TRANSFUZIILE DE SANGE IN CHIRURGIE

Metoda terapeutica ce consta in introducerea de sange sau derivatele sale in sistemul circulator al bolnavului.

TRANSFUZIILE

Mit Realitate

1682: William Harvey descopera circulatia sangvina

TRANSFUZIILE

1657: Boyle realizeaza prima transfuzie arterio-venoasa la caine 1667: Denis realizeaza prima transfuzie la om, de fapt de la miel la om, in scop psiho-curativ. Accidente mortale - interzicerea prin lege a transfuziei heterologa pentru 150 ani

1818: Blundell raporteaza prima transfuzie omoloaga reusita la om

TRANSFUZIILE

1900 Karl Landsteiner descopera grupe sangvine 1941 Wiener descopera sistemul Rh

Regulile lui Landsteiner

Serul fiecarei persoane contine anticorpi impotriva antigenelor absente dupa hematiile proprii acelei persoane Imparte sangele uman in 3 grupe A,B,C pe baza reactiilor serologice de aglutinare

Tu faci ceea ce nu esti! regula repartitiei reciproc inversa

TRANSFUZIILE

Grupele de sange ABO, Rh

Sunt determinate genetic Definite de prezenta sau absenta pe suprafata hematiilor a antigenelor A, B, Rh

4 Tipuri de baza de grupe de sange

Aglutinogene
A (antigen suprafata A) B (antigen suprafata B) AB (antigen A and B) O (nici A nici B) Antigene de suprafata a hematiilor Depistate de sistemul imun

Anticorpi plasmatici (aglutinine) ce interactioneaza cu antigenele straine

Tipul A: tip B anticorpi Tipul B: tip A anticorpi Tipul O: anticorpi A si B Tipul AB: anticorpi nici A nici B

TRANSFUZIILE

Grupele de sange ABO

Compatibilitatea in Grupele de sange ABO

TRANSFUZIILE

Sistemul Rh Factor

1940: Anticorpi impotriva hematiilor din sangele maimutei rhesus aglutineaza 85% din sangele uman Sistem antigenic al hematiilor numit Factor Rh sau antigen D, codat de bratul scurt al cromozomului 1 85% oameni poseda aglutinogen sau factor Rh pe eritrocite(Rh+), indiferent de sistemul ABO, iar 15% nu poseda acest antigen(Rh -) Anticorpii anti Rh se formeaza doar la cei cu sange Rh dupa sensibilizare : Transfuzare de sange RH + transfuzie materno-fetala de la mama Rh la fat Rh +, cu aparitia icterului hemolitic al nou-nascutului Antigenitate crescuta peste 80% indivizi cu Rh dezvolta anticorpi Anti-D dupa o singura transfuzie cu sange Rh +; dupa antigenele Asi B, cel mai important in practica transfuziilor

TRANSFUZIILE

Grupa

Rh

Aglutinogen

Aglutinina

Frecventa

Observatii

O(I)

+ + + + -

Anti-A Anti-B
Anti-B

36%

Donator universal
-

A(II) Subgrupe 1,2 B(III) AB(IV)

A A1, A2 B AB

40%

Anti-A -

17% 7%

Primitor universal

TRANSFUZIILE

Reactia de incrucisare Ag-Ac

Cunoscuta si sub numele de reactie transfuzionala

Anticorpi plasmaticiaglutininele ataca antigenele straine

Se produce o reactie Ag-Ac pe suprafata hematiilor Sangele se aglutineaza si hemolizeaza In conditiile in care sangele donorului este incompatibil cu cel al primitorului

TRANSFUZIILE

Teste de compatibilitate sangvina in sistemul ABO si Rh

Determina tipul de sange si compatibilitatea Corect administrarea de sange din acelasi grup primitor - donator izogrup, izoRh Grupul 0 donator universal, la care aportul de aglutinina se dilueaza si nu se produc reactii Ag-Ac, putand fi administrat la grupele A,B, AB Grupul AB primitor universal, care neposedand aglutinine poate primi sange din alte grupe

