Sunteți pe pagina 1din 29

CURS INTENSIV DE CLIMATIZARE

cristian jianu

Scopul instalatiilor de ventilare si conditionare a aerului consta in a crea si a mentine in interiorul incaperilor o calitate ridicat a aerului . Calitatea aerului este determinata de compozitia chimica si de starea fizica . Compozitia chimica este realizata de instalatiile de ventilare ,care imbunatatesc compozitiz chimica eliminand componentii de impurificare ( gaze , vapori , praf microorganisme ). Starea fizica a aerului este realizata de instalatiile de conditionare , care actioneaza asupra temperaturii si umiditatii aerului .

SCURT ISTORIC AL CLIMATIZARII

Conceptul de aer conditionat a aparut inca din Roma antica, unde apeductele erau construite prin zidurile locuintelor cu scopul de a le racii;

O tehnica interesanta era folosita in Persia Medievala unde se combinau cisternele (piscine cu suprafata mare, unde se colecta apa de ploaie), si turnurile de vant (capcane de vant) vezi figura:

n preajma anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin intercalarea unor tavi cu apa(ulterior ncalzite cu abur) ; In anul 1902 apare primul aparat modern de aer conditionat conceput de Willis Haviland Carrier; Dup primul rzboi mondial apar primele instalaii de climatizare in scopuri de confort(sli de concerte,teatre, opere,cinematografe) si tehnologice(fabrici de tutun, hartie,textile, industria alimentara, etc.); Totodata apar si primele masini frigorifice(cu amoniac, cu bioxid de carbon); Anul 1930: primul echipament de climatizare de fereastra, utilizand detenta directa si ca agent frigorific, freonul;

Dupa al doilea razboi mondial climatizarea cunoaste o etapa importanta in dezvoltarea sa. Apar instalatiile de inalta presiune precum si instalatiile aer-apa folosin aparate cu inductie gen climaconvectoare sau ventiloconvectoare. Tehnica analogica si digitala aparuta in anii 80, patrunde masiv si in domeniul climatizarii. Astazi climatizarea este parte componenta a confortului termic zilnic, si totodata este integrata in nenumarate procese tehnologice.

Aparatele de climatizare actuale folosesc ca refrigerant freonul. FREON este o marca inregistrata de firma DuPont, pentru orice refrigerant. In functie de compozitia lor chimica, freonii se impart in: - CFC clorofluorocarbonti; - HCFC clorofluorocarbonti hidrogenati; - HFC - hidrofluorocarbonati

TEHNICA VENTILARII

Clasificarea instalatiilor DIN 1946


Instalatii speciale de ventilare

VENTILAREA INCAPERILOR

Tehnica ventilarii proceselor Instalatii pentru ventilarea incaperilor

VENTILARE NATURALA

Uscatoare

Perdele de aer

Prin ferestre Pri n cosuri de ventilare Luminatoare defelectoare

Instalatii cu functiuni de ventilare

Instalatii fara functiuni de ventilare

Separatoare

Dusuri de aer

Instalatii de ventilare Instalatii de climatizare partiala Instalatii de climatizare

Instalatii de recirculare Instalatii de climatizare partiala de recirculare Instalatii de climatizare de recirculare

Instalatii de aspirare locala Instalatii de transport pneumatic

Camere curate

Camere de testare

Instalatii de descetare

Clasificarea si desemnarea instalatiilor pentru ventilarea incaperilor Instalatii pentru ventilarea incaperilor Cu functie de ventilare Fara functie de ventilare

Procese termodinamice de tratarea aerului

Numar de procese

Tip

Niciunul

Instalatii tehnice de ventilare Instalatii de ventilare de evacuare, AE

Instalatii de ventilare de recirculare,AR Instalatii de ventilare de recirculare, AR

