Sunteți pe pagina 1din 20

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR


FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ
DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL
TÂRGU MUREŞ
2007

• COORDONATOR ŞTIINŢIFIC • STUDENT


• CONFERENŢIAR UNIVERSITAR • CRISTIAN PANDELICĂ
DOCTOR
• TEODOR BODOAŞCĂ
CAPITOLUL II

CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

2.1.DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL


2.2. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE COMERŢ INTERNAŢIONAL
2.3.ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL
2.4. FORMA, LIMBA ŞI LEGEA APLICABILĂ ÎN CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNATIONAL

CAPITOLUL III

ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

3.1. ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ARBITRAJUL ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL


3.2. ORGANIYAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL
3.3. PROCEDURA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
COMERŢULUI, INDICĂ DIRECŢIA URMATĂ ŞI REZULTATELE ATINSE ÎN PLANUL UNEI ORGANIZAŢII
EUROPENE ŞI MONDIALE A SCHIMBURILOR.

CE AR FI DE FAPT COMERŢUL INTERNAŢIONAL DACĂ ACHIMBURILE NU S-AR CONCRETIZA PRIN OPERAŢII


ÎN ACELAŞI TIMP JURIDICE ŞI MATERIALE CARE LE ASIGURĂ REALIZAREA ?

ÎN PROPRIA SA SFERĂ, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, ARE CA OBIECTIV DE A FURNIZA


REGULILE APLICABILE RELATIILOR CARE LEAGĂ ŞI OPERAŢIUNILE CARE SE CONSTITUIE ÎNTRE
OPERATORII ECONOMICI ATUNCI CÂND ACESTE RELATII ŞI ACESTE OPERAŢIUNI IMPLICĂ MIŞCĂRI DE
PRODUSE, SERVICII SAU VALORI INTERESÂND ECONOMIA MAI MULTOR STATE.

AŞA CUM S-A ARĂTAT DEJA , MIEZUL MATERIEI ESTE CONSTITUIT DE CĂTRE ORGANIZAREA OPERAŢIILOR
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, A CĂRUI DIVERSITATE ESTE CONSIDERABILĂ. CELE MAI UZUALE DINTRE
ACESTE OPERAŢIUNI VOR FI AVUTE ÎN VEDERE PORNIND DE LA PUNCTUL ESENŢIAL AL CONTRACTULUI
INTERNAŢIONAL.

ÎN SFARŞIT, NU VA FI PIERDUTĂ DIN VEDERE IMPORTANŢA REGLEMENTĂRII LITIGIILOR. ARBITRAJULUI


COMERCIAL INTERNAŢIONAL ESTE MODUL SPECIFIC DE REGLEMENTARE A LITIGIILOR IN MATERIA
NOASTRĂ. ÎNSĂ RECURGEREA LA INSTANTELE DE DREPT COMUN ALE UNUI STAT NU ESTE EXCLUSĂ.
CAPITOLUL I

DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL


1.1. DEFINIŢIA DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

• 1.1.1. DEFINIREA DREPTULUI CONERCIAL INTERNAŢIONAL


• CONSTITUIE UN ANSAMBLU DE NORME CONFLICTULALE, NORME DE DREPT CIVIL, DE DREPT COMERCIAL, DE DREPT
MATERIAL UNIFORM ŞI NORME DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC (IN ANUMITE LIMITE), PRIN CARE SUNT
REGLEMENTATE RAPORTURILE DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ŞI DE COOPERARE ECONOMICĂ SI TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
INTERNAŢIONALĂ, STABILITE ÎNTRE PARTICIPANŢII LA CIRCUITUL INTERNAŢIONAL DE VALORI ŞI CUNOŞTINŢE.
• DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL, ESTE O DENUMIRE FOLOSITĂ IN DONCTRINĂ CU REGULARITATE, FIIND UZITATĂ ŞI ÎN
DOCUMENTELE O.N.U.

