Sunteți pe pagina 1din 102

INFECTIILE CHIRURGICALE GENERALIZATE

GANGRENA GAZOASA
infectie difuza necrozanta deosebit de grava a tesutului muscular, cu extensie rapida favorizata de prezenta tesuturilor devitalizate, produsa de germeni anaerobi gram-pozitivi [clostridii] patrunsi n organism prin plagi contaminate cu pamnt sau fecale manifestari generale grave local- gangrena tesuturilor si crepitatii gazoase

GANGRENA GAZOASA
Etiopatgenie: a. Cauze determinante: -anaerobi (clostridium, bacterioides) - pe sol sau in cavitati anatomice (colon, apendice, vagin, ureche) -facultativ anaerobi (peptococi, petptostreptococi din flora saprofita -asociatii aero-anaerobe b. Cauze favorizante:- locale- palgi contuze, injectii, tesuturi devitalizate, fracturi deschise, arsuri, degeraturi -generale- tare organice(diabet, cancer), varsta inaintata, focare infectioase cronice, tratament imunosupresor

GANGRENA GAZOASA
Anatomie patologica: a. Macroscopic: - plaga tumefiata, prin edem masiv si difuz - tegumente violacee, flictene cu continut hemoragic - serozitate maronie, fetida - necroza tesutului celulo-adipos, fasciei, muschilor - muschi flasc, brun verzui, necontractil b. Microscopic:- necroze tisulare si infiltrate celulare c. La distanta:- leziuni in pulmon, ficat , rinichi, splina, suprarenale, prin soc toxico-septic

GANGRENA GAZOASA
Clinic: a.Perioada de debut : - brusc(24-72h), mai rar insidios(4-7 zile) - initial- semne generale(tahicardie, agitatie, insomnii, hipotensiune arteriala - local- plaga infiltrata, edem, cianoza, secretii sero-sangvinolente - la palpare - crepitatii fine

GANGRENA GAZOASA
Clinic: b. Perioada de stare: - Febra(40-42C), frisoane, tahicardie, hipotesnsiune arteriala pana la colaps, voma - Facies pamantiu, buze cianotice, ochi incercanati - Oligurie, hematurie, icter, obnubilare - Local- edem masiv, ce se extinde, piele sidefie, flictene cu lichid fetid-maroniu si gaze, fara puroi - muschi palid cenusii, necontractili, aspect de carne fiarta - necroza fasciilor si aponevrozelor

GANGRENA GAZOASA
Paraclinic: - Frotiul din secretie evidentiaza germeni si leucocite - Culturile evidentiaza tipul germenilor si sensibilitatea la antibiotice - Leucocitoza cu neutrofilie, anemie - Radiografia segmentului respectiv evidentiaza bule de gaz subcutanat, ce se extind la distanta de focarul infectios

GANGRENA GAZOASA
Diagnostic: a.Pozitiv:- anamneza, debut clinic, aspectul plagii, examen bacteriologic b.Diferential: - cu celulita crepitanta neclostridiana, fasciita necrozanta, infectii aerobe cu coliformi ce formeaza gaze

GANGRENA GAZOASA
Evolutie: - grava - Local- extensie rapida pe calea interstitiilor, pana la trunchi, mediastin ,retroperitoneu - General- hipotensiune, oligurie, soc toxico-septic - Netratata- mortalitate 100% - Tratata corect- mortalitate 40% Complicatii: - generale- MSOF(icter, oligurie, azotemie, anemie, aritmii, insuficienta cardio-respiratorie tulburari de comportament - locale- distructii tisulare intinse - metastaze septice

GANGRENA GAZOASA
Tratament: a. Profilactic:- tratarea corecta a plagilor telurice, evitarea contaminarii cu anaerobi plagilor operatorii b. Chirurgical:- de urgenta
debridari intinse cu desfiintarea fundurilor de sac, contraincizii largi, pentru eliminarea secretiilor si a sfacelurilor excizia tesuturilor pana in zona sanatoasa, sangeranda spalarea plagii cu apa oxigenata si cloramina drenaje multiple la nevoie- amputatii deschise in tesut sanatos

GANGRENA GAZOASA
Tratament: c. Medical:- inaintea oricarui gest chirurgical se administreaza penicilina 20 mil.u.i si gentamicina 2-3 g i.v. - ulterior- penicilina 16-20 mil. U.i./zi + gentamicina 240 mg/zi - metronidazol in perfuzii i.v. 3-6 g/zi - reechilibrare volemica, hidroelectrolitica si proteica - oxigenoterapia hiperbara la 3 atmosfere - seroterapie antigangrenoasa polivalenta - analgetice, antipiretice, vitamine, tranchilizante