Unul

I,R,UM,US

idem

idem

Mai pot fi cu doua, trei sau patru procese

Semne conventionale pentru instalatiile de climatizare sau ventilare

Canal cu gura de aspratie

Clapeta cu jaluzele paralele

Clapeta cu jaluzele opuse

Clapeta de incendiu

Clapeta etansa

Aparat de amestec cu volum constant

Aparat de amestec cu volum variabil si compensarea presiunii initiale

Aparat de amestec cu volum variabil fara compensarea presiunii initiale

Ventiloconventor cu reglare pe partea apei racord la doua conducte

Ventiloconvector fara racord de aer primar racordat la patru conducte

Ventilator radial

Ventilator axial

Turn de racire cu ventilator

Atenuator de zgomot

Baterie de racire a aerului aer/apa

Bateria de racire a aerului aer/freon

Baterie de incalzire a aerului aer/apa

Baterie de incalzire a aerului aer/abur

Camera de amestec cu 3 iesiri

Camera de amestec cu 2 iesiri

Camera de umidificare prin pulverizare

Camera de umidificare prin pulverizare/picurare

G4 Filtru de praf (ex.G4)

G2

Filtru cu banda roluita (ex.G4)

Filtru electric

Separator de picaturi

Uniformizator

Pompa

Recuperator de caldura cu placi aer/aer

Recuperator de caldura rotativ aer/aer

aer apa

Incalzitor/racitor pentru recuperarea regenerativa a caldurii

aer abur Incalzitor/racitor pentru recuperarea regenerativa a caldurii

Baterie de incalzire cu tuburi termice

Cazan de incalzire cu apa

Masina frigorifica cu compresie

Masina frigorifica cu absortie

Compresor

culori folosite in instalatiile de ventilare si climatizare


Tipul aerului Simbol Culoare

Aer refulat, in functie de tratare Aer exterior, proaspat Aer aspirat si evacuat Aer recirculat Aer amestecat

AI, PAI AP, PAP AA,AE,RAA AR AM

Elementele principale ale unei instalatii de climatizare 14 E 13 P 15 A

A
12 11 10 IC

R
M 1 2 3

1.Recuperator de caldura 2.Camera de amestec 3.Filtru de praf 4.Baterie de preincalzire 5.Baterie de racire 6.Umidificator 7.Baterie de incalzire 8.Ventilator de introducere 9.10.Atenuator de zgomot

11.Ventilator evacuare 12.Priza de aer proaspat 13.Gura de evacuare aer viciat 14.Gura de introducere 15.Gura de aspirare IC. Incapere climatizata M. Camera de amestec A. Aspirare I. Introducere

AERUL

ATMOSFERIC

Compozitia atmosferei: A.Homosfera: 1.troposfera : 0-12 km, gradient de temperatura 6.4K/Km 2.stratosfera:12-50km, la 50km se ajunge la 0C 3.mezosfera:50-80 km, temperatura ajumge la -83C B.Heterosfera: 1.termosfera:80-400 km, se ating temperaturi de 1100-1650C 2.ionosfera, peste 400km, care se imparte si ea in 5 straturi Compozitia aerului curat, uscat:
75.51% masic 78.1% volumic 23.01% masic 20,93% volumic 1.286% masic 0.9325%volumic

Azot Oxigen Argon

Bioxid de carbon Hidrogen Rest gaze rare

0.04% masic 0.03%volumic 0.001% masic 0.01% volumic

Impuritati din aerul atmosferic


Oxidul de carbon: se datoreaza arderilor incomplete, foarte otravitor si periculos. Concentratia pe strazi este de 30-60mg/m, in gazele de esapare 36g/m, iar in incaperile in care se fumeaza mult 50mg/m. Bioxidul de carbon: are concentratii variabile in functie de zona-750mg/m in marile orase, 600 in orase mici si 500 in mediu rural. Bioxidul de sulf: prezent in zonele industriale, in care se lucreaza cu compusi ai sulfului, dar si ca urmare a arderii carbunelui si pacurei. Concentratia medie in gazele rezultate in urma arderii combustibililor, exprimata in g/m, este: pentru carbune 2, pentru pacura 0.5-3, iar pentru gaz natural este de 0.05. In aerul atmosferic poate ajunge la concentratii de 0.1-1 mg/m.La o concentratie de 0,5mg/m are influenta asupra omului si este vatamator pentru plante. Are miros neplacut, iritant, incolor si inecacios. Oxidul si bioxidul de azot: iar nastere de la descarcarile electrice din atmosfera, in instalatiile de ardere precum si datorita circulatiei rutiere.Este otravitor, si se gaseste liber in atmosfera in concentratii de 0.1...0.5mg/m. Amoniacul: se gaseste liber in atmosfera datorita proceselor de putrefactie, in concentratii de 0.02...0.05mg/m.