• 1.1.2. OBIECTUL DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL


• DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ARE CA OBIECT RAPORTURILE COMERCIALE INTERNAŢIONALE, PRECUM ŞI CELE
CE DECURG DIN COOPERAREA ECONOMICA ŞI TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ, INSTRUMENTE JURIDICE DE
REALIZARE A ACESTORA, RAPORTURILE JURIDICE IZVORÂTE DIN FAPTE JURIDICE( LICITE SAU ILICITE) CONEXE
RAPORTURILOR DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ŞI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, ORICE ALTE RAPORTURI JURIDICE
CARE DEŞI FORMAL APARŢIN DOMENIILOR ALTOR RAMURI DE DREPT PREYINTĂ CONTINGENŢE CU OPERAŢIUNILE DE
COMERŢ INTERNAŢIONAL, CA ŞI ARBITRAJUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL.

• 1.1.3. CORELAŢIA CU ALTE RAMURI DE DREPT


• DREPTUL COMERCIAL INTERN – AVÂND CARACTER PATRIMONIAL SI COMERCIAL, ACESTE DOUĂ RAMURI SUNT FOARTE
APROPIATE, OPERÂND CU ACELEASI CONCEPTE ŞI CATEGORII.
• DREPTUL CIVIL – FIIND O MATERIE PLURIDISCIPLINARĂ, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ICLUDE MULTE NORME
DE DREPT CIVIL.
• DREPTUL PROCESUAL CIVIL – AU CARACTER COMUN PENTRU DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL NUMAI ACELE
NORME DE DREPT PROCESUAL CIVIL CU CARACTER GENERAL.
• DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT – ASEMĂNĂRILE SI DEOSEBIRILE REZULTĂ DIN EXISTENŢA UNOR CARACTERISTICI
COMUNE ŞI DIN SFERĂ DIFERITA DE CUPRINDERE A RELAŢIILOR DE REGLEMENTAT.
• DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC – ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE ACESTE DOUA RAMURI SE REGĂSESC IN
ANUMITE CARACTERISTICI COMUNE, IAR DEOSEBIRILE ÎN NATURA ŞI POZIŢIA DIFERITĂ A SUBIECTELOR RAPORTURILOR
JURIDICE.
1.2. IZVOARELE DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

• 1.2.1. NOŢIUNE – IZVORUL DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ESTE FORMA PRIN CARE
CONŢINUTUL PERCEPTIV AL NORMEI DE DREPT DEVINE REGULA DE CONDUITĂ, IMPUNÂNDU-SE CA
MODEL DE URMAT ÎN RELATIILE COMERCIALE INTERNAŢIONALE.

• 1.2.2. CLASIFICAREA IZVOARELOR DREPTULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL

• INTERNE : CONSTITUŢIA FIECĂREI ŢĂRI; CODUL CIVIL AL FIECĂREI ŢĂRI; CODUL COMERCIAL AL
FIECĂREI ŢĂRI; LEGILE SPECIALE ALE FIECĂREI ŢĂTI ÎN MATERIE COMERCIALĂ.

• INTERNAŢIONALE : CONVENŢIILE BILATERALE SAU MULTILATERALE; UZANŢELE.

• PRACTICA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI PRACTICA INSTANŢELOR : ÎN ŢARA


NOASTRĂ PRACTICA INSTANŢELOR NU ESTE IZVOR DE DREPT INTERN.
1.3. PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ DREPTUL COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL

• 1.3.1. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII COMERŢULUI


• COMERŢUL ARE NEVOIE DE ÎNCURAJĂRI ŞI STIMULĂRI
• PRIVILEGIILE EXCLUSIVE TREBUIE ELIMINATE
• LIBERTATEA DE A REVINDE PENTRU A CÂŞTIGA
• POLITICA MONOPOLISTĂ CONTRAVINE ACESTUI PRINCIPIU
• NECESITATEA UNUI CONTROL PRIN MIJLOACE FINANCIAR-BANCARE

• 1.3.2. PRINCIPIUL CONCURENŢEI LOIALE


• PE PIATĂ – CONCURENTĂ ÎNTRE CEI CARE EXERCITĂ ACTIVITĂŢI ASEMĂNĂTOARE
• DOMENIUL CONCURENŢEI – OBIECTIV : ATRAGEREA DE NOI CLIENŢI,MENŢINEREA VECHII CLIENTELE,CUCERIREA DE NOI
PIEŢE. POATE FI LOIALĂ SAU NELEALĂ.

