Sunteți pe pagina 1din 33

Motorul Otto Motorul Diesel

Motoarele termice sunt dispozitive care transforma caldura primita in lucru mecanic (motoare termice) ,fie lucrul mecanic in caldura (masini frigorifice). Un motor termic lucreaz pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. ntruct, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia unui sistem nu poate dect s creasc, doar o parte a cldurii preluate de la sursa de cldur (numit i sursa cald) este transformat n lucru mecanic. Restul de cldur este transferat unui sistem cu temperatura mai mic, numit surs rece.

Tipuri de motoare termice

-Motor cu ardere externa , la care sursa de cldur este extern fluidului ce sufer ciclul termodinamic: motorul cu aburi(un motor termic cu ardere extern, care transform energia termica aburului n lucru mecanic) turbina cu abur(main termic rotativ motoare, care transform entalpia aburului n energie mecanic disponibil la cupla turbinei) motor Stirling(main termic cu aer cald cu ciclu nchis regenerativ)

Motor cu ardere interna ,proces de combustie suferit chiar de fluidul supus

ciclului termodinamic: motorul Otto(primul motor cu combustie intern care arde n mod eficient combustibil direct ntr-un piston de camer, motor cu aprindere prin scnteie ) motorul Diesel(motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii) motorul Carnot(este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de cldur de temperaturi diferite sursa cald i sursa rece) motor racheta statoreactor pulsoreactor

Nikolaus August Otto s-a nscut n anul 1832 n localitatea Holzhasen din Germania. A absolvit cursurile politehnice, obinnd diploma de inginer. n 1867, mpreun cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere intern, cu piston n patru timpi, care folosea combustibil gazos. n anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor n 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzin) cu un randament de 22%. O contribuie nsemnat la perfecionarea motorului cu ardere intern, cu aprindere prin scnteie electric, au adus-o inventatorii germani Karl Benz i Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acionate cu astfel de motoare. Nikolaus August Otto a murit n anul 1891, la Koln.

Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o bacanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apareau in epoca respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva functioneaza si in prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer inainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru timpi - numit si astazi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut urmatorii cinci ani punand la punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul 1867.

Motorul este dispozitivul ce transforma combustibil(prin ardere,cedand caldura)in lucru mecanic. Componentele unui motor cu ardere intern cu ciclu n patru timpi:(E) Cam de acionare a supapei de evacuare, (I) Cam de acionare a supapei de admisie, (S) Bujie, (V) Supape, (P) Piston, (R) Biel, (C) Arbore cotit, (W) Cma de ap pentru rcire.

n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul francez Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al mainilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de cldur de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca agent de lucru un gaz perfect prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic. Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz un ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n cele ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor. Este un ciclu n patru transformri: Destindere izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei calde, T . n aceast transformare destinderea gazului este determinat de absorbia de cldur la temperatur constant de la sursa cald, iar gazul efectueaz lucru mecanic asupra mediului. Cantitatea de cldur absorbit de la sursa cald este notat n lucrrile n limba romn cu Q. Destindere adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (B-C n diagrama T-s) gazul continu s se destind efectund lucru mecanic asupra mediului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin destindere gazul se rcete pn la temperatura sursei reci. Comprimare izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei reci, T0. n aceast transformare (C-D n diagrama T-s) mediul efectueaz lucru mecanic asupra gazului, determinnd evacuarea cldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea de cldur evacuat la sursa rece este notat n lucrrile n limba romn cu Q0. Comprimare adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (D-A n diagrama T-s) mediul continu s efectueze lucru mecanic asupra gazului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin comprimare gazul se nclzete pn la temperatura sursei calde.
9

Graficul alturat, prezint schema de funcionare a motorului Otto, n coordonatele presiune (P) i volum (V). Timpul 1- Aspiraia A1 aspiraie izobar (P1=constant= presiunea atmosferic) Timpul 2- Compresia 12 compresie adiabatic a amestecului Timpul 3- Aprinderea 23 aprindere izocor (V2=constant) 34 detent adiabatic 41 destinderea izocor (se destinde gazul prin deschiderea supapei de evacuare, pistonul fiind la punctul mort inferior, V1=constant) Timpul 4- Evacuarea 1A evacuare izobar (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant= presiunea atmosferic)

