Sunteți pe pagina 1din 32

RASE DE SUINE DIN ROMANIA

RASE AUTOHTONE
RASA STOCLI
Este

cea mai veche rasa crescuta in tara noastra, cu urechi scurte si drepte. Se distinge varietatea de munte si varietatea baltaret. Aceasta rasa se aseamna cu mistretul european. Linia superioara a corpului este convexa, crupa este tesita, putin dezvoltata iar suncile sunt sterse si sarace in musculatura. Membrele sunt lungi, nu prea groase dar rezistente. La 2 ani, scroafele ajung la 145 kg.

Pielea este groasa, de culoare cenusie. Parul este abundent, aspru, gris si prezinta coama. Culoarea este maro, ca la mistret, de diferite nuante. Prolificitatea este de 6,25 purcei. Scroafele Stocli sunt bune mame. Rasa Stocli a stat la baza formarii raselor de suine Alb de Rusetu si Negru de Strei.

RASA MANGALITA
Cercettorii

nu au ajuns la o prere comun n ceea ce privete originea rasei,dar este crescut n Romnia nc din secolul al XVIII-lea. La originea denumirii rasei se consider a fi cuvntul de origine slav "mangala" ="corp n form de butoi",datorit starii deosebite de ngrare la care poate ajunge. Apreciat pentru masa muscular cu fibr gustoas i fin patruns de grsime ce are un procent mult mai mic de colestrol fa de rasele moderne(duroc,marele alb,landrace, etc) recomandat la prepararea salamurilor de tip "Sibiu" i altor preparate de durat. Se caracterizeaz prin talie mijlocie, corp scurt cu aspect de "butoi" la animalele ngrate. Capul este mare cu rtul lung ascuit i cilindric. Urechile sunt de form foarte variat .Gtul este musculos scurt i gros. Prolificitatea mic 4-6 purcei/ftare.Scroafele nu au un instinct matern dezvoltat iar la nrcare purcei au mase corporale 8-10 kg. Fiind cunoscui ca porci rustici, cu o rezistent mare la boli,nepretenioi la factorul hran se recomad a fi crescui turme pe pauni din zonele mai umede i umbroase pentru a se obine aa zisa "carne ecologic" ,care este din ce n ce mai cutat.

PORCUL DE BAZNA
S-a

format n urma unor ncruciri nedirijate ntre scrofie de ras Mangalia i vierui Berk, ncepnd din anul 1872, n localitatea Bazna din Transilvania. Talia este mijlocie i au conformaia corporal caracteristic tipului morfo-productiv mixt.

Capul este potrivit de mare, cu profilul uor concav. Urechile sunt mijlocii purtate nainte i lateral sau orizontal. Gtul este scurt, larg i adnc, bine legat de cap i trunchi. Trunchiul este de lungime mijlocie, larg, destul de adnc i aproape cilindric. Linia superioar a corpului este uor convex.

Culoarea caracteristic rasei este neagr cu bru alb care nconjoar trunchiul n dreptul spetelor cuprinznd i membrele anterioare. Lirea brului alb variaz de la civa cm pn la 30-40 cm.

Trecerea de la brul alb la culoarea neagr se face printr-o zon fumurie, datorit pieliii pigmentate i prului nepigmentat, zon caracterisitc tuturor raselor negre cu bru alb.

Prolificitatea

rasei este bun, iar media de 9,5 purcei la ftare din care narc cca 8 purcei. Longevitatea productiv este remarcabil: 8-12 ftri/via.
La

diferite vrste tineretul ajunge la urmtoarele greuti corporale: la natere 1,2 kg; la o lun 5,6 kg; la dou luni 14 kg; la ase luni 60-65 kg; iar la un an 125-135 kg.