• 1.3.3. PRINCIPIUL EGALITĂŢII JURIDICE A PĂRŢILOR


• RAPORTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL SE BAZEAZĂ PE EGELITATEA JURIDICA A PĂRŢILOR.
• VOINŢA PARŢILOR – SE CONCRETIZEAZĂ ÎN INIŢIATIVE, OPŢIUNI SI DECIZII.

• 1.3.4. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII CONVENŢIILOR


• CONVENŢIILE LEGAL FĂCUTE AU PUTERE DE LEGE.
• CONCEPŢIA SUBIECTIVĂ – ACORDUL DE VOINŢĂ AL PĂRŢILOR, IZVORUL PRINCIPAL AL DREPTURILOR ŞI OBLIGAŢIILOR
DIN CONTRACT.
• CONCEPŢIA OBIECTIVĂ – PRIMATUL LEGII ASUPRA VOINŢEI PĂRŢILOR.
• LEX VOLUNTATIS – DETERMINAREA LEGII CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL PRIN ACORDUL PĂRŢILOR.

• 1.3.5. PRINCIPIUL BUNEI CREDINŢE


• ESTE UN PRINCIPIU GENERAL CARE CĂLĂUZEŞTE PROCESUL ELEBORĂRII NORMELOR DREPTULUI COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL DAR ŞI APLICAREA LOR.
CAPITOLUL II

• CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL


2.1. DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERT INTERNAŢIONAL

• 2.1.1. DEFINIREA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL


• CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ESTE ACORDUL DE VOINŢA INTERVENIT ÎNTRE DOI SAU
MAI MULŢI PARTICIPANŢI LA COMERŢUL INTERNAŢIONAL RELIZAT ÎN SCOPUL DE A CREA, MODIFICA
SAU STINGE RAPORTURI JURIDICE DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, CARE CAD SUB INCIDENŢA A CEL
PUŢIN DOUĂ SISTEME DE DREPT NAŢIONAL DIFERITE.

• 2.1.2. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL


• CU TITLU ONEROS – REALIZAREA DE PROFIT.
• CONTRACTE SINALGMATICE – GENEREAZA DREPTURI ŞI OBLIGAŢII RECIPROCE ÎNTRE PĂRŢI.
• CONTRACTE CONSENSUALE – ÎN FORMĂ SCRISĂ – DĂ CERTITUDINE ASUPRA EXECUTĂRII
OBLIGAŢIILOR ASUMATE.
• CONTRACTE COMUTATIVE – PRESTAŢIILE LA CARE SE OBLIGĂ PĂRŢILE SUNT CERTE, DETERMINATE
SAU DETERMINABILE, POSIBIL SĂ EXISTE ŞI ELEMENTE ALEATORII(ASIGURARE SAU REASIGURARE).
• REPREZINTĂ ACTE SAU FAPTE DE COMERŢ – PARŢILE ÎNCHEIE CONTRACTUL ÎN IDEEA DE A OBŢINE
UN PROFIT.
2.2. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE COMERŢ
INTERNAŢIONAL

• DUPĂ EFECTELE PE CARE LE PRODUC : CONSTITUTIVE DE DREPTURI; TRANSLATIVE DE DREPTURI.

• DUPĂ MODUL DE EXECUTARE : EXECUTARE DINTR-O DATĂ; EXECUTARE SUCCESIVĂ; EXECUTARE


CONTINUĂ.

• DUPĂ CORELAŢIA EXISTENTĂ ÎNTRE ELE : PRINCIPALE; ACCESORII.

• DUPĂ FELUL OBLIGAŢIILOR : DE A DA; DE A FACE- DE A NU FACE; DE REZULTAT.

• ÎN FUNCŢIE DE NATURA OPERATIUNILOR COMERCIALE : DE COOPERARE ECONOMICĂ SI TEHNICO-


ŞTIINŢIFICĂ; OPERAŢIUNI COMERCIALE PROPRIU-ZISE.

• DUPĂ DURATA CONTRACTELOR : SCURTA; MEDIE; LUNGĂ.