Timpul de functionare reprezinta perioada corespunzatoare deplasarii pistonului de la punct mort superior la punctul mort inferior sau invers. Motorul Otto functioneaza in 4 timpi:

n timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar n timp ce pistonul se deplaseaz nspre punctul mort inferior, n cilindru este absorbit amestecul de vapori de benzin i aer (realizat n carburator) datorit depresiunii formate. n timpul 1, admisia, volumul gazului din cilindru crete practic la presiune i temperatur constant. Reprezentarea 01 a fost fcut punctat, deoarece n tot timpul acestui proces, numrul de moli de gaz din cilindru este variabil transformarea nu este nici izobar, nici izoterm!

Timpul 2- Compresia

Dup ce pistonul a ajuns n punctul mort inferior, supapa de admisie se nchide. Supapa de evacuare este i ea nchis. n deplasarea pistonului nspre punctul mort superior, acesta comprim amestecul din cilindru pn la o rat de 9:1.Din cauza vitezei mari cu care se face comprimarea,procesul are loc,practic,fara schimb de caldura cu exteriorul,fiind o comprimare adiabatica.

Ambele supape sunt inchise.Pistonul se afla in PMS si amestecul carburant este puternic comprimat.Bujia produce o scanteie electrica,care are loc,practic,la volum constant.Apoi amestecul arde progresiv,in toata masa lui,degajandu-se caldura,caldura primita de motor.Gazele,rezultate din ardere,se destind adiabatic si se imping pistonul in PMI efectuand lucru mecanic.Acesta aste singurul timp motor al ciclului Timpul 3, arderea, corespunde succesiunii de transformri
234. n starea 2 este declanat scnteia, amestecul se aprinde i arde. Presiunea i temperatura cresc att de repede nct pistonul practic nu se deplaseaz procesul 23 este aproape izocor. Gazul nu efectueaz lucru mecanic i primete cantitatea de cldur.Imediat dup aceasta, gazul se destinde suficient de rapid pentru a considera procesul ca fiind adiabatic. Gazul nu schimb cldur i efectueaz lucrul mecanic:

Supapa de evacuare se deschide si presiunea scade brusc pana la valoarea presiunii atmosferice,intr-un proces,practic,izocor.In acest proces,substanta de lucru,cedeaza in exterior caldura. Supapa de evacuare ramane deschisa si cea de admisie inchisa.Pistonul se deplaseaza de la PMI la PMS si impinge afara gazele arse si destinse la presiune constanta.Pistonul revine la pozitia initiala si ciclul se reia

n 1897, germanul Rudolf Diesel a realizat un motor mai eficient dect cel al lui Otto, comprimnd doar aer (neamestecat cu combustibil). Este evitat astfel autoaprinderea combustibilului, iar raportul de compresie poate fi mrit foarte mult. Combustibilul este introdus n cilindrul motorului doar la sfritul compresiei, aprinznduse n contact cu aerul suficient de fierbinte. Motoarele Diesel funcioneaz cu randament mai mare dect cele Otto i pot utiliza combustibili mai ieftini (cum este motorina), neexistnd pericolul autoaprinderii n timpul compresiei.

Motorul Diesel se mai intalneste:


-la vapoare -la mii de autovehicule -la tractoare -la locomotive -la combine

Arderea combustibilului este mai lent, fcndu- se pe msur ce acesta ptrunde n cilindru. Transformarea este aproape o izobar (figura 2- 1).

Figura 2-1. Ciclul termodinamic al motorului Diesel.

Motorul diesel este un motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul motorului cu aprindere prin scnteie. Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul n motoarele diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizat n camera de ardere cu ajutorul unui injector.

Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja nclzit prin comprimare pn la o temperatura de circa 700-900 C. Arderea combustibilului duce la creterea temperaturii i presiunii, care acioneaz pistonul. n continuare, ca la motoarele obinuite, biela transmite fora pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie. Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i conduce la un randament mai bun.

Motorul Diesel este un motor cu ardere interna,in 4 timpi cu aprindere prin injectie. Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care pulverizeaza in cilindrul motorului combustibilul la presiune ridicata.Foloseste drept combustibil motorina.Cei 4 timpi de functionare sunt: -Timpul 1 Admisia -Timpul 2 Compresia -Timpul 3 Arderea si detenta -Timpul 4 Evacuarea

T1.Admisia. Supapa de admisie este deschisa,pistonul se deplaseaza din PMS si PMI si in cilindru se aspira aer la presiunea atmosferica.Supapa de evacuare este inchisa.Procesul are loc la presiune constanta deci este izobar(portiunea A-1)

T2.Compresia. Ambele supape sunt inchise.Pistonul se deplaseaza din PMI in PMS si aerul este puternic comprimat(aprox. 35-50 atm.),iar temperatura ajunge la 700800/900 C.Procesul se desfasoara foarte rapid,fara schimb de caldura,deci este adiabatic(portiunea 1-2)

T3.Arderea si detenta. Supapele sunt inchise.Pistonul se afla la PMS.Pompa de injectie pulverizeaza picaturi foarte fine de motorina in cilindru.Deoarece temperatura in cilindru este mai mare decat temperatura de aprindere a combustibilului,acesta se aprinde si arde la o presiune constanta,deci izobar (portiunea 23).Prin arderea acestuia de produce cantitatea de caldura Q1. Gazele rezultate din ardere se dilata adiabatic(portiunea 3-4).Pistonul se deplaseaza in PMI efecuandu-se lucru mecanic.Timpul 3 este singurul timp motor

T4.Evacuarea
Supapa de adimisie este inchisa,iar cea de evacuare este deschisa.Presiunea scade brusc in cilindru pana la valoarea presiunii atmosferice,procesul avand loc la volum constant,deci izocor(portiunea 4-1)si sistemul cedeaza caldura Q2 in exterior. Pistonul se misca din PMI in PMS si evacueaza gazele de ardere (portiunea 1-A).Cand pistonul a a ajuns la capatul cursei se inchide supapa de evacuare si se deschide supapa de admisie.Ciclul se repeta

-costul este mai redus si mai acceptabil -intretinerea este mai usoara -motorul Otto este mai putin zgomotos -randamentul poate fi de pn la 25%, dar depinde i de combustibil

Motorul Otto in zilele noastre

Primul motor Otto

Diferenele dintre motoarele Diesel i Otto


Motorul Otto aspir un amestec de benzin i aer, l comprim i l aprinde cu o scnteie electric. Motorul Diesel aspir aer, l comprim i apoi este injectat motorina care se aprinde. Motorul Otto folosete o rat de compresie ce variaz ntre 8:1 i 12:1. Motorul Diesel folosete o rat de compresie mult mai mare i anume 14:1 pn la 25:1. Motorul Otto folosete un carburator unde este amestecat benzina cu aerul, sau o pomp de injecie (carburantul nu este injectat direct n cilindru). Motorul Diesel folosete injecie direct, n care combustibilul este injectat direct n cilindru.

Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale termodinamicii.

Intr-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine ramane constanta. Din caldura Q data corpului o parte se va transforma in L care se manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si produce o variatie a energiei interne. Expunerea matematica este urmatoarea: Q = U + L

Acest principiu se enunta astfel: Daca doua S.T. aflate in stare de echilibru (incalzire) diferite, sunt puse in contact termic dupa un timp in care fiecare dintre ele isi modifica starea de echilibru initala (unul se incalzeste, celalalt se raceste) vor ajunge la o stare comuna de echilibru, diferita de cele doua stari initiale. Deci, toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de temperatura au acelasi randament maxim, adica acelasi coeficient economic ideal. Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina termica sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de caldura(una calda si alta rece).

Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate obtine dintr-o cantitate de caldura. Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic util si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru caldura.