Beth-Vincent identifica aglutinogenele A si B: ser hemotest +sange de cercetat Sinonim identifica aglutininele anti-A si B: hematii cunoscute 0AB + plasma de cercetat Jeambreau la rece proba directa: sange donator +plasma primitor Jeambreau la cald: in termostat la 3 grade Rh-ul: ser antiRh +sange de cercetat cu martori Rh+/Beth-Vincent la flacon: verificarea flaconului care va fi transfuzat Rh-ul la flacon: verificare Oelecker: proba biologica se transfuzeaza 20 ml de sange, se opreste si urmareste eventuale reactii adverse-temperatura, frison, lombalgii, reactii anafilactice

TRANSFUZIILE

Derivate transfuzabile din sangele integral

Centrifugare

Sange uman integral

Plasma proaspata
Plasma proaspata congelata

Componente celulare

Crioprecipitat

Criosupernatant
Albumina Immunoglobulin e Fractii coagulate fara I si VIII

Masa eritrocitara Masa trombocitara Masa leucocitara

Factor VIII Fibrinogen

TRANSFUZIILE

Derivate transfuzabile din sangele integral

Masa eritrocitara se obtine prin centrifugarea sangelui integral, extractia plasmei si inlocuirea cu solutie de resuspendare si nutritiva ce prelungeste viata hematiilor pana la 35-56 zile Masa leucocitara obtinuta prin centrifugare si absorbtia plasmei si eritrocitelor Concentrat trombocitar prin citofereza, vector de patologie virala hepatic, citomegalic, HIV, indicat in stari de trombocitopenii severe sub 20.000.mm; au durata de viata scurta Concentrat congelat de eritrocite - pana la -70 - -150 grade, se pastreaza intacte prin oprirea metabolismului eritrocitar; indicat la cei cu aglutinine iregulare si la cei imunizati Plasma proaspata congelata la -60 grade se pastreaza mai multe luni; la -30 grade se pastraza toti factorii V-VIII; vector de patologie virala; controlul hemoragiilor prin hipovitaminoza K, purpura trombocitopenica, si in deficitele de factorii II, V, VII, IX, X

TRANSFUZIILE

Derivate transfuzabile din sangele integral

Crioprecipitat contine factorii VIII, I, XIII, avand drept principala indicatie hemofilia, boala von Willebrand, CID; la -30 grade se pastreaza 1 an

Crioconcentrat de factor VIII se pastreaza sub forma liofilizata, cu timp de de 12 ore

Plasma fara crioprecipitat plasma proaspata congelata fara factorii I, VIII, XIII indicata ca expander plasmatic Concentrat de protrombina contine factorii II, VII, IX, X cu indicatii in hemofilie, hipovitaminoza K, insuficienta hepatica Imunoglobuline Ig G specifice anti-D se administreaza in 48 ore de la nasterea unui copil Rh+ din mama RhAlbumina se prepara din plasma avand indicatie majora in refacerea volemica, in concentratie de 5 sau 20%, fara risc viral datorita prepararii la temperaturi de 60 grade de mai multe ore

TRANSFUZIILE

Indicatii transfuzare sange total

Restabilirea volemiei si a capacitatii de transport a oxigenului

Fara trombocite sau leucocite viabile Riscuri de accidente transfuzionale Reduce concentratiile de factori de coagulare

Indicatii transfuzare masa eritrocitara

Cresterea capacitatii de transport a oxigenului

Hb<7g/dl transfuzarea obligatorie a 2 unitati de ME, cu reevaluarea ulterioara in conditii de stabilitate a pacientului Hb 7-10g/dl administrare in functie de echilibrul hemodinamic al pacientului Hb>10g/dl transfuzarea nu este indicata Pacienti cu risc crescut varstnici peste 65 ani, cu afectiuni respiratorii si cardiace ce suporta greu anemia, trebuie obligator transfuzati cand Hb<8g/dl

TRANSFUZIILE

Indicatii transfuzare masa trombocitara

Trombocitopenie,

inhibitie medulara marcata sau transfuzie masiva de sange Trombocitopatie indusa congenital sau de medicamente
Riscuri

de accidente transfuzionale

Indicatii transfuzare masa leucocitara

Febra,

neutropenie marcata, infectie bacteriana non-responsiva la tratament, hipoplazia maduvei osoase