FASCEITA NECROZANTA
- Necroza fasciei si a tesutului celular subcutanat, fara interesarea muschilor, insotita de fenomene generale grave Etiopatogenie: a. Cauze determinante:- germeni aerobi (stafilococ, streptococ, enterobacter) si anaerobi (peptostreptococi, bacterioizi ) in asocieri de 2-11 germeni b. Cauze favorizante:- traumatisme, interventii chirurgicale pe organe cavitare abdominale sau toracice

FASCEITA NECROZANTA
Anatomie patologica: a. Macroscopic: infiltatie masiva a tesutului celular subcutanat, microabcese, focare de necroza - initial pielea e intacta, ulterior apar necroze
b. Microscopic: biopsia extemporanee a tesutului si fasciei pune diagnosticul

FASCEITA NECROZANTA
Clinic: - debut cu semne generale: febra , frison, - local- aspect de celulita ce se extinde si nu raspunde la antibioterapie - in perioada de stare: febra(39-40C), frisoane, astenie, dispnee, oligurie, anemie, icter - local- eritem si crepitatii, piele cu cianoza si flictene cu continut sero-sangvinolent - serozitate fetida, fara puroi - decolare intinsa a tegumentelor, necroza fasciei - musculatura normala, contractila, cu interstitii necrozate

FASCEITA NECROZANTA
Paraclinic:- frotiu si culturi- germenii cauzali - radiografie- gaze la nivelul tesuturilor Diagnostic: a. Pozitiv:- aspectul local al plagii, alterarea starii generale b. Diferential:- cu celulita, celulita crepitanta neclostridiana, erizipelul, ulcerul tunelizant, gangrena gazoasa

FASCEITA NECROZANTA
Evolutie:- rapida, cu extensie la distanta si necroza secundara a pielii - sub tratament aplicat rapid si corect- vindecare in 70-75 zile Complicatii: a. Locale:- necroza pielii, gangrene parietale ce necesita pariectomii, urmate adesea de eventratii si evisceratii b. Generale:- MSOF, coagulare intravasculara diseminata, soc toxico-septic - Mortalitate 9-64%

FASCEITA NECROZANTA
Tratament: a. Medical:- trebuie instituit rapid - initial penicilina(16-20 mil u.i./zi) si gentamicina(240 mg/zi), ulterior conform antibiogramei - se asociaza metronidazol - oxigenoterapie hiperbara - vaccinoterapie nespecifica - tratament simptomatic b. Chirurgical: - incizii largi cu debridarea si excizia zonelor necrozate - spalare cu apa oxigenata, drenaj, lavaj - rezolvarea focarului inital

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA


-Infectie postoperatorie gangrenoasa caracterizata prin
necroza pielii si tesutului celular subcutanat cu respectarea fasciei si muschiului Etiopatogenie: - asociere microbiana autologa intre S. aureus si peptostreptococ - izolat, niciunul din germeni nu produce boala Clinic:- debut la 7-14 zile dupa interventie - febra, tahicardie, astenie,, dispnee, cianoza - durere in jurul plagii, care este rosie, edematiata, ulterior cu ulceratii negricioase ce prind si grasimea subcutanata - fascia si muschiul sunt normale

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA


Diagnostic:- pozitiv- aspectul local, asocierea microbiana aero-anaeroba - diferential- gangrena gazoasa, ulcerul tunelizant, fasciita necrozanta Complicatii:- interesarea straturilor profunde, disfunctii de organ Tratament: a. Chirurgical:- debridari largi ale plagii, excizia marginilor si a zonelor necrozate, spalaturi antiseptice, pulberi antibiotice, grefe de piele b. Medical:- antibioterapie, reechilibrare, oxigenoterapie hiperbara, tratament simptomatic

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT


- Necroza tesutului celular subcutanat Etiopatogenie:-streptococul nehemolitic microaerofil autolog sau extern Anatomie patologica:- macroscopic- necroza tesutului celular subcutanat cu progresiune lenta si excentrica cu sfaceluri ce dupa eliminare lasa tunele fara tendinta la vindecare -uneori - evolutie in profunzime spre fascie, muschi, pleura, peritoneu, os