2.3. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

• CONDIŢII DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL:

• CAPACITATEA;

• CONSIMŢĂMÂNTUL;

• OBIECTUL;

• CAUZA LICITĂ.
2.4. FORMA, LIMBA ŞI LEGEA APLICABILĂ ÎN CONTRACTUL DE
COMERŢ INTERNAŢIONAL

• 2.4.1. FORMA CONTRACTULUI


• REPREZINTĂ UN NUMĂR DE ELEMENTE CARE EXTERIORIZEAZĂ ŞI CONCRETIZEAZĂ MANIFESTAREA
DE VOINŢĂ A PĂRŢILOR. PARŢILE POT SĂ ALEAGĂ MODALITATEA ÎN CARE ÎŞI EXTERIORIZEAZĂ
CONSIMŢĂMÂNTUL LOR.

• 2.4.2. LIMBA CONTRACTULUI


• LIMBA ÎN CARE SE ÎNCHEIE CONTRACTUL ESTE CEA ALEASĂ DE PĂRŢI
• UN EXEMPLAR SE ÎNCHEIE ÎNTR-O LIMBĂ DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ.

• 2.4.3. LEGEA APLICABILĂ CONTRACTULUI


• TEZA OBIECTIVĂ – ROLUL PĂRŢILOR SE REZUMĂ LA LOCALIZAREA CONTRACTULUI INCHEIAT,
JUDECĂTORUL NEFIIND LEGAT DE CLAUZA STABILITĂ DE PĂRŢI.
• TEZA SUBIECTIVĂ – JUDECĂTORUL NU POATE MODIFICA ALEGEREA EXPRES FĂCUTĂ DE PĂRŢI.
• ÎN LEGILE APLICABILE SUNT: LEGEA ŢĂRII ÎN CARE SE ÎNCHEIE ACTUL JURIDIC, LEGEA ŢĂRII UNDE
PĂRŢILE ELABOREAZĂ INSCRISUL COSTATATOR, LEGEA ŢĂRII ÎN CARE PARTEA ÎŞI ARE DOMICILIUL
SAU REŞEDINŢA.
CAPITOLUL III

• ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI

INTERNAŢIONAL
3.1. ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ARBITRAJUL ÎN
COMERŢUL INTERNAŢIONAL

• 3.1.1. CONSIDERAŢII PRELIMINARE CU PRIVIRE LA CONCEPTUL DE ARBITRAJ


COMERCIAL INTERNAŢIONAL
• INSTITUŢIE JURIDICĂ PENTRU SOLUŢIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE INTERNAŢIONALE, DE CĂTRE
PERSOANELE INVESTITE CU ACEASTĂ SARCINĂ, CHIAR DE CĂTRE PĂRŢILE CONTRACTANTE AFLATE
ÎN LITIGIU.

• 3.1.2. CLASIFICAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL


• DUPĂ COMPETENŢA MATERIALĂ: CU COMPETENŢĂ GENERALĂ; CU COMPETENŢĂ SPECIALĂ(CAMERA
ARBITRALĂ DE BUMBAC DIN LE HAVRE);
• DUPĂ COMPETENŢA TERITORIALĂ: ARBITRAJE DE TIP BILATERAL; ARBITRAJE DE TIP REGIONAL;
ARBITRAJE CU VOCAŢIE UNIVERSALĂ.
• DUPĂ STRUCTURA ORGANIZATORICĂ : ARBITRAJUL AD-HOC; ARBITRAJUL INSTITUŢIONALIZAT.
• DUPĂ ATRIBUTIILE CONFERITE ARBITRILOR : ARBITRAJ DE DREPT STRICT(DE JURE); ARBITRAJ DE
ECHITATE.
• DUPĂ ADERENŢE : ARBITRAJ NAŢIONAL; ARBITRAJ STRĂIN

• 3.1.3. FORMELE ARBITRAJULUI


• ARBITRAJUL INSTITUŢIONAL : SE EFECTUEAZĂ DE CĂTRE INTITUŢII PERMANENTE DE ARBITRAJ.
• ARBITRAJUL AD-HOC : FUNCŢIONEAYĂ ÎN SCOPUL SOLUŢIONĂRII UNUI LITIGIU DETERMINAT.
3.2. ORGANIZAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL
INTERNAŢIONAL

