Sunteți pe pagina 1din 54

Planeta Pamnt

Continut - Definirea stiintei, metodelor stiintifice, ipotezelor, teoriilor, legilor - Dezvoltarea geologiei ca stiinta si relatia sa cu alte domenii si metode; -- Deontologie stiintifica; - Metode de cercetare in geologie;
-

Metoda tiinific

Stiina este o activitate ce isi propune sa organizeze cunostintele despre univers sub forma unor explicatii testabile si sa faca predictii asupra evolutiei viitoare; Metoda tiinific reprezint o strategie de cercetare general bazat pe principiul c fiecare eveniment fizic are o explicaie fizic ce poate fi sustinuta prin metode de observatie sau experimentale, chiar daca acestea sunt dincolo de abilitile noastre actuale; Toate metodele de cercetare tiinific se bazeaza pe date obinute din observaii, analize, calcule, emiterea unor ipoteze, elaborarea unor teorii si identificarea unor legitati naturale; Ipoteza o incercare de explicare bazat pe datele existente la un moment dat sau disponibile. Ipoteza poate fi confirmat sau infirmat; O ipotez ce supravieuiete diverselor testri devine teorie. O lege a naturii este o manifestare generala, repetabila si observabila. O lege tiinifica reprezinta o generalizare bazata pe observatii empirice

James Ussher
Church of Ireland Archbishop of Armagh and Primate of All Ireland

Annales veteris testamenti, a prima mundi origine deducti ("Annals of the Old Testament, deduced from the first origins of the world"), which appeared in 1650, and its continuation, Annalium pars postierior, published in 1654. In this work, he calculated the date of the Creation to have been nightfall preceding 23 October 4004 BC. (Other scholars, such as Cambridge academic, John Lightfoot, calculated their own dates for the Creation.) The time of the Ussher chronology is frequently misquoted as being 9 a.m., noon or 9 p.m. on 23 October. See the related article on the chronology for a discussion of its claims and methodology

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/James_Ussher (octombrie, 2010)

CHAPTER II A general account of Noah's Flood. A computation what quantity of Water would be necessary for the making of it; That the common Opinion and Explication of that Flood is not intelligible. CHAPTER V The Second Proposition is laid down, viz. That the face of the Earth before the Deluge was smooth, regular and uniform; without Mountains, and without a Sea. CHAPTER VI The Dissolution of the First Earth: The Deluge ensuing thereupon. And the form of the present Earth rising from the Ruines of the First. CHAPTER XI Concerning the Mountains of the Earth, their greatness and irregular Form, their Situation, Causes and Origin The Sacred Theory of the Earth by Thomas Burnet Printed by R. Norton, for Walter Kettilby, at the Bihops-Head in S. Paul's Church-Yard, 1690 Sursa: http://www.sacred-texts.com/earth/ste/ste03.htm (octombrie, 2010)

PRINCIPLES OF GEOLOGY,
BEING AN ATTEMPT TO EXPLAIN THE FORMER CHANGES OF THE EARTH'S SURFACE, BY REFERENCE TO CAUSES NOW IN OPERATION.

BY CHARLES LYELL,
ESQ., F.R.S. FOR. SEC. TO THE GEOL. SOC., &C. IN TWO VOLUMES. VOL. I. LONDON: JOHN MURRAY, ALBEMARLE-STREET. MDCCCXXX

PRINCIPLES OF GEOLOGY by Charles Lyell


CHAPTER I. Geology definedCompared to HistoryIts relation to other Physical SciencesIts distinctness from allNot to be confounded with Cosmogony CHAPTER VI.

Proofs that the climate of the Northern hemisphere was formerly hotter Direct proofs from the Organic remains of the Sicilian and Italian strata CHAPTER XI. Action of running water, continuedCourse of the PoDesertion of its old channelArtificial embankments of the Po, Adige, and other Italian rivers Basin of the MississippiIts meandersIslandsShifting of its

Evolutia Scarii Timpului geologic in Anglia


Sursa: http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.answersingenesis.org/assets/images/articles/2007/08/old-earth-timescale/graph.jpg

Sursa cunotinelor

Cunoterea trecutului nu se poate face direct martori sau mrturii scrise; Sursa cunotinelor vine din cercetare i din acumularea cunotinelor la nivel global; Cunotinele provenite din cercetare respect anumite protocoale care s permit identificarea ipotezelor sau observaiilor;

Toate observaiile s fie repetabile S poat fi efectuate de mai mult decit un observator; Ipotezele pot fi falsificate nevoia unei testri continue