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT


Clinic:-debut la 5-14 zile de la interventia chirurgicala -subfebrilitati, tahicardie, agitatie, inapetenta - plaga cu margini decolate, fara tendinta la cicatrizare - in tesutul subcutanat- tunele cu secretie purulenta si sfaceluri ce se intind la distanta de marginile plagii -pielea e intacta, de culoare normala Paraclinic:- evidentierea germenilor - fistulografia arata traiectul si lungimea tunelurilor

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT


Diagnostic:- pozitiv- aspectul local - diferential- cu supuratii parietale, fasciita necrozanta, fistule ganglionare, osoase,pleurale, peritoneale Complicatii:- extensie la straturile profunde( fascie, muschi, oase) sau necroze ale pielii Tratament: a. Chirurgical:-incizii pe traiectul tunelurilor pana in zone sanatoase, pansamente cu solutii antiseptice, sutura secundara sau grefe de piele b. Medical: ca la gangrena postoperatorie sinergica progresiva

TETANOSUL
- Toxiinfectie telurica produsa de bacilul tetanic - Favorizata de plagi(anfractuoase, muscate), arsuri, degeraturi, fracturi deschise, avorturi septice - Bacilul ramane la poarta de intrare si elibereaza toxine de-a lungul trunchiurilor nervoase, ce se fixeaza in fibrele sau centrii nervosi

Generalitati
Produs de Clostridium Tetani ANAEROB Saprofit in tub digestiv al animalelor Sol contaminat cu excremente animale Germenii - cantonati la nivelul plagii Poarta de intrare : solutie de continuitate a pielii sau mucoaselor (plagi mici,intepate, contuzii,degeraturi )

Bacilul Tetanic
Forma vegetativa putin rezistenta Forma sporulata rezistenta la antiseptice si temperaturi ridicate 120 min la 90 C 15 min la 120 C Inoculata in cultura pura nu produce boala In asociatie cu piogeni (consuma O2) si in anaerobioza (plaga contuza,anfractuoasa, necroze ) devine patogen

Toxina tetanica
Bacilul tetanic cantonat la nivelul portii de intrare produce toxina tetanica 10 15 zile (necesar readministrare antitoxina la 7 zile ) Elibereaza toxina tetanica exotoxina cu mare difuziune si agresivitate asupra biologiei celulare in general si asupra celulei nervoase in special. Difuziune : umoral, sanghin, limfatic (perineural) si din aproape in aproape in masa musculara

Toxina tetanica
Se fixeaz predilect pe sistemul nervos : - fixare ireversibil - plci neuro-musculare musculat. striat - celule motoare coarne ant.mduva rahid. - celule nuclei motori nervi cranieni - modificri funcionale i structurale s.n. - efect blocant sinapse - blocare inhib.spin. - modificri metabolice i biochimice

Tetanos - semne, simptome


Perioada de incubaie : 24 ore - 60 zile - cu ct mai scurt cu att mai grav - fr simptome (uneori ani de zile) Perioada de invazie : 12 - 24 ore Perioada de stare : - stabiliete diagnosticul - contractura musculaturii striate

Tetanos - perioada de invazie


Semne locale : - subiective senzaie de arsur dureroas la nivelul plgii - plag uscat, aton, congestiv - fasciculri spontane in jurul plgii Semne generale : febr, hiperexcitabilitate sensorial,cefalee,greuri, somnolen, senzaie de tensiune n musc.obrajilor

Tetanos perioada de stare


Perioada n care se stabilete DGS. Contractura musculaturii striate, tonic In reprize, cu pauze,scurtare pauze Contractur permanent Rs sardonic, trismus maseterin, opistotonus, ortotonus Crize declanate de excitaii senzoriale Asfixie, deces

Tetanos - Forme clinice


Latent Ombilical ( nou-nscut) Cefalic Splanchnic In funcie de evoluia bolii - supracut

Tetanos - tratament
Profilactic : plgi tratament corect Profilactic vaccinare Profilaxie antitetanic Declararea, tratamentul i internarea cazurilor de tetanos este obligatorie Accidentele sero-profilaxiei antitetanice Desensibilizarea Tratament curativ

Tetanos tratament curativ


In teren, medicaie anticonvulsivant diazepam, evacuare , transport Internarea unitate de boli contagioase Tratament specific de urgen : - neutralizare toxine circulante ser antitetanic doze mari i.m. 50.000 u.a.i. - anticonvulsivante, izolare - traheostomie, ventilaie mecanic

TETANOSUL
Tratament:- profilactic( de baza): a.Imunizare activa:-vaccinare cu anatoxina antitetanica nativa sau purificata si adsorbita(ATPA) b. Imunizare pasiva:- ser antitetanic sau imunoglobuline antitetanice umane

