STERNOCLEIDOMASTOIDIANĂ Regiunea sternocleidomastoidiană
Denumită şi regiunea carotidiană,
ea răspunde muschiului omonim,fiind o regiune pereche,interpusă între regiunea anterioară si cea laterală a gâtului. Formă alungită dreptunghiulară, oblică Regiunea sternocleidomastoidiană Limite - Anterior si posterior : marginile corespunzatoare ale SCM
- Superior : baza procesului mastoid;
- Inferior : clavicula si articulaţia
sternoclaviculară; prezintă fosa supraclaviculară mică unde se palpează a. carotidă şi n. frenic(punctul scalenic).
- In profunzime : regiunea se intinde
până la lama prevertebrală a fasciei cervicale. Regiunea sternocleidomastoidiană
1.Pielea – fină şi foarete mobilă în
partea inferioară,devine groasă,aderentă la planurile subiacente şi acoperită de peri în partea superioară; Regiunea sternocleidomastoidiană 2. Planul subcutanat -in partea superioară este dens şi format dintr-un sistem de trabecule ce unesc intim pielea de fascie; in cea mai mare parte este lax. Contine : - muschiul platysma; -vena jugulară externă ce coboară din loja parotidiană şi, după ce încrucişează oblic in jos şi inapoi sternocleidomastoidianul,ajunge la regiunea laterală a gatului; -nodurile limfatice cervicale laterale superficiale,asezate de-a lungul venei; -ramurile nervoase superficiale provenite din plexul cervical:n.auricular mare si transvers al gatului. Regiunea sternocleidomastoidiană
Muşchiul platysma acoperă SCM în 2/3 inferioare. În 1/3sup. lipseşte. Are direcţia oblică antero-post. Regiunea sternocleidomastoidiană
3.Planul fascial -este reprezentat de lama superficială a fasciei cervicale, care , prin dedublare, formează teaca muschiului SCM Regiunea sternocleidomastoidiană
4.Planul profund care este şi el alcătuit
la rândul său din mai multe straturi: a).Muşchiul sternocleidomastoidian intins oblic de la manubriul sternal, clavicula si articulaţia sternoclaviculară, până la faţa laterală a procesului mastoidian şi la linia nuchală superioară. Intre fasciculul sternal si cel clavicular este delimitată fosa sau triunghiul supraclavicular mic. Regiunea sternocleidomastoidiană
b).stratul fascial submuscular
este constituit din foiţa profundă a tecii muşchiului sternocleidomastoidian. În partea inferioară a regiunii, imediat deasupra claviculei, trece transversal vena jugulară anterioară; Regiunea sternocleidomastoidiană c).stratul musculo-fascial profund constă în partea inferioară din porţiunea iniţială a sternohioidului, precum şi din pântecele inferior şi tendonul intermediar al omohioidianului, care traversează regiunea oblic în sus şi medial. De aceasta din urmă este fixată lama pretraheală a fasciei cervicale. Partea superioară a acestui strat este alcatuită din pantecele posterior al digastricului, care trece oblic din regiunea parotidiană spre cea suprahioidiană. Spaţiul dintre aceste formaţiuni musculo-fasciale este umplut de un ţesut celulo-fibros, care se continuă atât în jurul viscerelor gâtului, sau în loja supraclaviculară, cât şi respectiv în mediastin. Regiunea sternocleidomastoidiană
d).manunchiul vasculo-nervos al gâtului reprezintă ultimul strat al regiunii.
