DETECTAREA DEFECTELOR PRIN METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV AL ELEMENTELOR SISTEMELOR TEHNICE

EXAMINARI CU LICHIDE PENETRANTE

Controlul cu lichide penetrante pune n eviden orice discontinuitate (imperfeciune) de suprafa, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de ptrundere ngust deschis la suprafa, crestturile marginale, exfolierile din materialul de baz, craterele. Se poate aplica la orice material, form i dimensiuni de pies n condiii de hal sau antier pe suprafee uscate, la temperaturi de peste 10 ~ 15C. Metoda este productiv, ieftin, uor de folosit, se preteaz i la controlul pe suprafee (lungimi) mari. Rezultatele sunt concludente, imediate i uor de interpretat. Indicaiile provenite de la discontinuiti sunt mrite prin absorbia penetrantului de cteva ori.

Principalele metode de control cu lichide penetrante sunt urmtoarele:

Metoda colorrii la care contrastul pentru relevarea discontinitilor este unul de culoare, de obicei rou pe fond alb, este cea mai frecvent utilizat; Metoda fluorescent la care contrastul pentru relevarea discontinuitilor este obinut prin strlucirea observat n lumin ultraviolet i cmp de examinare negru; contrastul este de regul galben verde pe fond violet nchis; Metoda activrii cu ultrasunete unde surplusul de energie de infiltrare a penetrantului folosit este asigurat cu ajutorul vibraiilor ultrasonore i emisia undelor elastice n mediul de penetrare sau de postemulsionare. O frecven mai joas mrete capacitatea de ptrundere dar poate avea efecte perturbatorii sub 20 kHz. Activarea cu ultrasunete se aplic mai ales n cazul controlului etaneitii produselor contribuind la nvingerea forei de aderen i forarea procesului de infiltrare a penetrantului

Controlul cu lichide penetrante necesita urmtoarele operaii:

PREGTIREA SUPRAFEEI; APLICAREA PENETRANTULUI; NDEPRTAREA EXCESULUI DE PENETRANT; USCAREA SUPRAFETEI; APLICAREA DEVELOPANTULUI; EXAMINAREA SUPRAFEEI I INTERPRETAREA REZULTATELOR; MARCAREA PE PIES A LOCURILOR CU INDICAII;

PROCEDURA DE EXAMINARE CU PARTICULE MAGNETICE

Clasificarea pulberilor magnetice Pulberile magnetice pentru defectoscopie se pot clasifica in functie de a) destinatie: - Pentru metoda uscata - Pentru metoda umeda. b) natura suportului magnetic: - Cu suport magnetic pe baza de pulberi si fier; - Cu suport pe baza de pulberi de oxizi si fier magnetici; - Cu suport magnetic pe baza de pulberi din aliaje feromagnetice; c) culoare, cu veriantele: - Pulberi colorate (rosii,albe,negre,galbene si fluorescente de culori diferite); - Pulberi necolorate; d) granulatie data de diametrului mediu al particulelor: - granulatie fina-pentru fisuri fine, d =115 m, granulatie specifica pentru - pulberi in suspensie; - Granulatie medie-pentru fisuri mai mari d=30100 m; - Granulatie grosiera-pentru piese turnate si forjate, d=100300 m, granulatie specifica pulberilor uscate.

Criterii de alegere a curentului de magnetizare

Curent continuu - se alege atunci cand se doreste obtinerea unui efect de adancime. Pe baza unor experimentari sistematice efectuate asupra unor orificii cu diametrul de 2 mm, plasate la diferite adancimi, rezulta ca prin utilizarea curent coninuu, adancimea de detectare a campului de dispersie este de 8 ori mai mare decat in cazul curentului alrternativ. Curentul alternativ folosirea este ptima atunci cand se doreste detectare unor discontinuitati foarte fine de la suprafata piesei, respectiv controlul de serie a unor piese mici si mijloii. In schimb, nu este convenabil in cazul pieselor lungi. Alimentarea in curent alternativ prezinta si avantajul unei solutionari simple a demagnetizari, chiar in instalatia de magnetizare, prin scaderea curentului la zero. Curentul pulsat - combina avantajele celor doua cazuri anterioare. Experimentari comparative cu cele descrise au demonstrat ca adancimea de detectare poate ajunge de 7 ori mai mare decat in cazul alimentarii in curent alternativ.