Utilizarea cunotinelor

Codul de cercetare interzice cercetatorilor sa afirme acesta este adevrul. Corect este sa afirme: aceasta este cea mai plauzibil explicaie pe baza cunotinelor, faptelor existente; Faptele sunt cunotine rezultate din cercetare, iar alegerea unor fapte sau a altora depinde de metodologia de cercetare sau de credibilitatea metodelor: Un fapt este o mini-ipoteza testata prin observaii repetate. In lumea modern, cercetarea i rezultatele se bazeaz pe munca multor cercettori ce ii schimba in mod liber rezultatele. Testarea cunotinelor obinute si a ipotezelor dezbateri formale sau informale in lumea tiinific furtul datelor sau ideilor; Cod de etic tiinific (citare, indicarea surselor, multumiri, date corecte).

Metode de cercetare in geologie

tiin cu metode de cercetare proprii sau preluate; Metoda observatiilor directe; Metode indirecte; Metode experimentale; Metoda interpretarii deductive.

Metoda observatiilor directe

Roci, continut, extindere, relatii cu alte corpurid e roci< Cartare, foraje, mine Recoltare de probe, analize si observatii de laborator. Interpretare Meoda esentiala pentru zona de suprafata a Pamintului (15 km).

Metode indirecte

Masuratorile geofizice informatii asupra zonelor foarte adinci; Masoara diverse cimpuri ale Pamntului, gravimetria, magnetometria, Electrometria, Radiometria, Seismometria etc.

Sursa: (1)

Monitorizare / Masuratori vulcani

Colectare probe

Monitorizare continua

Masuratori de seismicitate

Metode experimentale

Reproducerea, simularea unor fenomene naturale prin realizarea unor modele care, conform principiului similitudinii, sa simuleze desfasurarea unor evenimente si a implicatiilor lor (cutare, sedimentare, recristalizare); Metoda este limitata de imposibilitatea realizarii unor modele la scara spatiala si temporala;
Softuri specializate (simulare, evolutie).

Sursa: http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.soest.hawaii.edu/GG/FACULTY/conrad/mantleflow (10.2010)

Metoda deducativa

Metodele anterioare pot prezenta stri de moment sau punctuale; Metodele deducative sunt legate de principiile geologiei:

A - principiul superpozitiei stratelor B - principiul orizontalitatii primare C - principiul succesiunii paleontologice D - principiul corelatiei stratigrafice E - principiul actualismului (cauzelor actuale)

A. Principiul superpozitiei

In cadrul unei succesiuni stratigrafice, stratele sunt cu atit mai noi cu cit ocupa pozitii superioare in raport cu stratele din baza succesiunii Un strat dintr-o secventa stratigrafica este mai nou decit stratul pe care-l acopera si mai vechi decit cel de care este in mod direct acoperit. Principiul superpozitiei se datoreza danezului Niels Steensen (mai cunoscut sub numele latinizat de Nicolaus Steno), care in cea de-a doua jumatate a secolului XVII a facut observatii asupra succesiunilor stratigrafice din provincia Toscana, din nordul Italiei.

Acumularea sedimentelor in strate orizontale succesive A (T1), B (T2), C (T3), D (T4)

Apa
Timp

Sedimente

T4

T3
T2 T1
Sursa: (1)

Strate orizontale

Deformari sin - depozitionale

2. Urme de curenti

Reconstituirea
pozitiei normale a stratelor

Reconstituirea pozitiei normale a stratelor

B. Principiul orizontalitatii primare


Acest principiu, al carui autor este tot Steno, afirma faptul ca stratele de sedimente preiau forma substratului depozitional, in general orizontal sau suborizontal Exceptiile de la aceasta regula sunt oferite de stratele depuse in urma unui regim de transport deosebit de activ, asa cum este transportul fluviatil, transportul eolian, sau depunerile pe un relief inclinat In majoritatea cazurilor stratele care se intilnesc in natura, in pozitie inclinata, datoreaza aceasta pozitie factorilor secundari, tectonici ce au determinat cutarea si deformarea.