TETANOSUL
Atitudinea fata de o plaga cu risc tetanigen: Toaleta corespunzatoare cu lasarea plagii deschise La persoanele imunizate activ- 0,5 ml ATPA Penicilina 7-10 zile La persoanele neimunizate activ- ser antitetanic(15003000 u.i.) sau imunoglobulina antitetanica (250 u.i.) concomitent cu 0.5 ml ATPA, repetat la 14 zile

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL)
- Complicatie septica a plagilor operatorii
- Abcese sau fistule trenante timp de saptamani, luni, ani de la operatie Etiopatogenie:- cel mai frecvent - S. aureus, favorizat de traumatisme, fire nerezorbabile, corpi straini, imunodeficiente Anatomie patologica: - tumora ce fistulizeaza, rezultand o cavitate cu puroi sfaceluri, ce contine un fir neresorbabil sau alt corp strain

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL

Paraclinic: -fistlografie, frotiu si cultura din secretii Clinic:- onduratie rosie-maronie, ulterior aparitia unui abces ce fistulizeaza eliminand puroi si sfaceluri Tratament:- extragerea firului(corpului strain) - incizii sau excizii ale fistulelor, pansamente cu solutii antiseptice - antibioterapie in cazurile cu complicatii

ABCESUL RECE
- Colectie purulenta de natura tuberculoasa - Poate fi superficial sau profund - Fara semne de inflamatie acuta Etiopatogenie: - bacilul tuberculos localizat la nivelul corpurilor vertebrale -liza structurilor osoase cu aparitia unei colectii purulente, care fuzeaza la distanta de leziunea initiala

ABCESUL RECE
Anatomie patologica:- tumora fluctuenta, fara semne de inflamatie acuta, care poate fistuliza si elimina puroi ce contine bacili Koch Clinic:-semne generale de impregnare tuberculoasa - local- dureri spontane si la palpare, deformari ale zonei respective, tumora fluctuenta, nedureroasa, ce comprima organele din jur Paraclinic:- radiografii osoase, evidentierea bacilului Koch din puroi

ABCESUL RECE
Complicatii: - fistule, infectii supraadaugate, fracturi osoase Tratament:- general al tuberculozei - local- punctia sau incizia abcesului, evacuarea puroiului, sapalare cu antibiotice antituberculoase

ACTINOMICOZA
- Infectie cronica produsa de fungi Etiopatogenie:- Actinomyces israeli Anatomie patologica:- abcese la nivelul organelor interne, ce fistulizeaza intern sau extern,cu eliminare de puroi filant granulomatos, asemanator sulfului - perilezional-reactie fibroblastica Clinic:-senzatie de greutate, dureri locale si tulburari functionale ale organului respectiv - la palpare- tumora cu limite imprecise, elastica, dureroasa - ulterior inflamatii parietale in jurul orificiilor(gura, anus, vulva)ce fistulizeaza si elimina puroi

ACTINOMICOZA
Diagnostic diferential:- tumori, micoze, boala Crohn, tuberculoza Complicatii:- fistule interne sau externe Tratament: a.Medical:- cure de penicilina G sau tetraciclina pre si postoperator b.Chirurgical:- incizia abcesului, cu rezectie larga a tesuturilor vecine afectate

SEPTICEMIA
Infectie generalizata datorata patrunderii in mod continuu sau intermitent a germenilor dintr-un focar septic si a toxinelor lor in torentul sanguin Bacteriemia prezenta trecatoare a germenilor in sange- poate evolua fara simptomatologie

SEPTICEMIA
Etiologie: a. Cauze determinante: germeni Gram pozitivi sau negativi aerobi si anaerobi, levuri b. Factori favorizanti: -nerespectarea asepsiei-antisepsiei - imunodepresie post radioterapie, citostatice - microbism latent cu flora rezistent la antibiotice - tare organice: diabet, subnutritie

SEPTICEMIA
Mecanism: - necesita o poarta de intrare si prezenta germenilor in sange -poarta de intrare:-exogena(plagi, arsuri infectate) sau endogena(abcese profunde, angiocolita, hemodializa) - focar septic- locul de unde germenii se revarsa in circulatie - revarsare continua sau intermitenta

SEPTICEMIA
Clinica:- incubatia- ore sau zile - debut- frison solemn, febra(40-41), alterarea starii generale - perioada de stare: - frison- la fiecare descarcare de germeni si toxine - febra: in platou(pneumococ), intermitenta(piocianic), remitenta (germeni cu virulenta mica), ascendenta (germeni cu virulenta mare) -alterarea starii generale(cefalee, greturi, ameteli, delir, diaree, icter, oligurie hemoragii, splenomegalie, hepatomegalie

SEPTICEMIA
Paraclinic:- semne de infectie- leucocitoza cu neutrofilie, anemie, VSH crescut - hemoculturi pozitive in timpul frisonului(explorarea de baza) Diagnostic:- pozitiv- existenta focarului septic, semne clinice, hemoculturi pozitive - diferential- cu granulia tbc, febra tifoida, boli eruptive, malarie, angiocolita,etc.

