Sunteți pe pagina 1din 26

INSTALAII DE VENTILAIE

Istoria instalaiilor de ventilare i climatizare n decursul timpului omul a luptat continuu pentru mbuntirea condiiilor de trai i a condiiilor n care i desfoar activitatea. pentru aceasta el a realizat pe parcursul istoriei diverse instalaii care s menin parametrii aerului interior la valori apropiate de cele optime. Instalaiile utilizate de om pentru a-i realiza condiii prielnice de lucru i de via au evoluat o dat cu tehnica, de la focul liber la instalaii de nclzire central apoi la instalaii de ventilare i climatizare. Apariia primelor instalaii de ventilare a fost condiionat de realizarea unor progrese n alte discipline. Odat cu nchegarea igienei ca disciplin sunt fcute cunoscute rezultatele legate de schimbul de aer al ncperilor, de coninutul de umiditate i gaze nocive, precum i de puritatea aerului. Progresele realizate n domeniul electrotehnicii ofer posibilitatea folosirii motoarelor electrice pentru acionarea ventilatoarelor i deci posibilitatea ventilrii ncperilor mari i foarte mari. n prejma anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin intercalarea unor tvi cu ap (ulterior nclzit cu abur). Ceva mai trziu se introduce umidificarea adiabatic realizat prin pulverizarea fin a apei n curentul de aer. Sfritul secolului al XIX-lea poate fi considerat pentru climatizare ca nceput al acesteia. Dezvoltarea cea mai mare a ventilrii i climatizrii are loc dup primul rzboi mondial cnd se realizeaz instalaii de climatizare n scopul de confort (teatre, opere, cinematografe, sli de concerte etc.) i tehnologice (fabrici de hrtie, de tutun, textile, industria alimentar etc.). Apariia mainilor frigorifice (cu amoniac, cu bioxid de carbon) folosite la rcirea i uscarea aerului ofer o independen i mai mare instalaiilor de climatizare.

Dup 1930 apar aparatele de fereastr, agregatele locale amplasate direct n ncperea deservit n sistem monobloc sau split. Apar deasemenea maini frigorifice funcoionnd cu medii nevmtoare (freoni) facilitnd folosirea bateriilor de rcire fr agent intermediar (baterii cu rcire direct). Dup cel de-al doilea rzboi mondial climatizarea cunoate o etap important n dezvoltarea sa. n afara perfecionrii aparatelor i schemelor de ventilare i climatizare clasice apar noi tipuri cum ar fi: instalaiile de nalt presiune, instalaiile de climatizare cu dou canale de aer (de introducere), instalaiile aer-ap (cu aer primar) folosind aparate cu inducie (climaconvectoare) sau ventiloconvectoare. Criza energetic a anilor 60 i pune amprenta i asupra instalaiilor de ventilare, conducnd la recuperarea din ce n ce mai mult, a cldurii din aerul de ventilare. Simultan cu aceast diversificare s-a dezvoltat i perfecionat aparatura de reglare, comand i control a instalaiilor de climatizare n special. Tehnica analogic i digital ptrunde masiv n anii 80 i n domeniul climatizrii. La orice sistem de ventilare (sau climatizare) este necesar s se introduc n ncperi aer tratat (aer refulat, aer introdus) care s preia noxele n exces (cldur, umiditate, gaze vapori, praf) i s le elimine odat cu acesta (aer aspirat, aer absorbit) din ncperi dup care totul s fie ndeprtat n exterior (aer evacuat).

Clasificarea instalaiilor de ventilare i climatizare


dup modul de vehiculare a aerului de ventilare:

Ventilarea natural

neorganizat organizat

Ventilarea mecanic

simpl (introducere sau evacuare) combinat (introducere i evacuare)

Climatizarea

pentru confort n scopuri tehnologice

Ventilarea natural
Ventilarea natural neorganizat Ventilarea natural organizat

Couri de ventilare: a individuale; b cu deversor pe o parte; c cu deversor pe dou laturi opuse.

Ventilare mecanic simpl (local)


Instalatia de ventilare locala se reduce (de obicei) la evacuare: aerul proaspat intra in spatiul ventilat prin anvelopa cladirii (volumul de aer care intra depinde de densitatea aerului de pe anvelopa cladirii) sau printr-un ventilator montat in peretele exterior. Caracteristici: Energia din aerul evacuat nu este recuperata Presiunea spatiului ventilat este mai scazuta decat cea exterioara Costurile investitiei sunt mici.