Ozonul: se intalneste in stratul situat la altitudinea de 20-35 km, dar poate fi intalnit si la 50-55 de km. Ozonul ia nastere din actiunea razelor ultravioleteasupra atomilor de oxigen, si are rolul de a proteja suprafata Pamantului de actiunea razelor X si g precum si a majoritatii razelor ultraviolete. Ozonul se mai intalneste in atmosfera tereasra ca urmare a descarcarilor electrice, a proceselor de evaporare si oxidare, in concentratii de 0.02-0,2 mg/m. Concentratiile admisibile in incaperi fiind de 0,1-0,2 mg/m, iar in concentratii mai mari de 0,2 fiind otravitor. Ozonul intervine in indepartarea mirosurilor fiind un puternic oxidant. Vaporii de plumb : concentratie maxima admisibila 0.1mg/m PRAFUL Prin praf se inteleg particule solide a caror viteza de cadere in aer (sub actiunea campului gravitational) datorita dimensiunilor mici ale acestora, este mult mai mica decat cea corespunzatoare caderii corpurilor. Forma si dimensiunile particulelor de praf pot fi foarte diferite, iar viteza de cadere a acestora(dimensiuni de la 1 .... 1000mm) este: v=3*10 *r*d (legea lui Stokes). Particulele sub 0,1mm apartin domeniului coloidal. Nuclee de condensare

Nuclee de condensare Reprezinta particule mici, care se gasesc in atmosfera, cu diametre de 0,1...1mm, si pe care condenseaza vaporii de apa la saturare, formand asa numitele sisteme coloidale. Aparitia nucleelor de condensare se datoreaza proceselor chimice de condensare si sublimare si nu celor de faramitare mecanica. Fumul este un sistem coloidal de natura solida pe cand ceata este de natura lichida. Nucleele de condensare pot avea sarcina electrica (pozitiva sau negativa) formand ioni. Agentii patogeni Agentii patogeni(germenii),reprezinta mici vietuitoare( microorganisme, bacterii, microbi), de provenienta animala sau vegetala, de forma cilindrica, sferica,spirala sau aciculara, avand grosimea intre 0,5...1mm, si lungimea 1...5mm. In general agentii patogeni adera la particulele solide, asa ca se observa la o crestere a concentratiei de praf si o crestere a concentratiei de agenti patogeni. Continutul de agenti patogeni calculat la metru cub este: 100...300 in mediul rural, si intre 1000....5000 pe strazi, iar in locuinte mai mare.

Poluarea Atmosferica Cantitatea de impuritati continuta de impuritati continuta in aerul atmosferic Nr. Locul Concentratii mg/m 1 2 Mediu rural, timp secetos Mediu rural, dupa ploaie 0.1 0.05 Dimensiunea maxima a granulelor mm 25 4

3
4

Oras mare, zona de locuinte


Oras, zona industriala

0.1
20

7
100

5
6 7

Incinte industriale
Locuinte Gaze esapare, instalatii de ardere

60
1...2 1000...15000

1000
-

Poluarea sonora
VALORILE ADMISIBILE PENTRU ZGOMOTELE EXTERIOARE LOCUL,ZONA Intensitatea zgomotului(Db)

Ziua
Zona neidustriala Imediata apropiere a zonelor neidustriale 70 65

Noaptea
55 50

Zona industriala
Imediata apropiere a locuintelor Exteriorul zonelor de locuit Statiuni de odihna si tratament In interiorul magazinelor Muzica de ambianta In locuinte

60
55 55 45 75 65 35

45
40 30 35