Sunteți pe pagina 1din 20

REGIUNEA

STERNOCLEIDOMASTOIDIANĂ
Regiunea sternocleidomastoidiană

 Denumită şi regiunea carotidiană,


ea răspunde muschiului
omonim,fiind o regiune
pereche,interpusă între regiunea
anterioară si cea laterală a gâtului.
 Formă alungită dreptunghiulară,
oblică
Regiunea sternocleidomastoidiană
Limite
- Anterior si posterior : marginile
corespunzatoare ale SCM

- Superior : baza procesului mastoid;

- Inferior : clavicula si articulaţia


sternoclaviculară; prezintă fosa
supraclaviculară mică unde se
palpează a. carotidă şi n.
frenic(punctul scalenic).

- In profunzime : regiunea se intinde


până la lama prevertebrală a fasciei
cervicale.
Regiunea sternocleidomastoidiană

1.Pielea – fină şi foarete mobilă în


partea inferioară,devine
groasă,aderentă la planurile
subiacente şi acoperită de peri
în partea superioară;
Regiunea sternocleidomastoidiană
2. Planul subcutanat
-in partea superioară este dens şi
format dintr-un sistem de
trabecule ce unesc intim pielea de
fascie; in cea mai mare parte este
lax.
Contine : - muschiul platysma;
-vena jugulară externă ce
coboară din loja parotidiană şi,
după ce încrucişează oblic in jos şi
inapoi
sternocleidomastoidianul,ajunge
la regiunea laterală a gatului;
-nodurile limfatice cervicale
laterale superficiale,asezate de-a
lungul venei;
-ramurile nervoase
superficiale provenite din plexul
cervical:n.auricular mare si
transvers al gatului.
Regiunea sternocleidomastoidiană

Muşchiul platysma
acoperă SCM în 2/3 inferioare.
În 1/3sup. lipseşte.
Are direcţia oblică antero-post.
Regiunea sternocleidomastoidiană

3.Planul fascial
-este reprezentat de lama superficială a
fasciei cervicale, care , prin dedublare,
formează teaca muschiului SCM
Regiunea sternocleidomastoidiană

4.Planul profund care este şi el alcătuit


la rândul său din mai multe straturi:
a).Muşchiul sternocleidomastoidian
intins oblic de la manubriul sternal,
clavicula si articulaţia
sternoclaviculară, până la faţa
laterală a procesului mastoidian şi
la linia nuchală superioară.
Intre fasciculul sternal si cel
clavicular este delimitată fosa sau
triunghiul supraclavicular mic.
Regiunea sternocleidomastoidiană

b).stratul fascial submuscular


este constituit din foiţa
profundă a tecii muşchiului
sternocleidomastoidian.
În partea inferioară a regiunii,
imediat deasupra claviculei,
trece transversal vena jugulară
anterioară;
Regiunea sternocleidomastoidiană
c).stratul musculo-fascial profund constă în
partea inferioară din porţiunea iniţială a
sternohioidului, precum şi din pântecele
inferior şi tendonul intermediar al
omohioidianului, care traversează
regiunea oblic în sus şi medial.
De aceasta din urmă este fixată lama
pretraheală a fasciei cervicale. Partea
superioară a acestui strat este alcatuită
din pantecele posterior al digastricului,
care trece oblic din regiunea parotidiană
spre cea suprahioidiană. Spaţiul dintre
aceste formaţiuni musculo-fasciale este
umplut de un ţesut celulo-fibros, care se
continuă atât în jurul viscerelor gâtului,
sau în loja supraclaviculară, cât şi
respectiv în mediastin.
Regiunea sternocleidomastoidiană

d).manunchiul vasculo-nervos al
gâtului reprezintă ultimul strat al
regiunii.

- Este format de:


- carotida comună, continuată apoi de
carotida internă, situate medial;
- vena jugulară internă situată lateral;
- nervul vag, aşezat in unghiul diedru
deschis inapoi format de vasele
mari amintite.
-cele trei elemente sunt reunite într-o
teaca celulo-fibroasă comună destul
de rezistentă, dependinţă a lamei
pretraheale a fasciei cervicale şi
numita teaca carotidiana.
Regiunea sternocleidomastoidiană

Carotida comună pătrunde în regiune la


nivelul articulatiei sternoclaviculare,
urca rectiliniu uşor oblic în sus şi
lateral, şi apoi vertical, traiectul ei fiind
continuat de carotida internă.
Bifurcarea carotidei comune are loc in
dreptul marginii superioare a
cartilajului tiroid, in asa numitul
triunghi carotidian, delimitata:
-lateral – de marginea anterioara a SCM-
ului;
- superomedial – de pantecele posterior
al digastricului;
- infero-medial – de pantecele superior al
omohioidianului.
Regiunea sternocleidomastoidiană