SEPTICEMIA
Forme clinice: a.Evolutive:-supraacuta- evolutie in 3-4 zile, urmata de deces - acuta:- cea descrisa, in majoritatea cazurilor - subacuta- evolutie trenanta - cronice- cu germeni mai putini virulenti si rezistenta buna a organismului

SEPTICEMIA
Forme clinice: b. Etiologice:- stafilococice- evolutie grava, cu metastaze septice in pulmon - streptococice- evolutie trenanta (S. viridans) sau cronica (S. hemolitici) - Gram negativi- evolutie grava, cu soc endotoxinic si anurie - anaerobi- dupa avorturi septice cu soc toxico-septic, icter, anurie - mixte 80% decese

SEPTICEMIA
Forme clinice: c. Anatomo-clinice:- septicopiohemiasepticemie cu focare metastatice multiple la distanta si evolutie grava spre exitus - la semnele de septicemie se adauga semne de suferinta de organ (pulmon, ficat, rinichi, suprarenale), realizand MSOF

SEPTICEMIA
Tratament: a. Profilactic:- al plagilor si afectiunilor valvulare, respectarea asepsiei si antisepsiei, asanarea focarelor septice b. Curativ:- medico-chirurgical - antibioterapie cu spectru larg in doza bactericida (asociere de lactamine, aminoglicozide, cefalosporine) -chirurgia focarului septic- incizii, drenaje - vaccinoterapie si gamaglobuline - medicatie patogenica- heparinoterapie, corticoterapie, seruri imune - medicatie simptomatica- analgetice, antipiretice

SOCUL SEPTIC
- Este suferinta tisulara hipoxica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni - Poate complica infectiile chirurgicale produse de microbi virulenti - Al patrulea ca frecventa dupa socul hipovolemic, hemoragic, cardiogen - Mortalitate ridicata( 50-80%)

SOCUL SEPTIC
Etiologie:- bacterii, virusi, riketsii, paraziti, ciuperci - cel mai frecvent- gram negativi (E.coli, proteus), mai rar gram pozitivi ( pneumococ, stafilococ, clostridium) - factori favorizanti- infectie urinara, gastro-intestinala, biliara, genitala, cutanata

SOCUL SEPTIC
Patogenie: - hipoxie tisulara prin reducerea aportului de oxigen prin maldistributia fluxului sanguin datorata endotoxinei microbiene si a mediatorilor eliberati de aceasta - initial- reactie inflamatorie de aparare contra infectiei - ulterior- soc septic cu alterarea circulatiei si hipoxie tisulara

SOCUL SEPTIC
Endotoxina germenilor gram- negativi: - cel mai important factor declansator - efect toxic direct pe celulele endoteliale cu cresterea permeabilitatii si extravazare lichidiana in interstitiu - activeaza factorul XII Hageman - activeaza complementul, cu eliberare de histamina si activarea neutrofilelor - initierea procesului de fagocitozacu eliberare de citokine si metaboliti ai acidului arahidonic

SOCUL SEPTIC
Modificari hemodinamice: -initial- circulatie hiperdinamica cu debit cardiac crescut si rezistenta vasculara sistemica scazuta, rezultand hipotensiune arteriala( faza hiperdinamica) - cauza:- eliberarea de histamina, bradikinina, prostaglandine, opioizi endogeni -maldistributia sangelui la nivel tisular - scade diferenta arterio-venoasa in oxigen prin incapacitatea tesuturilor de a extrage oxigenul - suprasolicitare cardiaca, cu reducerea contractilitatii miocardului

