zone slabe ale peretelui abdominal trigonul J.L.Petit delimitat de creasta iliaca, m. oblic extern, m. latissimus dorsi patrulaterul Grynfelt- delimitat medial de mm. erectori spinali, superomedial de mm. dintat postero-inferior, supero-lateral de coasta a XII, iar infero-lateral de mm. oblic intern - cu planseu format numai de aponevroza posterioara a transversului sacul herniar este de obicei mare, cu colet larg si precedat de un lipom voluminos, sau poate lipsi , situatie in care tumora este formata de un organ retro-subperitoneal(rinichi, colon) precedat de un voluminos lipom preherniar Manifestari clinice in hernia lombara - aparitia unei formatiuni tumorale nedureroase, usor confundabila cu un lipom sau abces, pentru diagnosticul diferential necesitand uneori un tranzit baritat, o irigografie sau urografie

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale


Hernia ischiatica cea mai rara varietate de hernie, aparand in special la femei Elemente descriptive anatomo-patologice iesirea viscerelor din cavitatea pelvina se face prin mica si marea incizura ischiatica, ocupate de m. piriform si obturator, pachetul VN rusinos intern si fesier superior, exteriorizandu-se in regiunea fesiera pe deasupra marelui ligament sacro-sciatic in functie de aceste repere anatomice sunt descrise 3 varietati herniare hernia suprapiramidala cea mai frecventa, ce se produce prin varful marii incizuri ischiatice, deasupra muschiului piramidal, in raport cu vasele si nervii fesieri hernia subpiramidala produsa prin baza marii incizuri ischiatice, intre muschiul piramidal si marele ligament sacro-sciatic, in raport cu vasele si nervii rusinosi interni si nervul sciatic hernia subspinoasa ce are traseul prin mica incizura ischiatica, intre marele si micul ligament sacro-sciatic, in raport cu vasele rusinoase interne

Manifestari clinice in hernia ischiatica

aparitia unei tumori sub planurile musculare ale fesei, reductibila cu impulsiune si expansiune la tuse, cu semne clinice de lombo-sciatica in cazul strangularii, apar semne de ocluzie intestinala asociate cu dureri de tip sciatic si prezenta unei tumori nereductibile, dureroase

Hernii rare abdominale

Hernia obturatorie hernie de slabiciune, mai frecventa la femei


Elemente descriptive anatomo-patologice exteriorizarea viscerelor din cavitatea abdomino-pelvina spre radacina sau partea postero-interna a coapsei , prin canalul obturator subpubian (delimitat superior de santul osos subpubian, iar inferior de muschii obturatori), raport in functie de care pot fi : incomplete cand se cantoneaza intre cele 2 membrane obturatorii complete cand se disting la radacina coapsei, in regiunea obturatorie sac herniar subtire, ce poate contine epiploon, intestin, ovar sau trompa Manifestari clinice : tumora in regiunea trigonului Scarpa cu dureri iradiate de-a lungul nervului obturator, pe fata ventro-mediala a coapsei, cu exacerbare la flexia si rotatia interna a membrului pelvin forme complicate cu strangulare simptomatologie de ocluzie TR si TVV constata prezenta pediculului herniar Examenul radiologic descopera prezenta de imagini hidro-aerice in canalul obturator

Hernii rare abdominale

Hernia perineala
Elemente descriptive anatomo-patologice ale herniilor perineale Se produce prin planseul pelvian catre perineu prin spatiul cuprins intre marginile interne ale muschilor ridicatori anali, prin hiatul urogenital inaintea rectului ( hernii perineale mediane hedrocel si elitrocel ) prin spatiul dintre muschii ridicatori si muschii ischiococcigieni prin spatiul dintre muschiul ischiococcigian si coccis ( hernie perineala laterala posterioara ) printr-o fanta anormala ( hernie perineala laterala anterioara ) Hedrocelul ( proctocelul ) se formeaza impingand peretele anterior al rectului si se insoteste frecvent si de un prolaps ano-rectal Elitrocelul se formeaza impingand peretele posterior al vaginului Hernii perineale laterale se produc prin fante musculare existente sau rupturi in muschii ridicatorii anali Sacul herniar format din fundul de sac Douglas si contine frecvent intestin subtire, epiploon, colon sau anexe