PORCUL NEGRU DE STREI


Porcul

Negru de Strei este reprezentat de o populaie redus la un efectiv de 2000-3000 animale care cresc n depresiunea Haegului (judeul Hunedoara). Talia este mijlocie spre mare cu corpul turtit lateral i se ncadreaz n tipul de producie mixt de carne i grsime.
Capul

este mijlociu spre mare, ngust, cu rtul lung i cu profilul foarte uor concav, aproape drept. Urechile sunt mari i blegi (aplecate) asemntoare cu ale rasei Marele Negru.
Gtul

este de lungime mijlocie, ngust i cu musculatura destul de redus. Trunchiul este potrivit de lung dar cu lrgimea redus fiind turtit lateral. Linia superioar a corpului este concav.
Prul

este de culoare neagr, neted (ca la Cornwall) sau uor ondulat (caracter motenit de la Mangalia) unele exemplare putnd avea extremitile albe ca i rasa Berk.
n

ansamblu, porcul Negru de Strei se aseamn cu rasa Cornwall, dar are talia mai mic, este mai puin dezvoltat i mai puin precoce.
Carnea

este de calitate, slnina este gustoas. Este puin pretenios la hran i adpostire. Prolificitatea scroafelor este de 8-9 purcei.

RASE DE IMPORT
MARELE ALB
Marele Alb este un porc de talie mare, cu o conformaie armonioas. Trunchiul este aproape paralelipipedic, spinarea i crupa sunt lungi i largi, iar uncile au o descindere bun. Apartine tipului morfo-productiv de carne, se preteaza la ingrasare pentru bacon.

Membrele sunt puternice i rezistente. Scroafele au performane de reproducie foarte bune. Performanele de cretere i carcas sunt la un nivel superior. Calitatea crnii este bun, iar gena sensibilitii la stres este absent. Are o capacitate mare de adaptare la condiii de clim i exploatare dificil. Se utilizeaz n ras curat sau n diferite programe de ncruciare, n special pentru producerea de scrofie.
Prolificitatea scroafelor este de 11 purcei/fatare.

LANDRACE
Porcinele

din rasa Landrace au talie mijlocie spre mare. Constitutia este fina sau robusta spre fina. Trunchiul este foarte lung, sub form de par, datorit dezvoltrii trenului posterior. Membrele sunt suficient de rezistente. Urechile sunt lungi, subtiri si aplecate spre inainte. Scroafele au comportament matern dezvoltat. Performanele de cretere sunt apropiate de cele de la Marele Alb. Procentul de esut muscular este superior apartine tipului morfo-productiv de carne cu specializare pentru bacon.

RASA EDELSCHWEIN
Porcinele

din aceasta rasa au talie mijlocie spre mare, o constitutie robusta si o conformatie armonioasa Se aseamana cu Marele Alb are insa o talie mai joasa iar iar corpul este ceva mai larg si mai scurt. Capul este mai mic, ratul mai scurt si profilul mai drept. Urechile sunt potrivite ca marime si aplecate spre inainte. Corpul este in general lung, cilindric si turtit lateral. Rasa se caracterizeaza printr-o dezvoltare mare a suncilor anterioare. Prolificitatea este in medie de 10 purcei/fatare . Greutatea medie 220kg.

RASA YORKSHIRE
La

baza formarii rasei Yorkshire sta rasa Marele Alb. Are talia mijlocie spre mare, corpul lung si mai musculos decat la Marele Alb. Capul este scurt, larg cu profil usor concav. Urechile sunt mci purtate in sus si inainte. Trunchiul este potrivit de lung, aproape cilindric. Membrele sunt suficient de rezistente. Linia superioara a trunchiului este dreapta uneori convexa. Apartine tipului morfo-productiv de carne.

RASA CHESTER WHITE


S-a

format in SUA fiind rezultatul incrucisarii mai multor rase de porci. Se caracterizeaza prin talie mijlocie spre mare, corpul potrivit de lung, cilindric si destul de adanc. Capul este mic spre mijlociu, cu profil drept sau usor concav. Urechile sunt mici purtate inainte, parca rupte de la mijloc si aplecate in jos cu varful rasfrant inapoi. Trunchiul este bine dezvoltat cu linia superioara lunga si convexa. Abdomenul este uneori supt. Membrele sunt scurte. Parul nu prea des este de culoare alba. Porcii din aceasta rasa valorifica foarte bine hrana si au un randament de sacrificare bun. Carnea este apreciata in industria mezelurilor. Se preteaza la cresterea semiintensiva.