Ventilatie locala cu priza de perete si ventilatoare montate in canal


Ventilator de perete si ventilator montat in canal
6

Ventilarea mecanic simpl

Evacuarea mecanica Aerul introdus patrunde in casa prin deschiderea ferestrelor sau prin valvele montate in peretii exteriori. Aerul evacuat se extrage prin dispozitivele de exhaustare folosindu-se un ventilator. Debitul aerului evacuat este stabil, controlat si independent de temperatura exterioara sau a conditiilor de vant.

Ventilarea mecanic combinat

Evacuarea si introducerea mecanica

Un sistem cu adevarat eficient, presupune adaugarea unui recuperator de caldura care extrage (recupereaza) caldura continuta in aerul evacuat si o transfera aerului introdus.
Utilizand acest sistem se va economisi energie, care altfel ar fi fost consumata pentru incalzirea aerului introdus.

Clasificarea instalaiilor de ventilare i climatizare


dup extinderea zonei ventilate:

Ventilarea general (de schimb general): - caracteristic ncperilor social-culturale /industriale fr degajri importante de nociviti. - presupune o amplasare uniform repartizat a gurilor de introducere i de evacuare. Ventilarea local - necesar pentru surse concentrate de nociviti sau cnd acestea sunt dispuse n anumite zone ale ncperilor (locuri de munc din apropierea unor suprafee ncinseduuri de aer). Ventilarea combinat (prin ventilare general i local).

Ventilarea general (de schimb general)

Ventilarea general (de schimb general) cu recuperator de cldur

Clasificarea instalaiilor de ventilare i climatizare


dup diferena de presiune dintre interiorul i exteriorul ncperii ventilate: Ventilarea echilibrat: debitele de aer de introducere i de evacuare sunt egale. Ventilarea n suprapresiune: debitul de aer introdus este mai mare dect cel evacuat pe cale mecanic.

Ventilare, n depresiune: debitul de aer introdus este mai mic dect cel evacuat. n cldirile cu mai multe ncperi ventilate se recomand ca, pe ansamblu, suma debitelor de aer evacuate s fie egal cu a celor introduse pentru a mpiedica subrcirea anumitor ncperi.

Instalatia de ventilare echilibrata

In instalatia de ventilare echilibrata, debitele de aer proaspat si de aer viciat sunt egale, neexistand o diferenta de presiune intre aria ventilata si exterior. Se aplica la incaperile neutre, care nu necesita conditii speciale de calitate a aerului interior.

13

Instalatia de ventilare in suprapresiune

- nu se doreste aer infiltrat din exterior pentru aria ventilata (calitatea aerului din afara este necorespunzatoare ), - presiunea ariei ventilate este superioara cu 20-30 Pa, -ventilatorul este instalat in canalul de aer proaspat; instalatia de evacuare poate sa nu existe si, in acest caz, aerul iese prin neetanseetatile anvelopei cladirii.
Exemple : laboratoarele, incaperile destinate fabricarii de produse farmaceutice, salile de spectacole si centralele termice, restaurante
14

Instalatia de ventilare in depresiune

- se aplica atunci cand calitatea aerului din spatiul ventilat poate dauna spatiilor invecinate, - depresiunea spatiului ventilat este de 20-30Pa, -daca nu exista instalatie pentru introducerea aerului proaspat, instalatia este de "ventilare pentru evacuarea aerului".

Exemple: baile, wc-urile, piscinile, halele industriale, bucatariile, spalatoriile, etc.


15

Instalatie (de ventilare generala) cu o centrala de climatizare

In centrala de climatizare intra urmatoarele canale : canal de aer proaspat, cu admisia aerului din exterior (fresh air); canal de aspiratie, cu evacuarea in exterior (exhaust air); canal de transport la spatiul ventilat (inlet air) ; canal de evacuare din spatiul ventilat (outlet air). Elementele principale ale centralei de climatizare sunt : filtrele, ventilatoarele, bateriile de incalzire si racire, recuperatorul de caldura si camera de umidificare.

16

Climatizare

1 recuperator de cldur; 2 camer de amestec; 3 filtru de praf; 4 baterie de prenclzire; 5 baterie de rcire; 6 umidificator; 7 baterie de renclzire; 8 ventilator de introducere; 9 atenuator de zgomot, pe introducere; 10 idem, pe evacuare; 11 ventilator de evacuare; 12 priz de aer proaspt; 13 gur de evacuare a aerului viciat n atmosfer; 14 gur de introducere; 15 gur de aspirare; CC central de climatizare; IC ncpere climatizat; A aspirare; I introducere; P priz; E evacuare; M amestec; R recirculare.