Riscuri de reactii febrile si pulmonare

TRANSFUZIILE

Accidentele si incidentele transfuziei sangvine

Accidente hemolitice acute si tardive Purpura trombocitara cu grave tulburari de coagulare Reactii anafilactice Transmisia de boli infectioase

Virale : hepatita, virus citomegalic, virus Epstein-Bar, HIV

Parazitare : malaria
Bacteriene : sifilis

Tulburari metabolice grave

Imunosupresie
Complicatii pulmonare grave

TRANSFUZIILE

Simptome de alarma pentru aparitia de accidentele si incidentele posttransfuzionale

Durere in flancuri si ariile lombare Durere de-a lungul venei pe care se face administrarea Flush facial Durere toracica

Febra, stare de rau

Hipotensiune, tahicardie Disconfort respirator

TRANSFUZIILE

Reactii hemolitice mediate imun

35000, sesizabile dupa 15-20 ml sande administrat

Accidente hemolitice acute hemoliza intravasculara 1/12000 Distrugerea eritrocitelor donatorului de catre anticorpii primitorului, naturali sau

dobanditi printransfuzii anterioare sau prin sarcina (sistemul Rh) Hemoglobinemie si hemoglobinurie,febra, dureri lombare si la locul de administrare,greata, rush

Aparitia methem-albuminei ce determina necroza tubulara si insuficienta renala

Testul Coombs pozitiv

posttransfuzional, cu rata de aparitie de 1/5000, determinate de hemoliza extravasculara din splina si sistemul reticulo-endotelial, manifestate prin:
Febra si icter

Accidente hemolitice cronice apar la 3-21 zile

Anemie hemolitica autoimuna Cresterea bilirubinei indirecte

Testul Coombs pozitiv

TRANSFUZIILE

Reactii alergice si febrile non-hemolitice

titru scazut

Reactiile alergice apar la primitorii care nu au IgA sau cu

Se pot manifesta de la un simplu rush pana la edem glotic si anafilaxie cu prabusire tensionala si insuficienta respiratorie acuta

Rata de aparitie 1/100

antileucocitarisi mai rar anticorpilor antiHLA, fata de antigenele de suprafata ale leucocitelor donatorului

Reactii febrile frison datorate allo-anticorpilor

Cresterea temperaturii cu peste 1 grad fara alta cauza

Reprezinta aproximativ 45-65% din reactiile adverse

TRANSFUZIILE

Suferinta pulmonara acuta posttransfuzionala

- Edem pulmonar acut non-cardiogen, plaman de soc -

Rata 1/5000, cu mortalitate de 1-10%

Sechestrarea microagregatelor trombocitare si leucocitare din sangele donatorului in circulatia pulmonara

Prezenta anticorpi antileucocitari in sangele donatorului

Dispnee, hipoxie, cianoza aparute la 2-8 ore posttransfuzional

Oximetrie sub 90%

Infiltrate pulmonare bilaterale interstitiale sau alveolare

Pot

fi diminuate prin folosirea de microfiltre

Contaminarea infectioasa posttransfuzionala

Hepatita virala cea mai frecventa complicatie posttransfuzionala pana in 1990-1994, sub forma de hepatita B si C, scazand ulterior prin testari ale sangelui si imunoprofilaxia cu imunoglobuline anti-HbS; 1/100.000 respectiv 1/2.000.000

Hepatita B

TRANSFUZIILE

Infectia cu HIV frecventa de 1/2 000000; testele de depistare fiabile doar in 96% cazuri si perioada de pozitivare a testelor de pana la 3 luni, mentine riscul de contaminare

Hepatita C

Infectia cu virus citomegalic un virus herpetic constatat la 10% din donatorii sanatosi iar 50% din adulti prezinta Ac antiVCM; se cantoneaza in genomul limfocitelor B; poate determina pneumopatii, hepatite, meningo-encefalite Infectia cu virus Epstein-Bar un virus herpetic care dupa 4-8 saptamani se manifesta ca un sindrom mononucleozic