RASA MARELE NEGRU (CORNWALL)


Marele

Negru este o rasa de statura mare si intotdeaua de culoare neagra. Porcii din aceasta rasa au capul mare si drept, cu urechi lasate. Au o buna adancime a corpului, o lungime rezonabila si un spate puternic. Parul este fin si mai degraba subtire, puternic pigmentat in negru. Urechile foarte lasate sunt si o carcateristica a rasei. De fapt, urechile sunt atat de mari incat acopera mare parte a fetei si pare sa-i obstructioneze vederea. Rasa este cunoscuta pentru natura sa docila, iar unii au sugerat ca faptul ca ii este obstructionata vederea a contribuit la temperamentul sau neagresiv. Oricare ar fi cauza, acesti porci par sa se miste mult mai incet si deliberat, comparativ cu alte rase. Tipul morfoproductiv este mixt. Este o rasa putin pretentioasa fiind rezistenta la boli si la conditiile de mediu.

RASA BERK
S-a format in comitatul Berk din Anglia. Este o rasa mixta, de talie mijlocie. Culoarea este neagra cu exceptia extremitatilor care sunt albe. Are capul mic, larg cu ratul scurt si profilul concav. Urechile sunt mici, drepte, purtate inainte si putin lateral. Trunchiul este potrivit de lung insa larg si aproape cilindric. Linia spinarii este dreapta, membrele drepte, scurte si subtiri. Pielea este de culoare roza-neagra. Prolificitatea este mijlocie: 7-8 purcei.

RASA WESSEX

S-a format in Anglia in comitatul cu acelasi nume. Este o rasa de talie mare cu corpul lung si cilindric. Zona de trecere dintre culoarea alba si cea neagra este cu pielea neagra si parul alb. Capul este mijlociu cu urechile mari si blegi. Trunchiul este lung si larg, linia spinarii este dreapta, crupa este bine impracata in muschi. Sunt deosebiti de rezistenti la conditiile de mediu. Au constitutia robusta si tip morfo-productiv mixt.

RASA HAMPSHIRE

S-a format in SUA. Este o rasa de taie mijlocie spre mare , cu corpul lung de forma cilindrica. Zona de trecere dintre culoarea alba si cea neagra este cu pielea cenusie si parul alb. Capul este relativ mare cu ratul lung si profilul drept sau usor concav. Urechile sunt mici, drepte, purtate in sus si inainte. Trunchiul este lung, larg cu linia spinarii convexa. Crupa este oblica cu sunci bine dezvoltate. Abdomenul este supt. Sunt animale cu constitutie robusta si o precocitate ridicata.

RASA DUROC
Este o rasa precoce considerata a fi cea mai buna rasa de carne din SUA. Animalele din rasa Duroc sunt de talie mijlocie spre mare, de culoare castaniu nchis. Trunchiul are linia spinrii convex, asigurndu-se astfel o lungime mare a cotletului. Urechile sunt de marime mijlocie sau mici purtate inainte si cu varful rasfirat inainte. uncile sunt bine dezvoltate, globuloase. Membrele sunt rezistente, cu osatura dezvoltat. Performanele de cretere sunt superioare. Calitatea carcasei este bun, iar calitatatea crnii foarte bun. Culoarea este roscata de diferite nuante.

RASA PIETRAIN

Este o rasa creata recent in Belgia. Se caracterizeaza prin talie mijlocie si cu o lungime medie a corpului. Capul este mic, scurt, fruntea larga si cu profilul usor concav. Urechile sunt mici drepte purtate lateral si inainte. Crupa este foarte larga usor tesita iar suncile posterioare foarte bine dezvoltate. Parul este des, lung si aspru. Culorea este caracteristica: pe un fond alb sunt dispuse pete de culoare neagra sau neagru- roscata. Se caracterizeaza prin randament foarte mare la sacrificare (80-85%) Rezistenta este slaba, se acomodeaza greu la conditii variate de mediu. Apartine tipului productiv de carne.

TEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR


In Romania porcinele asigura peste 50% din consumul de carne al populatiei. Carnea de porc este apreciata pentru gustul, fragezimea si suculenta sa, avand totodata si o mare valoare nutritiva ( este bogata in proteine si grasimi). Obtinerea unor rezultate bune in cresterea porcilor - un numar mai mare de purcei si sporuri mai mari de crestere in greutate depinde de doua procese biologice: procesul de reproductie si procesul de crestere si ingrasare a tineretului.

Factori care influenteaza cresterea porcilor:

Factorii exogeni se refer la:


cantitatea, calitatea si modul de administrare a hranei, conditiile de ngrijire, tehnologia de crestere si ngrsare, modul de efectuare a transportului.

Factorii endogeni sunt:


rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, sexul, prolificitatea, capacitatea de alptare, numrul si greutatea purceilor ntrcati, precocitatea si valorificare furajelor, sntatea si rezistenta organismului, r andamentul la sacrificare si calitatea carcasei. Sexul influenteaz de asemenea productia de carne. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % dect femelele, dar femelele dau o carne mai superioar din punct de vedere calitativ, si cu grsime mai putin.

REPRODUCEREA SUINELOR

Introducerea la reproductie a scrofitelor depinde de varsta optima pentru monta, ca si de dezvoltarea lor corporala. Primele calduri apar la scrofite inca de la varsta de 4 - 5 luni. Daca scrofitele sunt vierite la aceasta varsta, pot ramane gestante, dar vor fata purcei putini si debili, nu se mai dezvolta asa cum trebuie si nu vor mai deveni bune de prasila. De aceea nu se recomanda monta sau insamantarea scrofitelor la aparitia primului estru (primele calduri), ci la al doilea sau chiar la al treilea estru. In general, scrofitele trebuie introduse prima data la monta dupa ce ating greutatea corporala de 95 - 100 kg, respectiv la varsta de circa 8 luni, cele din rasele perfectionate, si la varsta de circa 9 - 10 luni, cele din rasele mai tardive.

O scroafa sanatoasa, data la monta la varsta si greutatea corporala optime, intretinuta si hranita corespunzator, poate produce purcei pana la varsta de 6 - 7 ani, timp in care fata de circa 8 10 ori. De obicei, scroafele sunt folosite mai frecvent pentru 4 - 8 fatari.
Ca o concluzie generala, rezulta ca folosirea prea timpurie la reproductie, atat a vierusilor, cat si a scrofitelor, inainte de a realiza o dezvoltare corporala corespunzatoare (circa 75% din greutatea de adult) duce la obtinerea unor rezultate necorespunzatoare. In situatia in care tineretul de reproductie este corespunzator dezvoltat, introducerea la monta se poate face chiar ceva mai timpuriu, respectiv cu 2 - 4 saptamani mai devreme.

Introducerea la reproductie a vierusilor si a scrofitelor la o varsta prea inaintata este, de asemenea, daunatoare. Depasirea varstei si a greutatii optime pentru introducerea la monta are drept consecinta ingrasarea tineretului de prasila, manifestarea mai slaba a caldurilor, fecunditate si prolificitate scazute etc.
Din diferite studii rezulta ca introducerea scrofitelor la reproductie prea tarziu este tot atat de daunatoare ca si monta acestora la o varsta prea tanara. Din punct de vedere economic, introducerea la reproductie la o varsta prea inaintata atrage dupa sine efectuarea unor cheltuieli nejustificate cu