BATERIE RCIRE/NCLZIRE Functioneaz cu apa racita, apa calda sau abur, Prevzut cu teava cupru, tole aluminiu.

VANA CU 3 CI

VAPORIZATOR CONDENSATOR

COMPRESOR

FILTRU STATIC CU CELULE IN V Se utilizeaza la filtrarea aerului atmosferic in instalatii de ventilare si conditionare

ATENUATUARELE DE ZGOMOT au carcasa confectionata din tabla galvanizata, interiorul fiind placat cu material absorbant din fibre de poliester, acoperit cu un strat de suprafata care impiedica miscarea fibrelor.

RECUPERATOR DE CALDURA

VENTILATOR CENTRIFUGAL DE TUBULATURA CIRCULARA.

VENTILATOR CENTRIFUGAL DE CONDUCTA RECTANGULARA FARA SI CU ATENUATOR DE ZGOMOT MONTAT IN INTERIOR

Avantaje ventilator centrifugal: -Foarte compacte in forma -Instalare rapida si ieftina -Nivel scazut al zgomotelor si al vibratiilor -Presiune inalta realizata, pana la 300 Pa -Gama diversificata a debitelor de aer, pana la 3000mc/h, -Aplicatie universala in scopuri casnice, comerciale si industriale

VENTILATOARE CENTRIFUGALE DE ACOPERIS CU EVACUARE ORIZONTALA SAU VERTICALA

GURI DE REFULARE SI DE EVACUARE AMPLASATE PE PERETE.

Modul de amplasare a gurilor de introducere si evacuare pe pereti Proiectarea sistemului de amestec presupune: -evitarea scurt-circuite de aer (tot aerul paraseste zona ventilata fara a se amesteca cu aerul din incapere); -dezvoltarea zonelor de stagnare locala in care aerul sa nu se amestece cu cel intrat. Este periculos cand zona stagnanta se formeaza in zone rezidentiale (n zonele stagnante aerul este mult mai impurificat). O posibila solutie de amplasare a gurilor de refulare si evacuare poate fi observata in figura.

Tipuri de difuzoare de aer pentru montaj pe perete

Tipuri de difuzoare de perete cu montare pe canalele de aer

Distributia aerului prin guri de refulare de tavan si guri de evacuare la nivelul pardoselii.

Difuzor de tavan cu directie de refulare reglabila

Sistem de climatizare- Schema de principiu a aparatului de fereastr exterior


Ventilator Motor Condensator

Perete despritor

Aer interior rcit

interior
Aer exterior
Aer interior cald

Compresor Perete despritor

Vaporizator

Permite rcirea aerului cu 8-10 0C pentru o temperatur exterioar de 3032 0C Se monteaza in partea de sus a ferestrei. Avantajul e instalarea si manevrarea simpla.

Sistem de climatizare
Instalatia functioneaza astfel: agentul frigorific este comprimat in compresor, racit in condensator, apoi, prin ventilul de laminare i se micsoreaza presiunea, dupa care se destinde in vaporizator si ajunge iarasi in compresor, de unde ciclul se reia. Marea majoritate a aparatelor de aer conditionat functioneaza si in regim de pompa termica, adica atat pentru racire in sezonul cald, cat si pentru incalzire in sezonul rece. Temperaturile de functionare sunt cuprinse de regula intre -15oC si 24oC la incalzire si 16oC si 43oC la racire. La temperaturi exterioare de peste 45oC aerul cald atmosferic nu mai poate raci suficient freonul din unitatea exterioara, performantele frigorifice scazand considerabil.Pot fi folosite cu un randament bun pana la aprox. -5oC.

Sistemul split Rcirea local:


Sarcina de racire este preluata de un echipament local situat in spatiul de rcit. In instalatiile tip split exista un circuit inchis de racire. Aceasta instalatie poate fi inversata (echipamentul interior este capabil sa incalzeasca. In functie de numarul de unitati interne conectate la cele externe se pot distinge: -sisteme monosplit (fiecare unitate interna este conectata la o unitate externa;distanta dintre unitatea interna si externa este limitata). -sisteme multisplit.

O unitate interna poate deservi mai multe camere prin sistemul split cu tubulatura