Tehnici de magnetizare
Tehnica cu jug electromagnetic
Tehnica jugului se aplica numai pentru detectarea discontinuitatilor de la suprafata sau in imediata apropiere a suprafetei de examinare. Se pot utiliza juguri electromagnetice cu curent alternativ sau cu curent continuu, sau magneti permanenti. Jugul magnetic cu bobina de curent alternativ este alimentat de la retea.Conditia de magnetizare minima se exprima de asemenea prin forta de ridicare a unei piese de 4,5 kg.

Tehnica magnetizarii cu electrozi

Se utilizeaza electrozi de contact portabili care se preseaza pe suprafata in zona examinata. Trecerea curentului va fi permisa numai dupa ce electrozii vor fi pozitionati corect; acest lucru se face cu ajutorul unui comutator care are si rolul de a evita producerea arcului electric. Distanta dintre electrozi nu va depasi 200 mm. In cazul in care unele zone nu permit o astfel de distanta sau in cazul in care avem o sensibilitate mai mare, putem micsora distanta dintre electrozi pna la 80 mm.

Distanta dintre electrozi nu trebuie sa fie mai mica de 80 mm; la distante maimici pulberea magnetica se aseaza in jurul electrozilor.

Zonele de contact ale electrozilor trebuie sa fie curate si acoperite cu plumb, otel sau aluminiu pentru a evita depuneri de cupru pe piesa examinata in cazul in care tensiunea in circuitul deschis este mai mare de 25 V. Se foloseste curent continuu sau redresat, cu valori cuprinse intre 100 A si 125 A pentru fiecare inch de distanta dintre electrozi, pentru sectiuni ale grosimii de inch (20mm) sau mai mari. Pentru sectiuni ale grosimii mai mici de inch, curentul va avea valori cuprinse intre 90 -110 A pentru fiecare inch de distanta dintre electrozi (1 inch=25,4mm)

Magnetizarea cu cablu flexibil infasurat

Aceasta metoda foloseste un cablu parcurs de curent continuu sau curent alternativ care este infasurat in jurul piesei, si este foarte uzitata in cazul pieselor lungi sau de diametre mari, precum si in cazul unor piese de forma complexa.

Magnetizare mixta

Se foloseste atunci cand nu se cunoaste orientarea defectului.

PROCEDURA DE EXAMINARE CU RADIATII PENETRANTE X SI GAMA

Calitativ, defectoscopia cu radiatii X este superioara celei cu radiatii gama datorita,sensibilitatii superioare mai ales in domeniul grosimilor mici. Din punct de vedere economic, costul controlului cu radiatii gama este mai mic decat al controlului cu radiatii X. productivitatea controlului cu radiatii penetrante scade pe masura cresterii grosimiii piesei, motiv pentru care metoda este limitata de grosime. Activitatea de control cu radiatii penetrante se poate desfasura numai in conditii speciale asigurate si atestate dupa reguli de supraveghere a unatilor de control nuclear si pe baza unei autorizatii de functionare, folosind personal calificat si autorizat pentru manipularea surselor cu radiotoxicitate ridicata.

PROCEDURA (examinarea pieselor sudate)

Examinarea sudurilor se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei cordonului, ulterioara examinarii radiografice, impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice. La sudurile la care, in eventualitatea unor remedieri, accesul este dificil (de exemplu la tevi), se poate efectua o exeminare radiografica preliminara a stratului de radacina. Suprafata examinata (sudura si materialul de baza invecinat) se curata inainte de radiografiere, indepartndu-se Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei dupa sudare, examinarea radiografica se va face dupa prelucrare. Suprafata examinata se marcheaza prin poansonare, utiliznd poansoane cu muchii rotunjite, astfel inct sa poata fi orincnd identificata.