SOCUL SEPTIC
Modificari hemodinamice: - ulterior- scaderea debitului cardiac cu hipotensiune arteriala si vasoconstrictie periferica(faza hipodinamica) - cauza- actiunea directa a mediatorilor eliberati, perfuzia inadecvata prin maldistributie si incapacitatea tesuturilor de a metaboliza oxigenul - se instaleaza MODS - afectare cardiaca(insuficienta cardiaca), pulmonara(ARDS), renala(necroza tubulara acuta), hepatica(necroza centrolobulara), gastrica(HDS), intestinala(colita ischiemica), pancreatica(pancreatita ischiemica) - imunodepresie, CID - prognosticul depinde de numarul organelor afectate( mortalitate 100% cand sunt atinse 4 organe)

SOCUL SEPTIC
Clinic:- faza hiperdinamica- puls amplu, tegumente calde, tahicardie, polipnee, - apar primele semne de MODS: confuzie, oligurie, subicter scleral - faza hipodinamica- hipotensiune marcata, tahicardie, extremitati reci, cianotice, oligo-anurie, intoleranta la alimentatia enterala, semnele disfunctiei multiple de organ Paraclinic:- valori crescute ale saturatiei in oxigen a sangelui venos prin deficit de utilizare - acidoza lactica, trombocitopenie, granulocitoza sau granulocitopenie - scaderea PH-ului gastric

SOCUL SEPTIC
Tratament: a.Asigurarea suportului hemodinamic -cresterea debitului cardiac(100-150% din normal) prin administrare de lichide si suport inotropic - cresterea continutului in oxigen al sangelui arterial prin optimizarea concentratiei de hemoglobina si mentinerea unei saturatii a oxigenului de peste 95%

SOCUL SEPTIC
Tratament: -terapie volemica:-administrare de cantitati mari de lichide pentru refacerea volemiei si cresterea intoarcerii venoase - se prefera solutiile coloidale - in caz de anemie- sange sau masa eritrocitara

SOCUL SEPTIC
Tratament: - medicatia inotropica si vasoconstrictoare - inotropicele cresc debitul cardiac prin cresterea contractilitatii miocardului - initial- dopamina 5-20 g/kgC/min, ulterior adrenalina sau noradrenalina 1-15 mg/min - oxigenoterapie pe masca si ventilatie mecanica pentru ameliorarea oxigenarii sangelui arterial

SOCUL SEPTIC
Tratament: - corectarea tulburarilor metabolice: - solutii alcaline in acidoza lactica - insulina in caz de hiperglicemie - in caz de CID- plasma proaspata congelata, concentrat trombocitar, heparinizare - suport nutritiv- regim hipercaloric ( 3035 kcal/kg/zi- alimentatie pe sonda nazogastrica

SOCUL SEPTIC
Tratamentul insuficientelor de organ: - ventilatie mecanica cu PEEP in ARDS - protectoare de mucoasa, antiacide, hemostaza endoscopica in hemoragii de stress - hemofiltrare in insuficienta renala - tratamentul CID

SOCUL SEPTIC
Tratament etiologic: - antibioterapie si eradicarea focarelor septice - initial tratament antibiotic combinat in doze mari, ulterior conform antibiogramei - terapie imunologica( anticorpi anti lipopolizahridele endotoxinei bacteriene) - drenaj chirurgical al focarelor de infectie( esential)

INFECTII NOSOCOMIALE

INFECTII NOZOCOMIALE
Infectie dobandita de pacient in cursul spitalizare Frecventa intre 5 - 20% functie de profilul clinicii Frecventa 28-30% in serviciile de reanimare 15-17% in chirurgia de urgenta 6-7,5% in chirurgia la rece Determina 75% din decesele din clinicile de chirurgie generala

INFECTII NOZOCOMIALE
Patogenie: - rezultatul interactiunii intre un agent infectios si gazda susceptibila prin intermediul transmisiei a- rezervorul endogen:- cel mai frecvent - sursa e pacientul , la care se produce autoinfectia - cel mai frecvent- flora digestiva b- rezervoare exogene- contaminarea sistemului de aer conditionat, de apa al spitalului -echipament medical- aparate de ventilatie mecanica, de dializa tuburi de dren, catetere intravenoase c- personalul medical, vizitatori, alti bolnavi

INFECTII NOZOCOMIALE
Transmisia: a.Contact direct- prin maini infectate b.Contact indirect- prin intermediul unui echipament infectat c.Pe cale aeriana d.Contaminarea intraoperatorie a peritoneului si plagii operatorii e.Translocatia bacteriana

INFECTII NOZOCOMIALE
Gazda:- alterarea mecanismelor de protectie ale gazdei prin: a. Afectiuni concomitente- neoplazii, arsuri, etilism, boli cronice b. Malnutritia c. Varsta inaintata d. Tratamente medicamentoase- citostatice, imunosupresive, antiacide, antibiotice e. Iradierea preoperatorie f. Acte medicale invazive