• 3.2.1. ORGANIZAREA CURŢII DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAŢIONAL DE PE LÂNGĂ CAMERA DE


COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
• ORGANISM PERMANENT DE ARBITRAJ, NEGUVERNAMENTAL, FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, INDEPENDENT ÎN
EXERCITAREA ATRBUŢIILOR JURISDICŢIONALE POTRIVIT COMPETENŢELOR SALE.
• ALCĂTUITĂ DIN 35-40 DE ARBITRI, NUMIŢI DE COMITETUL EXECUTIV AL CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEILA
PROPUNEREA PREŞEDINTELUI ÎN EXERCIŢIU AL CURŢII DE ARBITRAJ, PE TREI ANI, PERSONALITĂTI.
• DEZBATEREA INFORMĂRILOR COLEGIULUI CURŢII PRIVITOR LA ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ;
• EXAMINAREA PROBLEMELOR DEOSEBITE DE DREPT;
• ANALIZEAZĂ PROPUNERI PENTRU IMBUNĂTĂŢIREA REGLEMENTĂRILOR ARBITRAJULUI COMERCIAL.

• 3.2.2. CONVENŢIA ARBITRALĂ


• ESTE ÎNŢELEGEREA DINTRE PĂRŢI CU PRIVIRE LA UN LITIGIU EXISTENT DEJA, PE CARE ÎL SUPUN SPRE SOLUŢIONARE
INSTITUŢIEI ARBITRALE EXCLUZÂNDU-SE INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ; SE INCHEIE IN FORMĂ SCRISĂ.
• PRODUCE DOUĂ EFECTE : ÎNLĂTURĂ COMPETENŢA DE DREPT COMUN IN JUDECAREA LITIGIILOR LA CARE SE REFERĂ –
EXCEPŢIE DE NECOMPETENŢĂ; PARŢILE ÎŞI ASUMĂ OBLIGAŢIA DE A PARTICIPA LA JUDECAREA LITIGIILOR SI DE A SE
SUPUNE HOTĂRÂRILOR CE SE VOR PRONUNŢA DE CĂTRE INSTANŢA DE ARBITRAJ;

• 3.2.3. CLAUZA COMPROMISORIE


• PRIN EA SE EXPRIMĂ VOINŢA COMUNĂ A PĂRŢILOR CA UN CA UN EVENTUAL LITIGIU CE S-AR IVI ÎNTRE ELESĂ FIE
SOLUŢIONAT PE CALEA ARBITRAJULUI.
• FUNCŢIILE ÎNDEPLINITE : PRODUCE EFECTE OBLIGATORII PENTRU PĂRŢI; INLĂTURĂ COMPETENŢA INSTANŢELOR
ORDINARE; CONFERĂ ARBITRILOR PUTEREA DE A SOLUTIONA LITIGIUL DINTRE PĂRŢI;
• PERMITE ORGANIZAREA UNEI PROCEDURI CARE SĂ CONDUCĂ LA PRONUNŢAREA INEI SENTINŢE SUSCEPTIBILE DE
EXECUTARE FORŢATĂ
3.3. PROCEDURA ARBITRALĂ ÎN LITIGII DE COMERŢ
INTERNAŢIONAL