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Hernii diafragmatice

patrunderea viscerelor din cavitatea

abdominala in cea toracica printr-un orificiu normal sau patologic al diafragmului, cu 2 varietati in functie de cauza determinanta : Hernii netraumatice Hernii traumatice

Herniile diafragmatice netraumatice - prezinta alte 2


grupe: Hernii diafragmatice congenitale : embrionare si fetale Hernii diafragmatice dobandite

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Clasificarea herniilor diafragmatice congenitale embrionare Agenezia sau aplazia unui diafragm grava cu tulburari cardio-

respiratorii Hernia embrionara completa persistenta larga a gaurii lui Bochdaleck, cu viscere abdominale ce patrund in torace fara sac si adera la organele de aici Hernia embrionara partiala persistenta partiala a gaurii Bochdaleck In herniile embrionare complete, copilul se naste normal, dar moare odata cu invadarea masiva a viscerelor in torace la primul tipat In herniile embrionare partiale, se instaleaza fenomene respiratorii (dispnee,tuse,asfixie)sau digestive (diaree,dureri epigastrice, suprimarea tranzitului ) sugerand ascensionarea viscerelor in torace.

Herniile diafragmatice congenitale fetale apar dupa separarea celor 2 cavitati ( L III-IV ) si au un sac herniar, nedezvoltand aderente cu viscerele intratoracice, producandu-se la nivelul orificiului Bochdaleck sau a celorlalte orificii ale diafragmului.

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Hernii diafragmatice dobandite care pot fi frecvent favorizate de prezenta unui factor congenital predispozant - malformatie locala

Hernii retro-costo-xifoidiene hernii diafragmatice anterioare produse prin fanta Morgagni-Larrey , cu sac herniar ce contine frecvent colon transvers, epiploon sau grasime extraperitoneala Hernii diafragmatice posterioare - produse prin orificiul Bochdaleck

Semnele clinice constau in durere epigastrica, retrosternala, semne de compresiune intratoracica ( dispnee, cianoza, palpitatii ), diagnosticul pozitiv bazandu-se pe investigatii radiologice

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice Hernii diafragmatice traumatice


Etiopatogenia herniilor diafragmatice traumatice determinate de traumatisme toraco-abdominale inchise sau deschise, ce produc plagi, rupturi sau dezinsertii freno-costale sau freno-frenice, prin care se angajeaza intratoracic viscere abdominale, fie imediat, fie progresiv Elemente descriptive anatomo-patologice Absenta sacului herniar Aderenta organelor herniate(colon transvers, stomac, epiploon, splina, intestin subtire) la marginile orificiului Modificari morfo-functionale ale organelor intratoracice atelectazii pulmonare, deplasari mediastinale Manifestari clinice in herniile diafragmatice traumatice Semne abdominale durere epigastrica si in hipocondrul stang, cu tulburari digestive tip greata, varsatura, balonari, subocluzii Semne cardio-pulmonare dispnee, sufocare, crize pseudoanginoase, palpitatii, stari sincopale Imediat posttraumatic prin sumatia leziunilor pot apare semne de soc, ce necesita interventie de urgenta

Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne


Etiopatogenie protruzia (angajarea) unui viscer intraabdominal intr-unul dintre compartimentele cavitatii peritoneale, la nivelul unui orificiu intraperitoneal preexistent Clasificarea herniilor interne in functie de regiunea anatomica unde se formeaza : Paraduodenale in fosetele paraduodenale Pericecale in fosetele ileo-cecale Prin hiatusul Winslow la nivelul bursei omentale Intersigmoidiana la nivelul fosetei situata posterior de mezocolonul descendent Transmezenterice sau transmezocolice prin defecte la nivelul mezourilor Manifestari clinice ale herniilor interne Dureri colicative intermitente periombilicale sau epigastrice, fenomene de indigestie cronica, varsaturi Fenomene ocluzive si subocluzive prin strangulare intestinala Examen clinic masa palpabila a anselor herniate asociata cu dureri abdominale difuze sau izolate

Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne

Hernie paraduodenala

Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne

Hernie transmezenterica

Eventratii si Evisceratii Generalitati - Patologia chirurgicala a peretelui abdominal cuprinde 3 segmente majore: Patologia herniara Patologia eventratiilor si a evisceratiilor Patologia fistulelor parieto-abdominale cronice