INFECTII NOSOCOMIALE
Infectie dobandita de pacient in cursul spitalizare Frecventa intre 5 - 20% functie de profilul clinicii Frecventa 28-30% in serviciile de reanimare 15-17% in chirurgia de urgenta 6-7,5% in chirurgia la rece Determina 75% din decesele din clinicile de chirurgie generala

INFECTII NOSOCOMIALE
Patogenie: - rezultatul interactiunii intre un agent infectios si gazda susceptibila prin intermediul transmisiei a- rezervorul endogen:- cel mai frecvent - sursa e pacientul , la care se produce autoinfectia - cel mai frecvent- flora digestiva b- rezervoare exogene- contaminarea sistemului de aer conditionat, de apa al spitalului - echipament medical- aparate de ventilatie mecanica, de dializa, tuburi de dren, catetere intravenoase, instrumentar chirurgical c- personalul medical, vizitatori, alti bolnavi

INFECTII NOSOCOMIALE
Transmisia: a.Contact direct- prin maini infectate b.Contact indirect- prin intermediul unui echipament infectat c.Pe cale aeriana d.Contaminarea intraoperatorie a peritoneului si plagii operatorii e.Translocatia bacteriana

INFECTII NOSOCOMIALE
Gazda:- alterarea mecanismelor de protectie ale gazdei prin: a. Afectiuni concomitente- neoplazii, arsuri, etilism, boli cronice b. Malnutritia c. Varsta inaintata d. Tratamente medicamentoase- citostatice, imunosupresive, antiacide, antibiotice e. Iradierea preoperatorie f. Acte medicale invazive

INFECTII NOSOCOMIALE
Interventia chirurgicala- factor de risc major pentru infectiile nosocomiale
Tipul interventiei chirurgicale: urgenta/programata Reinterventiile Durata interventiei chirurgicale Contaminarea intraoperatorie Prezenta corpilor straini in peritoneu- risc majorde infectie postoperatorie - Ileusul dinamic postoperator - Aspiratia gastrica prelungita

INFECTII NOSOCOMIALE
Etiologie: -germeni oportunisti, multirezistenti, cu patogenitate crescuta -bacili gram negativi- peste 50% din cazuriproduc infectii urinare, ale plagilor chirurgicale, pneumonii, bacteriemii(E. coli , Enterobacter, Piocianic, Proteus) - Stafilococul(15-21%)- infectii de plaga, alte infectii cutanate de spital - Streptococul(5-10%)- infectii urinare, infectii de plaga - anaerobi- peritonite postoperatorii, pneumonii

INFECTII NOSOCOMIALE
Etiologie: -ciuperci (2-3%) dupa antibioterapie prelungita, in caz de imunodeficienta severa - cel mai frecvent cu Candida - virusuri(5%)- virusuri respiratorii, rubeolic, virusul hepatitei B, HIV

INFECTII NOSOCOMIALE
Profilaxie: - Respectrea asepsiei si antibioterapie profilactica preoperatori - Folosirea de catre personal a metodelor specifice de prevenire a infectiilor prduse de dispozitive mecanice invazive - Perfectionarea continua a personalului - Studiu bacteriologic periodic al clinicii

TERAPIA ANTIBIOTICA IN CHIRURGIE

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Dupa structura:
lactamine (peniciline, cefalosporine, carbapenemi) Aminoglicozide (Streptomicina, Gentamicina) Tetracicline (Tetraciclina, Doxaciclina) Macrolide (Eritromicina, Azitromicina) Chinolone (Norfloxacina, Ciprofloxacina) Derivati imidazolici (Metronidazolul, Tinidazolul) Lincosamide (Lincomicina, Clindamicina) Glicopeptide (Vancomicina) Polipeptide ciclice ( Colistin, Polimixina) Cloramfenicolul

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Dupa mecanismul de actiune
Inhibitia sintezei peretelui celular ( lactaminele, bacitracina, vancomicina Inhibitia sintezei proteice (aminoglicozidele, macrolidele, lincosamidele,cloramfenicolul) Inhibarea metabolismului microbian ( sulfonamidele) Inhibarea sintezei sau activitatii acidului nucleic (chinolonele) Alterarea permeabilitatii membranei celulare ( polimixinele)