NTREINEREA VIERILOR DE REPRODUCIE


ntr-o cresctorie numrul vierilor necesari se stabilete n funcie de numrul scroafelor, existente ori planificate. ntreinerea vierilor se face n loturi de 5-10 capete i li se asigur condiii foarte bune de igien. Pentru meninerea formei-condiiei de reproductor trebuie s li se asigure zilnic plimbarea, la pune sau n padoc. Pentru perioadele clduroase trebuie s li se asigure bazin de ap pentru scldat. Hrnirea vierilor se face respectnd principiul c n perioada de mont s primeasc supliment de hran, bogat n proteine. In general trebuie asigurat o raie care s cuprind pentru fiecare UN 1 10-120 g PD, 4 g sruri Ca i 2 g sodiu cu fosfor. Vierii ejaculeaz o cantitate foarte mare de sperm (200-250 ml) i de aceea trebuie s primeasc nutreuri bogate n proteine, sruri de Calciu, fosfor i vitaminele E, D i A. Furajele trebuie s conin ovz, leguminoase suculente i de origine animala (fain de carne, de oaie) lapte i drojdie de berc. Ap la discreie. In perioada de repaus se pot reduce furajele concentrate la 40% din raie i vor crete fibroase i suculente.

FOLOSIREA SCROAFELOR LA REPRODUCIE

In fiecare cresctorie trebuie s existe un plan de mont i ftri, conceput judicios pentru potrivirea perechilor. In acest scop datele ftrilor vor fi corelate cu caracterul cresctoriei. a) In cresctoriile de producie cu scopul de a livra continuu purcei pentru ngrtorii - activitatea de mont i ftare are caracter permanent tot timpul anului. b) n cresctoriile de prsil - unde se asigur obinerea de reproductori de valoare se recomand sistemul de mont sezonier, realizndu-se aa zisele ftri la pachet" adic de doua ori pe an (primvara i toamna).

Durata gestaiei la scroafe este de 4 luni ceea ce permite realizarea a doua ftri / an sau cinci ftri n doi ani. Realizarea montelor, n aceste cazuri, se planific n lunile noiembrie-decembrie (prima) i apoi n lunile mai-iunie. Necesarul de reproductori masculii se stabilete corespunztor planului de mont, corespunztor specificului cresctoriei. De regul se stabilete un vier la 20-40 scroafe n funcie de vrst, valoare biologic, dezvoltare corporal, etc. Identificarea scroafelor n clduri se face pe baza comportamentului sunt nelinitite, gui, nu mnnc sau rod scnduri, lemn, apuc n gur diferite obiecte, sar pe alte scroafe, etc. Cldurile din 1-6 zile i se repet la 15-25 zile iar ovulaia are loc dup 24 ore de la declanarea cldurilor. Dup ftare cldurile pot apare la 4-9 sptmni. n creterea raional singurul sistem admis este monta dirijat. Scroafa planificat este adus n boxa vierului i se face de regul dimineaa ori seara, niciodat ziua, deoarece cldura zilei obosete animalele. Se pot practica i montele duble dup -1zile. Gestaia dureaz 114-116 zile.

NTREINEREA SCROAFELOR GESTANTE


O atenie deosebit se d n partea a doua a gestaiei, cnd trebuie s se asigure o plimbare zilnic de 1-3 ore, pentru stimularea funciilor organismului. Plimbrile se suspend cu o sptmn naintea fatrilor, dar sunt totui lsate s se mite n apropierea padocului. Hrnirea scroafelor, influeneaz prolificitatea i dezvoltarea fetuilor. O scroaf de 140-160 kg va primi n prima parte a gestaiei 4,4 UN si 396 g PD, iar ultima parte a gestaiei 4,9 UN cu 490 g PD. Hrana se d n trei tainuri regulate (ore fixe 6-12-18). Diagnosticul evoluiei gestaiei - este dificil n primele doua luni dar se exprim treptat din luna a treia, cnd apare o adncime a flancului, o cretere uoar a ugerului i sfrcurilor. In luna a patra, abdomenul este lsat, ugerul mrit i puin congestionat, linia trunchiului devine concava. Ftarea dureaz 2-6 ore (chiar 24 ore). Purceii sunt nscui la 5-20 minute unul dup altul. Ftarea are loc de regul noaptea i trebuie respectat linitea n box trebuie s fie un prosop curat, foarfece pentru tierea cordonului ombilical, un vas cu tinctur de iod (sau creolin) o cldare cu ap fiart, omoioage de paie, crpe curate pentru ters purceii, un vas cu ap curat cald la 14 C din care s bea scroafa.