Apendix - Fistule parieto abdominale cronice:

Fistule congenitale fistule periombilicale de uraca si enteroomfalice Fistule postoperatorii accidentale digestive, urinare Fistule postoperatorii terapeutice stomiile digestive urinare

Eventratiile peretelui abdominal Notiunea de eventratie parietala cuprinde 3 elemente definitorii: Exteriorizarea din cavitatea peritoneala a unor viscere Viscere acoperite cel putin de peritoneu si tegumente Exteriorizare printr-o zona a peretelui abdominal cu rezistenta scazuta a stratului musculo-aponevrotic ! Deosebirea esentiala de hernii consta in faptul ca exteriorizarea in cazul acestora se produce prin orificii preformate Etiopatogenic exista 2 grupe de eventratii: Eventratii spontane Eventratii posttraumatice accidentale sau postoperatorii

Eventratii spontane entitati rare ce cuprind : Diastazisul dreptilor abdominali Eventratii laterale Forme mixte

Eventratiile peretelui abdominal

Diastazisul dreptilor abdominali distantarea anormala a marginilor mediale a dreptilor abdominali determinata de slabirea liniei albe.

Eventratii laterale localizate intre ultimele coaste, arcada inghinala, creasta iliaca, masa lombo-sacrala si marginea laterala a dreptilor abdominali, determinate de hipotrofia musculaturii laterale a abdomenului. Forme mixte abdomenul cu tripla proieminenta in care exista o dubla eventratie laterala si diastazisul dreptilor abdominali

Eventratiile peretelui abdominal


Etiopatogenia eventratiilor spontane factori ce afecteaza indirect troficitatea si rezistenta parietala: Leziuni medulo-radiculare, nevrita diabetica, degenerescenta senila, obezitatea Hipovitaminoze-rahitism, afectiuni anemiante si hipoproteimiante, sarcini repetate Acestea determina hipotrofia si slabirea musculaturii laterale a abdomenului, a dreptilor abdominali si relaxarea liniei albe Manifestari clinice sunt caracterizate de : Aparitia unei deformari parietale, in timpul contractiei musculaturii abdominale In special la efort pot apare dureri cu caracter de tractiune, distensie Examen clinic: Diastazis palparea liniei mediane permite patrunderea degetelor exploratorii intre marginile dreptilor, distantate la cativa cm Eventratii laterale relaxare parietala intr-o zona circumscrisa in care proiemina o tumefactie acoperita de structuri musculo-aponevrotice alterate calitativ.

Eventratiile peretelui abdominal

Eventratiile posttraumatice pot fi accidentale sau postoperatorii

Eventratiile accidentale- sunt determinate de : Contuzii abdominale cu ruptura subcutana a structurilor musculo-aponevrotice Plagi abdominale traumatice cu pierdere de substanta musculo-aponevrotica

Eventratiile peretelui abdominal

Eventratii postoperatorii ( cicatriciale ) cele mai frecvente, cu o

incidenta de 2-3% dupa totalul laparotomiilor

Etiopatogenia eventratiilor postoperatorii factori ce influenteaza negativ procesul de cicatrizare si consolidare: Factori ce depind de interventia chirurgicala:
tipul de laparotomie, sutura parietala incorecta - ischemianta , material de sutura necorespunzator hemostaza deficitara ( cu hematoame dilacerante), nerespectarea asepsiei cu supuratie secundara

Factori ce depind de evolutia postoperatorie imediata:


supuratia plagii (cu tulburari de cicatrizare), drenaj parietal prelungit complicatii p.o. generale ce determina cresterea presiunii intraabdominale: ileus paralitic, varsaturi, tuse, retentie de urina, complicatii pulmonare

Factori ce depind de terenul bolnavului cu alterarea rezistentei musculo-aponevrotice:


varsta inaintata, obezitate, multiparitate, boli de colagen diabet, hipoproteinemie, anemie, bronsita cronica, constipatie, retentie de urina eforturi fizice mari, corticoterapie prelungita

Eventratiile peretelui abdominal

Eventratiile peretelui abdominal

Elemente anatomice descriptive ale eventratiilor: orificiul de eventratie pierderea de substanta musculo-aponevrotica prin care herniaza viscerele abdominale sacul de eventratie reprezentat de peritoneul parietal ingrosat, fibrozat continutul sacular- reprezentat de epiplon, anse intestinale, colon tegumente cu aspect normal sau cu modificari atrofice sau hipertrofice