- Este format de:
- carotida comună, continuată apoi de carotida internă, situate medial; - vena jugulară internă situată lateral; - nervul vag, aşezat in unghiul diedru deschis inapoi format de vasele mari amintite. -cele trei elemente sunt reunite într-o teaca celulo-fibroasă comună destul de rezistentă, dependinţă a lamei pretraheale a fasciei cervicale şi numita teaca carotidiana. Regiunea sternocleidomastoidiană
Carotida comună pătrunde în regiune la
nivelul articulatiei sternoclaviculare, urca rectiliniu uşor oblic în sus şi lateral, şi apoi vertical, traiectul ei fiind continuat de carotida internă. Bifurcarea carotidei comune are loc in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, in asa numitul triunghi carotidian, delimitata: -lateral – de marginea anterioara a SCM- ului; - superomedial – de pantecele posterior al digastricului; - infero-medial – de pantecele superior al omohioidianului. Regiunea sternocleidomastoidiană
In aria triunghiului se găseşte sinusul
carotidian, precum şi originea carotidelor internă şi externă. De la acest nivel, carotida internă urcă puţin oblic în sus şi medial spre peretele lateral al faringelui, apoi vertical, patrunzând în partea posterioară a spaţiului mandibulo- vertebro-faringian. Regiunea sternocleidomastoidiană
Carotida externă situată iniţial putin
anterior şi medial precedentei, urcă vertical, se angajează pe sub pantecele posterior al digastricului şi apoi pătrunde în parotidă. In timp ce carotida internă nu dă de obicei nici o ramură colaterală mai importantă in segmenutul său cervical, cea externă emite 6 ramuri colaterale, care irigă părţile moi extracraniene şi o parte a gâtului. Din acest motiv ligatura sa este mai frecvent executată decat cea a carotidei interne. Regiunea sternocleidomastoidiană
Ligatura se face de obicei intre originea
primelor 2 ramuri colaterale, tiroidiana superioară si linguală, deci aproape de origine, in triunghiul Farabeuf. Acesta este delimitat in sus de nervul hipoglos, antero-inferior de trunchiul venos tiro-linguo-facial, şi posterior de jugulara internă. Ramurile emise de carotida externă in cadrul regiunii noastre sunt în următoarea ordine : - A. tiroidiană superioară - se indreaptă antero-medial şi pătrunde în regiunea tiroidiană Regiunea sternocleidomastoidiană -A.linguală si facială , pornesc în aceaşi direcţie pătrunzând în regiunea suprahioidiană; - A.faringiană ascendentă urcă pe peretele lateral al faringelui; - A. occipitală are un traiect mai lung prin această regiune: ea naşte tot în triunghiul carotidian ca şi precedentele, se indreaptă inapoi încrucişând faţa profundă a venei jugulare interne, merge ascendent paralel cu fata profundă a pantecului posterior al digastricului pînă aproape de inserţia acestuia, unde , urmând un traiect transversal, pătrunde în regiunea occipitală; Regiunea sternocleidomastoidiană - A. auriculară posterioară ia naştere de obicei mai sus, în regiunea parotidiană. Partea inferioară a planului profund este traversată de porţiunea prescalenică a vaselor subclaviculare, vena fiind situată pe un plan mai superficial. Artera subclavie este inconjurată la acest nivel de ansa subclavie (Vieussens) şi mai medial de ansa nervului laringeu recurent . În cadrul acestei regiuni, artera emite majoritatea ramurilor sale. - Artera vertebrală, care urcă spre regiunea prevertebrală cervicală. Regiunea sternocleidomastoidiană
- A. toracică internă, descinde inapoia
claviculei şi patrunde in torace. - Trunchiul tireocervical, urcă şi imediat se imparte in 4 ramuri: - a.tiroidiana inferioară; - a. cervicala ascendentă; - a. cervicala superficială; - a. cervicala suprascapulară; - Trunchiul costocervical, dupa un scurt traiect ascendent se imparte in: -a. intercostală supremă, care se deschide în torace; - a. cervicală profundă, care se îndreaptă înapoi spre regiunea cefei. Regiunea sternocleidomastoidiană
Vena subclaviculară confluează -
(de obicei inapoia punctului unde marginea posterioara a SCM-ului se inseră pe claviculă )– cu vena jugulară internă, formând un unghi drept deschis in sus (unghiul venos a lui Pirogoff). La varful acestui unghi se varsă în confluent, vena jugulara externă, anterioară şi ductul limfatic drept,(dreapta) si ductul toracic (stanga). Regiunea sternocleidomastoidiană - Nervul hipoglos trece prin partea superioară a regiunii, încrucişând vasele mari. Hipoglosului i se alatură, pentru un scurt traiect, radacina anterioară a ansei cervicale care apoi descinde de-a lungul mănunchiului vasculo-nervos al gâtului; în dreptul tendonului intermediar al omohioidului ea se anastomozează cu rădăcina posterioară şi formează impreună ansa cervicală profundă - De-a lungul manunchiului vasculo- nervos descind nervii cardiaci, ramuri din vag si din simpaticul cervical.
Documente similare cu Curs 11 Regiunea Sternocleidomastoidian