• 3.3.1. TRIBUNALUL ARBITRAL


• DESEMNAREA DIRECTĂ A ARBITRILOR DE CĂTRE PĂRŢI ESTE CONSIDERAT UN AVANTAJ ESENŢIAL AL ALBITRAJULUI. PĂRŢILE SUNT LIBERE SĂ
DETERMINE NUMĂRUL DE ARBITRI, MINIM TREI.
• DESEMNAREA SE FACE ÎN 30 DE ZILE; ÎN CAZ DE NEÂNŢELEGERE DESEMNAREA VA FI FĂCUTĂ ÎN BAZA SOLICITĂRII UNEI PĂRŢI DE ORICE AUTORITATE
SPECIFICATĂ ÎN LEGE.
• ARBITRUL POATE FI RECUZAT; RECUZAREA TREBUIE CERUTĂ ÎN TERMEN DE 20 DE ZILE DE LA DATA LUĂRI LA CUNOŞTINŢĂ DE CĂTRE PĂRŢI A NUMIRII
SAU A CAUZEI DE RECUZARE. ARBITRUL RECUZAT NU PARTICIPĂ LA ŞEDINŢĂ.
• COMPETENŢA TRIBUNALULUI ARBITRAL, POATE DISPUNE ASUPRA JURISDICŢIEI PROPRII, INCLUSIV ASUPRA OBIECŢIILOR ÎN LEGĂTURĂ CU EXISTENŢA
SAU VALIDITATEA CONVENŢIEI ARBITRALE.
• REGLEMENTĂRILE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE CONSACRĂ DREPTUL TRIBUNALULUI ARBITRAL DE A SE PRONUNŢA ASUPRA PROPRIEI SALE
COMPETENŢE. INCOMPETENŢA TRIBUNALULUI NU POATE FI INVOCATĂ DE APĂRARE DUPĂ INCEPEREA PROCESULUI. SE POATE INVOCA ORICÂND
DEPĂŞIREA COMPETENŢEI TRIBUNALULUI ARBITRAL CARE TREBUIE SĂ ÎŞI VERIFICE ÎN FIECARE LITIGIU COMPETENŢA.TRBUNALUL ARBITRAL POATE
JUDECA ORICE CAUZA IN LIMITELE SPECIALIZĂRIISALE
• 3.3.2. PROCEDURA ARBITRALĂ
• POTRIVIT CONVENŢIEI DE LA NEW YORK, PROCEDURA ARBITRALĂ SE DESFĂŞOARĂ DUPĂ REGULILE STABILITE DE PĂRŢI SAU DUPĂ LEGEA ŢĂRII UNDE
A AVUT LOC ARBITRAJUL, ÎN LIPSA UNUI ACORD.
• LEGEA APLICABILĂ FONDULUI LITIGIULUI : ÎN TEMEIUL LEGII SAU POTRIVIT ECHITĂŢII
• LEGEA APLICABILĂ RECUNOAŞTERII ŞI EXECUTĂRII UNEI SENTINŢE : APARŢINE INSTANŢELOR DE EXEQUATUR.
• CONDIŢII PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI EXECUTAREA SENTINŢEI ARBITRARE STRĂINE : INFĂŢIŞAREA ORIGINALILUI SENTINŢEI ŞI ORIGINALUL
CONVENŢIEI PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ
• VALABILA INVESTIRE A ORGANELOR DE ARBITRAJ; COMPETENŢA SĂ NU FI FOST DEPĂŞITĂ; SENTINŢA SĂ FIE OBLIGATORIE PENTRU PĂRŢI;
RESPECTEREA DREPTULUI LA APĂRARE;CONSTITUIREA ORGANELOR DE ARBITRAJ ŞI PROCEDURA SĂ FIE CONFORM CU CONVENŢIA PĂRŢILOR;
CONDIŢIA RECIPROCITĂŢII
• REFUZUL RECUNOAŞTERII ŞI EXECUTĂRII SE FACE PE PRIN :
• DOVADA CĂ : PĂRŢILE ERAU LOVITE DE INCAPACITATE; PARTEA EXECUTABILĂ NU A FOST INFORMATĂ INLEGĂTURĂ CU DESEMNAREA ARBITRILOR ŞI
PROCEDURA DE ARBITRAJ; CONVENŢIA PĂRŢILOR NU A FOST RESPECTATĂ; Ş.A.
• DACĂ SE CONSTATĂ : OBIECTUL DIFERENDULUI NU SE REGLEMENTEAZĂ PE CALEA ARBITRAJULUI; RECUNOAŞTEREA SENTINŢEI AR FI CONTRARE
ORDINI DE DREPT.
• 3.3.3. HOTĂRÂREA ARBITRALĂ
• IZVORUL SENTINŢEI ARBITRALE; ORGANUL DE LA CARE EMANĂ SENTINŢA ARBITRALĂ; OBOECTUL SENTINŢELOR ARBITRALE;PĂRŢILE LA CARE SE
REFERĂ SENTINŢA ARBITRALĂ
• 3.3.4. CARACTERUL DE EXTRANEITATE AL SENTINTEI ARBITRALE
• CRITERII OBIECTIVE; CRITERII SUBIECTIVE
• 3.3.5. EFECTELE SENTINŢEI ARBITRALE STRĂINE SE EXECUTĂ DE BUNĂ VOIE, ÎN CAZ CONTRAR SE EXECUTĂ SENTINŢA
• REGLEMENTAREA INTERNĂ : ART.181 LEGEA 105/1992
• DECRETUL LEGE 139/1990, ART. 13 :HOTĂRÂRILE CURŢII DE ARBITRAJ ROMÂNE SUNT TITLURI EXECUTORII SI SE EXECUTĂ FĂRĂ INVESTIRE CU
FORMULĂ EXECUTORIE; HOTĂRÂRILE ARBITRALE STRĂINE PRONUNŢATE DE UN TRIBUNAL ARBITRAL COMPETENT AU FORŢĂ PROBANTĂ IN FAŢA
INSTANŢELOR DIN ROMÂNIA.
• REGLEMENTAREA INTERNAŢIONALĂ : CONVENŢIA DE LA NEW YORK 1958 SI CONVENŢIA DE LA GENEVA 1961
CONCLUZII