ANTIBIOTICOPROFILAXIA
Riscul relativ de aparitie a infectiei postoperatorii:
2-5%- interventie curata , fara infectie preoperatorie si fara deschiderea unui tract (digestiv, genital) <10 %- interventie curata, cu deschiderea unui tract >20 %- interventie in care exista o contaminare inevitabila (rezectie colonica) >30%interventie efectuata in prezenta unei infectii, sau impusa de aceasta(peritonite bacteriene, abcese) >50%- chirurgie colonica de urgenta pentru perforatii sau obstructii luminale

ANTIBIOTICOPROFILAXIA
Poate reduce cu peste 75% infectiile postoperatorii in cazul interventiilor cu risc de contaminare crescut Trebuie sa asigure concentratii serice ridicate ale drogului pe toata durata contaminarii microbiene Prima doza trebuie administrata imediat inaintea inductiei anestezice Poate fi administrata doza unica daca actiunea drogului e rapida, durata scurta a operatiei si contaminare minma Antibioticul ales trebuie sa acopere flora microbiana presupusa a fi implicata

INTERVENTII CHIRURGICALE IN CARE PROFILAXIA ANTIBIOTICA ADUCE REALE BENEFCII


Interventii cu risc septic din sfera gastro-duodenala (HDS, ulcer sau cancer gastric) Interventii cu risc septic din sfera hepato-biliara (angiocolita, colecistita acuta, pancreatita acuta) Rezectii de intestin subtire Apendicectomie Amputatii de membre pt ischemie acuta sau cronica Arsuri intinse Fracturi deschise Plagi penetrante sau perforante toraco-pulmonare si abdominale

ANTIBIOTICOTERAPIA CURATIVA
Principii
Trebuie sa fie oportuna (stabilirea indicatiei) Testarea potentialului de reactii alergiceinaintea administrarii Trebuie sa fie tintita pe agentul etiologic Tratamentul antibiotic sa fie condus in functie de evolutia clinica, datele de laborator si rezultatul antibiogramei

ANTIBIOTICULIDEAL
Contine in spectrul sau de actiune etiologia microbiana presupusa sau stabilita de examenul bacteriologic Dezvolta o concentratie suficient de ridicata in focarul infectios Toxicitate redusa Reactii adverse minime Sa nu prezinte contraindicatii(sarcina) sau interferente majore cu alte medicamente Se prefera monoterapia (cand este posibil) La calitati similare, e preferat cel mai ieftin

SCHEMA DE TRATAMENT
Dozele se administreaza functie de greutatea corporala, prag de toxicitate, reactii adverse, tarele pacientului Administrare parenterala, intramusculara sau intravenos, functie de starea pacientului, forma de prezentare, severitatea procesului infectios Intervalul de administrare- in functie de timpul de injumatatire al fiecarui antibiotic Durata- variabila- cel putin 5 zile Intreruperea tratamentului antibiotic la cel putin 48 ore de afebrilitate

ANTIBIOTERAPIA INEFICIENTA(ABSENTA AFEBRILITATII )


Cauze:
Etiologie microbiana gresit interpretata Alegere gresita a antibioticului Sechema de tratament inadecvata(doze, interval si cale de administrare Aparare antiinfectioasa deficitara a organismului Antibioticul nu ajunge in focarul septic sau e inactivat Febra de alta etiologie (medicamentoasa, paraneoplazica)

ANTIBIOGRAMA
Metoda de apreciere a rezistentei/sensibilitatii germenilor la antibiotice Calitativa germeni sensibili, rezistenti sau intermediari Cantitativa stabileste concentratia minima inhibitorie si concentratia minima bactericida a antibioticului Conditii necesare calitatii rezultatului:
Recoltare, transport si stocare adecvata a produsului Standardizarea metodei Reproducerea cat mai fidela in vitro a conditiilor in vivo Testare la o gama suficient de larga de antibiotice

ASOCIERILE ANTIBIOTICE
Indicatii:
Tratamentul imediat al infectiilor severe, la pacienti in stare grava, cu insuficienta multipla de organ Infectii masive cu flora microbiana mixta virulenta la politraumatizati, peritonite hiperseptice
Obtinerea unui efect bactericid sinergic (eficienta sporita a combinatiei fata de fiecare antibiotic separat

INFECTIILE CHIRURGICALE LA PACIENTI IMUNODEPRIMATI


Susceptibilitate crescuta a la infectii a pacientilor imunodeprimati Necesita diagnostic etiologic si antibiograma precoce Antibioticoterapia trebuie sa acopere intreg spectrul de germeni gram pozitivi si negativi Controlul eficientei antibioticoterapiei prin recoltare repetata de hemoculturi

S-ar putea să vă placă și