C - Principiile orizontalitatii si continuitatii

Deformari post - depozitionale

Exemple de deformari, la diverse ordine de marime

Exemplu de deformara la scara regionala

C. Principiul succesiunii paleontologice

In timp geologic - factori geologici si biologici, au avut loc schimbari calitative si de diversitate faunistica (evolutie biologica)
Resturile acestor faune sunt intilnite in rocile sedimentare formate. In natura nu exista doua grupe de organisme identice

Fiecare moment din istoria Pamintului este caracterizat de existenta anumitor taxoni (organisme specifice)

O parte din resturile acestora sunt prinse in sedimente

Stratele de roci sedimentare vor pastra aceste resturi

Esantioanele recoltate din strate pot contine resturi fosile ce indica momentul inceperii acumularii si caracteristicile paleontologice ale acelui moment

Tipuri de resturi fosile a) Macroscopice (sus) b) Microscopice (jos)

Cambrian

Cretacic Exemple de reconstructii artistice ale vietii din diverse perioade geologice

Pleistocen

Aplicatii ale principiului

Stratele de roci sedimentare se deosebesc prin fosilele continute,


Principiul permite datarea stratigrafica (Biostratigrafia datarea si corelarea stratelor prin intermediul fosilelor) Autor - geologul englez William Smith (sec XVIII - sec XIX) - stratele se individualizeaza prin fosilele continute, strate departate geografic putind avea un continut paleontologic identic sau foarte asemanator

T5 T4 T3

T3
Timp

T2

Limite de extindere in timp ale unor taxoni intr-o succesiune Paleontologica T1, T2, T3, T4, T5 - Taxoni

T1

Datarea stratelor pe baza continutului paleontologic (fiecare pachet de roci este caracterizat printr-un continut paleontologic)

Continutul paleontologic a permis separarea pachetelor de roci formate in diverse intervale de timp si realizarea unei scari relative a Timpului geologic

Intervalele de timp geologic sunt caracterizate de anumite grupe de organisme

D. Principiul corelatiei laterale

Se pot stabili raporturi de echivalenta cronostratigrafica (timp de formare) intre strate, corpuri de roci, situate la anumite distante in spatiul geografic

Corelarea intre trei litolostratigrafice, pe baza continutului paleontologic

Aplicatii ale principiului

Corelari locale, regionale sau planetare litologice


Sincronismul poate fi bazat pe criterii: litologice, sedimentologice, paleontologice, geofizice W. Smith autorul principiului a utilizat, drept metoda de corelatie, continutul paleontologic al secventelor

E. Principiul actualismului (cauzelor actuale)

in trecut au actionat asupra scoartei terestre aceiasi factori geodinamici cunoscuti si in prezent - Principiul cauzelor actuale

Prezentul este cheia trcutului

Principiul actualismului (cauzelor actuale)

In varianta sa de inceput - uniformitarism

(J. Hutton - 1727 -

1797) Aceeasi intensitate a factorilor modelatori ca in prezent ("actiune uniforma"). "Prezentul este cheia trecuului" si "Nimic, doar timp ii este necesar naturii pentru a forma rocile, relieful si tot ce vedem azi pe suprafata Pamintului

Principiul dezvoltat intr-o teorie de catre Charles Lylle ("Principiile Geologiei" 1830 1833)

opusa "teoriei catastrofista (Georges Cuvier): vulcanism intens, orogeneza momente de discontinuitate in dezvoltarea scoartei terestre Principiul cauzelor trecute (L. Cazeux).

Exemplu de conditii climatice actuale ce ar fi putut exista si in trecut

Eroziunea a actionat in trecut asa cum o face azi

Eroziunea a actionat in trecut asa cum o face azi

Fenomenele magmatice si vulcanice au actionat in trecut asa cum o fac si azi

Vintul a actionat in trecut asa cum o face azi

Reconstituire artistica a unui peisaj terestru de acum peste 3 miliarde de ani

Actualismul

"Actualismul" calitativ

"uniformitarism"

cantitativ -

Hidrosfera si atmosfera - oxidice azi anoxice in trecut: actiune diferita in trecutul geologic. Lipsa invelis vegetal, intensitatea eroziunii a fost mai mare Stratul de ozon - intensitatea radiatiei ultraviolete

"Actualismul" admite existenta unor conjuncturi fizicochimice diferite (principiul cauzelor vechi)

Concluzii

Metode de cercetare in geologie Sursa cunostintelor / metoda stiintifica Metode directe, indirecte, experimentale si deductive Observatia directa, selectarea datelor, interpretarea, comunicarea / deontologie stiintifica Principiile geologiei / Stratigrafiei

Alte surse utilizate

1. 2. 3.

Press, F., Siever, R., 1998 Understanding Earth, WH Freeman and Company, 682 p http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ocw.ceu.edu/geology/geology http://pcwww.liv.ac.uk/~hiatus/Resources/index.htm