• COMERŢUL INTERNAŢIONAL ESTE UNUL DIN FACTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE,


ÎNTREAGA COMUNITATE INTERNAŢIONALĂ FIIND INTERESATĂ ÎN DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂŢII DE COOPERARE ECONOMICĂ ŞI TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ.

• ÎN CONDIŢIILE CONTEMPORANEITĂŢII, MAREA MAJORITATE A NORMELOR DE DREPT


COMERCIAL INTERNAŢIONAL ÎN SISTEMELE JURIDICE ALE STATELOR SUNT NORME
CONFLICTUALE, AVÂND CA OBIECT DETERMINAREA LEGISLAŢIEI APLICABILE
RAPORTULUI JURIDIC DE COMERŢ. ALĂTURI DE ACESTEA PENTRU REZOLVAREA
CONFLICTELOR DE LEGI PRIJELUITE DE RAPORTURI JURIDICE CE APAR ÎN CADRUL
ACTIVITĂŢII DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, SISTEMELE DE DREPT ALE STATELOR
CUPRIND NORME DE DREPT MATERIAL UNIFORME CARE RESTRÂNG CONFLICTELE.

• ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNAŢIONAL S-A DOVEDIT A FI CEA MAI ADECVATĂ


MODALITATE DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR DECURGÂND DIN RAPORTURILE
COMERCIALE CU ELEMENTE DE EXTRANEITATE, DATORITA AVANTAJELOR PE CARE
LE PREZINTĂ, COMPARATIV CU JURISDICŢIA DE DREPT COMUN :
• SIMPLITATEA ŞI SUPLEŢEA PROCESULUI,
• SECRETUL DEZBATERILOR,
• CHELURIELI DE JUDECATĂ MAI REDUSE,
• SPECIALIZAREA ARBITRILOR.
BIBLIOGRAFIE