Geometrii tipice de iradiere

a) Iradierea printr-un singur perete se aplica la sudurile plane, precum si la sudurile longitudinale si circulare pe piese curbate, atunci cnd dimensiunile lor permit acest lucru. b) Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si grosimea peretelui. La controlul complet al unui cordon de sudura, delimitarea portiunilor examinate se va face astfel inct imaginile radiografice invecinate sa se suprapuna la capete pe o distanta de cel putin 10 mm.

Tipuri constructive
Generatorul rontgen se realizeaza in mai multe variante constructive. Una dintre variante o reprezinta generatorul cu circuit de autoredresare, la care alternantele negative sunt taiate automat.La temperaturi mari anticatodul poate produce o emisie de electroni in sens opus, ceea ce provoaca distrugerea filamentului catodic. De aceea, la aceste tipuri intensitatea curentului se limiteaza la valori mici. Eliminand fluxul de sens contrar a electronilor, instalatia permite folosirea unor curenti mult mai mari. Caracteristica curent-tensiune a tublui Rntgen Intensitatea razelor X, definita ca energia radianta ce strabate in unitatea de timp, unitatea de suprafata normala la directia de propagare, este aproape proportionala cu curentul de electoni din tub, deci cu curentul catodic.

PROCEDURA DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVA CU ULTRASUNETE

Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund prin metal, si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele interioare ale cordoanelor. Undele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor. Defectoscopia cu ultrasunete este conceputa pe baza legilor de propagare, reflexie si refractive in discontinuitati (defecte) a ultrasunetelor. Ultrasunetele sunt generate, emise si receptionate cu ajutorul unor treductoare piezoelectrice. Controlul cu ultrasunete pune in evident mai toate tipurile dediscontinuitati volumice si plane, metoda de control avand insa si aplicatii mai largi pentru masurari de grosimi , determinari de constant elastic ale materialelor. In vederea unei detectari sigure a discontinuitatilor orientate defavorabil in raport cu cu una din partile de examinare, controlul trebuie efectuat succesiv,fie de pe ambele suprafete ale piesei. Alegerea pozitiilor de examinare este conditionata si de accesul la suprafetele respective, calitatea suprafetelor de palpare si de forma imbinarii. La nivelul tehnicii actuale, concludenta controlului cu ultrasunetese considera ca este asigurata de la grosimi de 10 mm in sus. Cu anumite restrictii si masuri suplimentare, el poate fi extins chiar si la grosimi mai mici pana la 6 mm.

Metodele controlului cu ultrasunete se pot clasifica dupa urmatoarele criterii

Regimul de emisie a undelor; Emisie continua Emisie intermitenta cu impuls inneintegrat sau integrat Regimul de preluare a semnalelor utile; Metoda prin transmisie Metoda prin reflexie Modul de cuplare acustica a palpatorului. metoda obisnuita metoda prin imersare.

Fazele verificarii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt urmatoarele:

- semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator; - transmiterea impulsului la amplificator, care-l comunica oscilografului catodicpe al carui ecran apare un punct; - transmiterea concomitenta si cristalului cuart-emitator a unui impuls, care va patrunde in piesa, va intanli defectul, va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de cristalul receptor, care-l va comunica amplificatorului, insa cu o oarecare intarziere fata de impulsul direct, deoarece a trebuit sa parcurga in plus distanta pana la defect si invers:pe ecranul oscilografului catodic va aparea deci un al doilea punct. - suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care, pe ecranul oscilografului, va face sa apara un al treilea punct. In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia adancimea la care se afla defectul, citindu-se direct pe ecran cu ajutorul unei scari de masurat. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate remarcabile, cu singurul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma, caracterul si marimea defectului, ceea ce urmeaza sa se faca prin roentgenografie sau gamagrafie.

Va multumesc pentru timpul accordat !!!

Burlacu marcel margarit Clasa a XII-a g