Clasificarea eventratiilor putem folosi drept criterii de clasificare : topografia,

dimensiunea orificiului parietal, gradul de reductibilitate, stadiul evolutiv

Clasificarea dupa dimensiunile orificiului parietal: eventratii mici cu orificiu de 2-5cm, usor reductibile eventratii mari cu orificiu de 5-10cm, greu reductibile eventratii gigante cu pierderea dreptului la domiciliu Clasificarea dupa gradul de reductibilitate : eventratii reductibile, eventratii greu reductibile eventratii ireductibile( incarcerate), eventratii strangulate Clasificarea dupa stadiul evolutiv: eventratii simple cu orificiu si sac, cu reducere usoara eventratii complexe cu mai multe orificii, mai multi saci, cu reducere dificila eventratii complicate incarcerate sau strangulate Clasificare topografica: mediane, paramediane, lombare, diafragmatice

Eventratiile peretelui abdominal

Manifestari clinice
Depistarea antecedentelor anamnestic: natura interventiei primare, evolutia imediat p.o., momentul aparitiei in raport cu interventia primara Simptomatologia : dureri, tulburari de tranzit, tulburari cardiorespiratorii Examen clinic : marimea eventratiei si dimensiunile inelului, aspectul marginilor si a structurilor musculo-aponevrotice de vecinatate, aprecierea reductibilitatii ( completa, partiala, ireductibila), modificari tegumentare

Complicatii in evolutia eventratiilor cele mai frecvente :


Incarcerarea ireductibilitatea eventratiei determinata de dezvoltarea aderentelor intra/extra saculare Pierderea dreptului la domiciliu imposibilitatea reducerii prin volumul continutului sacular si a marimii defectului parietal Strangularea determinata de constrictia continutului in interiorul sacului, cu aparitia semnelor de ocluzie sau peritonita

Eventratii diafragmatice

Notiunea de eventratie diafragmatica desemneaza ridicarea permanenta a unui hemidiafragm, fara sa existe o solutie de continuitate la nivelul acestuia

Apendix - Ridicarea cupolei diafragmatice pana in spatiul IV i.c. de partea dreapta, sau pana in spatiul V i.c.de partea stanga, insotita de deplasarea organelor vecine si de tulburari de kinetica diafragmatica

Clasificarea eventratiilor diafragmatice


Congenitale determinate de vicii de formare a diafragmului, afectiuni neurologice neonatale, traumatisme obstreticale Dobandite determinate de lezari ale nervului frenic, afectiuni medulare cervicale, compresiuni mediastinale, traumatisme toracoabdominale

Eventratii diafragmatice

Manifestari clinice - consecinta ridicarii anormale a cupolei diafragmatice, ce determina deplasarea viscerelor abdominale si mediastinale( stomac, colon, splina, ficat, inima, plaman )
tulburari respiratorii dispnee si tuse influentate de schimbarea de pozitie, insuficienta respiratorie cronica cu cianoza tulburari cardiace - palpitatii, tulburari de ritm, lipotimii tulburari digestive - disfagie, regurgitatii, sialoree, dureri retrosternale postprandiale, in pozitie de decubit semne generale - astenie, scaderea ponderala

Examenul clinic releva:


inspectia - largirea bazei toracelui, scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii de aceeasi parte, inversarea miscarilor diafragmului cu ondulatii pe peretele lateral al toracelui, depresiunea abdomenului la tuse percutie- deplasarea matitatii cardiace auscultatie - abolirea murmurului vezicular pe partea respectiva, zgomote hidro-aerice la nivelul toracelui

Examenul radiologic evidentiaza ascensionarea anormala a diafragmului In eventratiile diafragmatice stangi cupola diafragmatica stanga se proiecteaza deasupra spatiului V-IV intercostal si depaseste cupola diafragmatica dreapta se constata miscare paradoxala a hemidiafragmului stang ce urca in inspir si coboara in expir creste spatiul Quenu delimitat superior de cupola diafragmatica, infero-medial de marginea stanga a fornixului si infero-lateral de colon In eventratiile diafragmatice drepte apare o bombare semicirculara ,circumscrisa,a hemidiafragmului drept, ce se accentueaza in inspir, aparand aspectul de "briosa
Diagnosticul diferential radiologic se face cu : hernii diafragmatice, cand exista solutii de continuitate la nivelul diafragmului (rupturi ale diafragmului) paralizia de nerv frenic chiste hidatice pulmonare matitati emisferice atat pe radiografii de fata cat si de profil

