PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

Conf. Dr. Monica Dragomir

Cancerul - perspectiva globala

1 din 8 decese se datoreaza cancerului In intervalul 2005- 2015 numarul de decese estimat: 84 milioane A-2-a cauza de deces in tarile dezvoltate Decese prin cancer > TBC+ SIDA + malarie

Cancerul - perspectiva globala

In 2009 : - 12,9 milioane cazuri noi In 2020: - 16,8 milioane de cazuri noi In 2030: - 27 milioane de cazuri noi - 17 milioane de decese prin cancer Pot fi salvate : - 2 milioane de vieti in 2020 - 6,5 milioane de vieti in 2040

40% dintre cancere pot fi prevenite !!!

Cancerul este cea mai importanta cauza de deces in lume

Care sunt cele mai frecvente cancere?

Realitati despre cancer

In ultimii 30 de ani incidenta cazurilor noi si nr. deceselor prin cancer s-au dublat Costurile asociate cazurilor noi de cancer in 2009 > 286 bilioane $ Costuri pentru cercetare in cancer: 19 bilioane $

Lupta impotriva cancerului se desfasoara la doua nivele

Impotriva dobandirii cancerului (preventie) Impotriva decesului prin cancer

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor. Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce. Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii. - Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala. Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi

Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului Consum moderat de alcool. Evitarea expunerii excesive la soare. Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala. Recomandari legate de dieta si stil de viata: - Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale, - Mentinerea greutatii normale - Activitate fizica - Regim alimentar anticanceros

Fumatul

Fumatul si cancerul
Cresterea consumului de tutun din anii 80 este cauza care a generat cea mai mare rata de cresterea a nr. de cazuri noi si decese prin cancer in intreaga lume CBP cauzeaza cele mai multe decese prin cancer . Cresterea consumului de tutun se reflecta in statisticile epidemiologice in 40 de ani Numarul de decese datorate fumatului va creste in continuare

Fumatul si cancerul
In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost produs de fumat. Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului, faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii biliare.

FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control

Conventia- cadru privind controlul fumatului Mai 2003: 192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii 40 tari au ratificat tratatul Tratatul a devenit, formal, o lege internationala Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au ratificat.

ALIMENTATIA

Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse; Aflatoxine in alune Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume Acetaldehida in bauturile alcoolice Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente, dar sarace in fructe si legume.

Alimentatia si cancerul
Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor. Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta inadecvata. Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin mentinerea unei greutati corporale optime. Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer. Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.

Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viata

Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC: Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului. Mentinerea greutatii corporale: se va evita atat subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg. Activitate fizica zilnica moderata: 30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti 60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si adolescenti).

Rezumatul recomandarilor dietetice (2)

Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica minima. Se va limita consumul de zahar rafinat. Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se consuma se va limita la maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare) Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si mirodenii.

Rezumatul recomandarilor dietetice (3)

Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile. Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare). Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional: carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne conservata si afumata.

ACTIVITATE FIZICA ZILNICA

Include activitatea fizica in activitatea ta zilnica ori de cate ori este posibil. Incearca sa mergi pe jos sau pe bicicleta pana la serviciu sau pana la magazin dacat sa iei autobuzul sau masina. Urca si coboara pe scari in loc sa folosesti liftul. Plimba cainele Activitatile gospodaresti precum aranjatul patului, curatatul si spalatul reprezinta activitati fizice zilnice benefice.

ALCOOLUL SI CANCERUL
Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala, faringe, laringe, esofag) Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hapatic. Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal. Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumul de alcool si alte cancere.

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

CE ESTE DEPISTAREA ?
Depistare = screening = triaj Tipuri de depistare: Depistare in masa = act de sanatate publica Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe - Grupa cu testul (-) - Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc - se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv, - este recomandata de medicul specialist

Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare: Boala grava dar curabila Prevalenta inalta in stadiu preclinic Istoria naturala a bolii este cunoscuta Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific

- simplu si ieftin - lipsit de risc - sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament: - Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri

- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce) Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate Radiologice: mamografia Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica Metodele biologice - interes public mare; interes medical redus - Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii Examenele citologice: - au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin - citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE Dificil de facut un raport cost/ eficienta Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR

Screening - pentru care cancere?

Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal este bine documentata. Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin cancere cu aceste localizari. Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA) poate reduce incidenta cu pana la 90%.

Cancerul mamar

Cancerul mamar
Nu este clara posibilitatea preventiei primare. Screening
Mamografie Examen clinic mamar (executat de medic) Auto-examinarea sanului

Cancerul mamar
Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar - este cel mai bun instrument de detectie precoce - trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzator Mamografia poate arata: - tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila - mici depozite da calciu la nivelul sanului Indicatii: Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani. Reduce mortalitatea cu 30-35%

Cancerul mamar
Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic): - reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25% - face parte din examenul medical de rutina - nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani) - caracteristicile anatomice ale gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini, alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni). Auto-examinarea - reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15% - femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice modificare aparuta la nivelul sanilor - nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin

Cauze si preventie primara: -activitate sexuala precoce - parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie cu virusuri cu transmitere sexuala) - virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza impreuna cu alti factori) In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire a cancerului cervical.

Cancerul de col uterin

Testul Papanicolaou ( Pap smears): - test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si endocolului uterin -cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de sac - se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru detectarea modificarilor celulare Senzitivitate: 51% Specificitate: 98% Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa I II III IV V Descriere Fara celule anormale Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru maligniatate Citologie sugestiva pentru malignitate Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954

Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin

Papanicolaou World Health class system Organization Class I Class II Class III
Displazie usoara Displazie moderata Displazie severa

CIN

Bethesda System In limite normale Modificari celulere benigne; ASC

CIN 1 CIN 2 CIN 3

SIL de grad scazut

SIL de grad inalt

Class IV Class V

Carcinom in situ
Carcinom microinvaziv Carcinoma invaziv

CIN 3 Carcinom Carcinom invaziv invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous intraepithelial lesions From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)

Cancerul de col uterin

Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator; Intervalul de screening este de 3 ani Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.

Cancerul colo-rectal

Testul sangerarilor oculte in scaun

Screening in masa bine organizat La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani , fara risc familial Indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancer colo-rectal

Varsta > 50 ani Polipi colonici Colita ulcerativa Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume si fructe Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre Fumatul Istoric familial de cancer colo-rectal

Preventia cancerului colo-rectal

Cancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura prin dieta si stil de viata. 66%-75% din cazuri pot fi evitate prin dieta si stilul de viata recomandat