In aria triunghiului se găseşte sinusul


carotidian, precum şi originea
carotidelor internă şi externă.
De la acest nivel, carotida internă urcă
puţin oblic în sus şi medial spre
peretele lateral al faringelui, apoi
vertical, patrunzând în partea
posterioară a spaţiului mandibulo-
vertebro-faringian.
Regiunea sternocleidomastoidiană

Carotida externă situată iniţial putin


anterior şi medial precedentei,
urcă vertical, se angajează pe sub
pantecele posterior al
digastricului şi apoi pătrunde în
parotidă.
In timp ce carotida internă nu dă de
obicei nici o ramură colaterală
mai importantă in segmenutul său
cervical, cea externă emite 6
ramuri colaterale, care irigă părţile
moi extracraniene şi o parte a
gâtului. Din acest motiv ligatura
sa este mai frecvent executată
decat cea a carotidei interne.
Regiunea sternocleidomastoidiană

Ligatura se face de obicei intre originea


primelor 2 ramuri colaterale,
tiroidiana superioară si linguală,
deci aproape de origine, in
triunghiul Farabeuf.
Acesta este delimitat in sus de nervul
hipoglos, antero-inferior de
trunchiul venos tiro-linguo-facial, şi
posterior de jugulara internă.
Ramurile emise de carotida externă
in cadrul regiunii noastre sunt în
următoarea ordine :
- A. tiroidiană superioară - se indreaptă
antero-medial şi pătrunde în
regiunea tiroidiană
Regiunea sternocleidomastoidiană
-A.linguală si facială , pornesc în aceaşi
direcţie pătrunzând în regiunea
suprahioidiană;
- A.faringiană ascendentă urcă pe
peretele lateral al faringelui;
- A. occipitală are un traiect mai lung
prin această regiune: ea naşte tot în
triunghiul carotidian ca şi
precedentele, se indreaptă inapoi
încrucişând faţa profundă a venei
jugulare interne, merge ascendent
paralel cu fata profundă a
pantecului posterior al digastricului
pînă aproape de inserţia acestuia,
unde , urmând un traiect
transversal, pătrunde în regiunea
occipitală;
Regiunea sternocleidomastoidiană
- A. auriculară posterioară ia naştere de
obicei mai sus, în regiunea
parotidiană.
Partea inferioară a planului profund este
traversată de porţiunea prescalenică
a vaselor subclaviculare, vena fiind
situată pe un plan mai superficial.
Artera subclavie este inconjurată la
acest nivel de ansa subclavie
(Vieussens) şi mai medial de ansa
nervului laringeu recurent . În cadrul
acestei regiuni, artera emite
majoritatea ramurilor sale.
- Artera vertebrală, care urcă spre
regiunea prevertebrală cervicală.
Regiunea sternocleidomastoidiană

- A. toracică internă, descinde inapoia


claviculei şi patrunde in torace.
- Trunchiul tireocervical, urcă şi imediat
se imparte in 4 ramuri:
- a.tiroidiana inferioară;
- a. cervicala ascendentă;
- a. cervicala superficială;
- a. cervicala suprascapulară;
- Trunchiul costocervical, dupa un
scurt traiect ascendent se imparte
in:
-a. intercostală supremă, care se
deschide în torace;
- a. cervicală profundă, care se
îndreaptă înapoi spre regiunea
cefei.
Regiunea sternocleidomastoidiană

Vena subclaviculară confluează -


(de obicei inapoia punctului
unde marginea posterioara a
SCM-ului se inseră pe
claviculă )– cu vena jugulară
internă, formând un unghi drept
deschis in sus (unghiul venos a
lui Pirogoff). La varful acestui
unghi se varsă în confluent,
vena jugulara externă,
anterioară şi ductul limfatic
drept,(dreapta) si ductul toracic
(stanga).
Regiunea sternocleidomastoidiană
- Nervul hipoglos trece prin partea
superioară a regiunii, încrucişând
vasele mari. Hipoglosului i se
alatură, pentru un scurt traiect,
radacina anterioară a ansei
cervicale care apoi descinde de-a
lungul mănunchiului vasculo-nervos
al gâtului; în dreptul tendonului
intermediar al omohioidului ea se
anastomozează cu rădăcina
posterioară şi formează impreună
ansa cervicală profundă
- De-a lungul manunchiului vasculo-
nervos descind nervii cardiaci,
ramuri din vag si din simpaticul
cervical.