Eventratii diafragmatice

Evisceratiile peretelui abdominal

Notiunea de evisceratie defineste exteriorizarea completa a viscerelor abdominale printr-o solutie de continuitate, aparuta postoperator sau posttraumatic

Aceste viscere NU sunt acoperite de peritoneu, ceea ce le deosebeste esential de eventratii.

Clasificarea evisceratiilor Evisceratii posttraumatice Evisceratii postoperatorii

Evisceratiile peretelui abdominal

Evisceratii posttraumatice - determinate de plagile


abdominale penetrante

Elemente anatomice descriptive Dimensiuni diferite in functie de agentul vulnerant si de intinderea distrugerii musculo-aponevrotice Viscere ce herniaza frecvent : epiploon, intestin subtire, colon Asociate frecvent cu leziuni ale viscerelor cavitare sau parenchimatoase

Evisceratiile peretelui abdominal

Evisceratiile peretelui abdominal

Evisceratii postoperatorii - apar mai frecvent dupa interventiile in sfera genitala, stomac, colon, rect, cai biliare

Etiopatogenie - incriminati multipli factori: Factori operatori : Tipul de incizie mai expuse : laparotomiile mediana subombilicala, transrectala Traumatismul intraoperator asupra marginilor plagii, ligaturi in masa, electrocoagulari intinse Defecte de sutura Drenaj inadecvat Factori postoperatori : Factori ce maresc presiunea intraabdominala : tuse, varsatura, retentie de urina, ascita Hematom disecant la nivelul plagii parietale Infectia plagii Factori ce intarzie procesul de cicatrizare : Hipoproteinemia, anemia, leucemii , hipovitaminoza C Diabet, obezitate, casexie, tratament cu cortizon, imunosupresoare

Evisceratiile peretelui abdominal

Clasificarea evisceratiilor postoperatorii :

Criteriu anatomo-patologic : Evisceratii complete viscere exteriorizate printr-o dehiscenta a plagii operatorii, inclusiv a tegumentelor Evisceratii incomplete - sutura tegumentelor se mentine, in timp ce suturile planurilor profunde au cedat si viscerele ajung direct sub piele Criteriu anatomo-clinic : Evisceratii libere ( precoce ) apar in primele 3-5 zile p.o., brusc dupa efort de tuse, varsatura, fiind de cauza strict mecanica, cu absenta supuratiei si reintegrare facila in cavitatea peritoneala Evisceratii fixate ( tardive ) apar dupa 8-10 zile p.o., progresiv, precedate de o supuratie profunda a plagii, secundara unei interventii septice, fiind generate de o infectie proteolitica, cu viscere aglutinate si fixate la marginile bresei parietale Criteriu evolutiv : Evisceratii izolate, simple Evisceratii asociate-complicate cu perforatia unei anse, peritonita, dehiscenta anastomotica, ocluzie intestinala

Evisceratiile peretelui abdominal


Elemente anatomice descriptive sunt reprezentate de : Dehiscenta plagii parietale totala sau partiala, cu sau fara lipsa de substanta musculo-aponevrotica in functie de prezenta sau absenta factorului septic Viscerele exteriorizate frecvent marele epiploon si anse intestinale, cu aspect diferit in functie de tipul evisceratiei: In evisceratiile mecanice anse colorate normal, cu seroasa intacta, libere, reintegrabile In evisceratii infectate viscere aglutinate, cu false membrane, cu puroi, fixate la marginile plagii Manifestari clinice Semne premonitorii scurgeri sero-sangvinolente la nivelul plagii, accese de tuse, varsatura insotite de dureri violente la nivelul plagii p.o., supuratie parietala profunda Evisceratie constituita tulburari cardio-respiratorii, stare de soc ( durere vie, tractiunii de mezourii, depletii lichidiene ) ileus paralitic Examen clinic palparea unei tumori subcutanate moi, depresibile, cu plaga deformata