HIV

Malaria incident posibil la in care exista endemii si la donatorii care au trait si vizitat aceste zone; 93 cazuri in SUA, din care 10 fatale

Malarie

Sifilisul stocarea sangelui la 4 grade distruge spirocheta; concentratul trombocitar prezinta risc deoarece se pastreaza la temperatura camerei

TRANSFUZIILE

Complicatii metabolice posttransfuzionale

Apar frecvent dupa transfuziile masive : - peste 3 l in citeva ore; cel putin din volemia bolnavului la viteza de 1,5ml/kg corp/minut; volemie in decurs de 24 ore : Hiperkalemia aport crescut de K iesit din eritrocite, in functie de vechimea sangelui, poate determina tulburari cardiace, mai ales in conditii de insuficienta renala, soc

Intoxicatie cu citrat excesul de citrat din solutia stabilizatoare a sangelui poate determina acidoza, cresterea bicarbonatului liber, scaderea calciului ionizabil si a magneziului, ce conduce la grave tulburari de ritm cardiac

Hipotermie sangele neincalzit poate determina scaderea temperaturii corpului, iar sub 30-32 grade poate conduce la tulburari de ritm severe; creste vascozitatea sangelui, creste potasemia, determina eliberarea mai dificila a oxigenului catre tesuturi

Supraincarcare volemica fenomene de edem pulmonar acut,

TRANSFUZIILE

Alte complicatii posttransfuzionale

Tulburari de coagulare :

trombocitopenie ce determina hemoragii difuze din plagi, mucoase diminuarea factorilor de coagulare V, VII CID si fibrinoliza

Imunodepresie posttransfuzionala
constatari : grefele renale mai bine tolerate; favorizeaza proliferarea

tumorala si infectioasa; recidive mai frecvente de cancer colo-rectal mecanisme : depresia TNF-alfa, scaderea producerii IL-10, scaderea limfocitelor T-helper, scaderea producerii de citokine

Embolie gazoasa in timpul administrarii

TRANSFUZIILE

Transfuzia incompatibila simptome, diagnostic si tratament

Simptomatologie : apare imediat dupa inceputul transfuziei cu :
stare de rau, frison, alterarea starii generale, hipotensiune, urticarie, hemoragii, blocaj

renal, hemoliza cu icter

Diagnostic : testul serologic Coombs-anti-IgA, teste de compatibilitate refacute

bilirubina, timp de protrombina, trombocite, fibrinogen, hemoculturi, determinare

urinara de hemoglobinurie si methemoglobinurie, controlul anticorpilor, uree, creatinina Tratament :

intreruperea transfuziei si inlocuirea ei cu solutii cristaloide

antihistaminice, corticoizi manitol, furosemid diureza 1ml/kgcorp/ora bicarbonat pentru alcalizarea urinii impiedica precipitarea Hb in tubii renali

exsanghinotransfuzia cu o cantitate de sange de X2 masa sangvina bolnav, in prize succesive

plasmafereza cu prize de 500ml, centrifugare si reinjectare a masei eritrocitare terapia socului : refacerea volemiei, antiacidotice, corticoizi hemodializa

TRANSFUZIILE

Transfuzia autologa
Transfuzia autologa recoltarea de 1 unitate de sange pe saptamana, cu 4-5 saptamani inainte de interventie, cu sange recoltat pe solutii speciale, cu ultima prelevare cu 72 ore inainte de operatie

intraoperator se restituie sangele prelevat sub forma de sange integral sau masa eritrocitara+plasma proaspata congelata

conditii : Ht>34, Hb>11g/dl, varsta intre 18-65 ani

Autotransfuzia intraoperatorie : prelevarea aspirativa a sangelui din plaga, prelucrarea sa intraoperatorie si readministrare; contraindicata in chirurgia septica si oncologica

Autotransfuzia cu hemodilutie preoperatorie : prelevarea la inductia anestezica a 750-1500ml sange, compensarea cu plasmexpander si restituirea sa dupa timpul operator hemoragic

TRANSFUZIILE

Va Multumesc