• TEODOR BODOAŞCĂ,TEODORA DRAGHICI, DREPTUL COMERŢULUI • LEGISLATIE LA CARE S-A FĂCUT REFERIRE:
INTERNAŢIONAL, ED. DIMITRIE CANTEMIR,2006 • ART.369 – C.PROC. CIV. CARTEA A III-A, CAP. X- ARBITRAJUL
• SERGIU DELEANU, CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, ED. INTERNAŢIONAL
LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1996 • ART.343 AL.2-C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. II- CONVENŢIA
• MIRCEA N. COSTIN, DREPT COMERCIAL INTERNATIONAL. GHID ARBITRALA
ALFABETIC, ED. DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1987 • ART.341 AL.1- C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. I- DISPOZIŢII
• MIRCEA N. COSTIN, DICTIONAR DE DREPT INTERNAŢIONAL AL GENERALE
AFACERILOR, VOL.I, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1996 • ART.343 AL.4-C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. II-CONVENŢIA
• MIRCEA N. COSTIN, SERGIU DELEANU, DREPTUL COMERŢULUI ARBITRALA
INTERNAŢIONAL, PARTEA GENERALĂ, VOL. I, ED. LUMINA LEX, • ART. 3 PCT. 2 – REGULILE DE PROCEDURĂ ALE COMISIILOR DE
BUCUREŞTI, 1997 ARBITRAJ TERITORIALE.
• MIRCEA N. COSTIN, SERGIU DELEANU, DREPTUL COMERŢULUI • ART. 1(2) LIT.A DOMENIUL DE APLICARE A CONVENTIEI-CONVENTIA
INTERNAŢIONAL, PARTEA SPECIALĂ, VOL. II, ED. LUMINA LEX, DE LA GENEVA DIN 1961
BUCUREŞTI, 1997 • DECRETUL 281 DIN 25 IUNIE 1963 – PENTRU RATIFICAREA
• DUMITRU MAZILU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, VOL. I SI CONVENŢIEI DE LA GENEVA DIN 1961
II, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1998 • DECRETUL 186 DIN 24 IULIE 1961 – PENTRU RATIFICAREA
• DUMITRU MAZILU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNATIONAL, CONVENŢIEI DE LA NEW YORK DIN 1985
TENDINŢE SI EVOLUTII ACTUALE, ED. LUMINA LEX, 2006 • DECRETUL 62 DIN 7 IUNIE 1975 – PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI
• DUMITRU MAZILU,DANIEL M. ŞANDRU, PRACTICĂ JURISDICŢIONALĂ DE LA WASHINGTON DIN 1965
ŞI ARBITRALĂ DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, ED. LUMINA LEX, • CONVENŢIA DE LA GENEVA DIN 1961- CONVENTIA EUROPEANA DE
BUCUREŞTI, 2002 ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAŢIONAL
• RADU I. MOTICA, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, • CONVENŢIA DE LA NEW YORK DIN 1958 – CONVENŢIA PENTRU
UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA,1986 RECUNOASTEREA ŞI EXECUTAREA SENTINŢELOR ARBITRALE
• CORNELIU BÂRSAN, DRAGOŞ SITARU, DREPTUL COMERŢULUI STRĂINE
INTERNAŢIONAL, UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE •
DREPT, BUCUREŞTI, 1990 CONVENŢIA DE LA WASHINGTON DIN 1965 – CONVENTIA PENTRU
REGLEMENTEREA DIFERENDELOR RELATIVE LA INVESTIŢII ÎNTRE
• IOAN POPA, TRANZACŢII COMERCIALE INTERNAŢIONALE, ED. STATE ŞI PERSOANE ALE ALTOR STATE
ECONOMICA, BUCUREŞTI, 1987 • REGULAMENTUL CURŢII DE ARBITRAJ INTERNAŢIONAL DE LA
• ANGHELESCU V., DETEŞAN A., ERVIN HUTIRA, CONTRACTE BUCUREŞTI
COMERCIALE INTERNAŢIONALE, ED. ACADEMIEI, 1980 • REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ APLICABILE ÎN ARBITRAJUL
• JUGASTRU UNGUREANU, MANUAL DE DREPT INTERNATIONAL COMERCIAL
PRIVAT, ED. ALL BECK, BUCUREŞTI, 1999 • REGULAMENTUL DE ARBITRAJ AL COMISIEI NAŢIUNILOR UNITE
• CĂPĂŢÂNĂ O.,POPESCU T., CUNESCU C., REPERTORIUL PRACTICII PENTRU DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL
ARBITRALE ROMÂNE DE COMERŢ EXTERIOR, ED. ACADEMIEI,
BUCUREŞTI, 1982
• CĂPĂŢÂNĂ O., ŞTEFĂNESCU B., DREPTUL COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL, VOL I SI II, ED. ACADEMIEI, BUCUREŞTI, 1985
• LUPAŞCU DAN, CULEGERE DE PRACTICĂ JUDICIARĂ A
TRIBUNALULUI BUCUREŞTI IN MATERIE COMERCIALĂ 1990-1998, ED.
ALL BECK, BUCUREŞTI
• CONSTANTIN CRIŞU, CODUL JURISTULUI, ED. ARGESIS, 1996