NTREINEREA SCROAFELOR CARE ALPTEAZ


Scroafele care alpteaz trebuie s aib condiii foarte bune de ngrijire i hran pentru a asigura secreia laptelui i creterea purceilor viguroi. Dup ftare, chiar din primele zile se scot n padocuri, iar dup 45 zile se pot ine pn la 1 or. Se scot singure i numai dup doua sptmni cu purceii. Hrnirea scroafelor cu purcei se face cu furaje bune i pe puni bune. Obligatoriu se vor asigura furaje bogate n sruri minerale (40 g calciu, 20 fosfor) i vitaminele A, D. Hrana se stabilete pentru fiecare scroaf n funcie de vrst, greutate corporal, numrul de purcei. Se va asigura 100 PD la fiecare UN sare, 30-35 mg, caroten. Adparea se face cu ap proaspt, la discreie schimbat de 3-4 ori / zi.

CRETEREA TINERETULUI PORCIN


Creterea sugarilor Imediat dup ftare purceii primesc o ngrijire atent i permanent, o perioad de timp destul de mare (3-5 sptmni). Dac ftarea dureaz, purceii ftai dup 2 ore pot fi dai s sug treptat, pe msur ce sunt fatri. Trebuie avut grij ca toi purceii s aib un sfrc iar dac sunt mai muli dect sfrcurile se dau la alt scroaf. n zilele frumoase de iarn la temperaturi de peste 10- purceii mai mari de 10 zile, pot fi scoi n padocuri ncepnd cu 5 minute i treptat pn la 1-1,5 ore. Hrnirea purceilor - trebuie fcut cu deosebit grij mai ales n prima lun, cnd i mresc greutatea de 5-6 ori. n primele 2-3 sptmni se hrnesc cu laptele matern, apoi se pot introduce furaje suplimentare, adecvate, tre, lapte smntnit de vac, concentrate, sruri-minerale, vitamine (A, B, C, D). Adpatul este deosebit de important pentru purcei deoarece au nevoie de mult ap. Se d la discreie proaspt, n vase mari i se schimb de 4-5 ori/zi. Purceii se nrc la cca. 8 sptmni i trebuie s aib 12-14 kg.

CRETEREA PURCEILOR

Dup lotizare, purceii, sunt crescui corespunztor destinaiilor i anume pentru reproducie sau ngrare. Purceii destinai reproductiv, sunt selectai pe baza originii i a dezvoltrii corporale, corespunztor rasei. De regul la nceput se rein de 4 ori mai multe scroafe i de 5 ori mai muli vierui, dect necesarul pentru efectivul matc. ngrijirea i hrnirea se face corespunztor destinaiei asigurndu-se raii de 1,2-3,7 UN cu 156-333 g PD pentru vierui si 1,2-3,3 UN cu 156297 gPD pentru scrofie. Furajele sunt diferite, folosind n general 70-75 % concentrate i restul rdcinoase, siloz, cartofi de origine animala etc. Tineretul porcin destinat ngrrii este ngrijit i furajat n primele luni, la fel ca tineretul de reproducie, dar loturile sunt mai mari de cea. 100 capete. Purceii destinai ngrrii pot fi crescui la pune, n tabere de var sau n padocuri. Acetia primesc supliment de hran, dar n raie alimentar i trebuie s predomine hidrocarburile care favorizeaz ngrarea.

NGRAREA PURCEILOR

Scopul principal n creterea porcilor este producia de carne i grsime. Aceast producie trebuie fcut cu costuri i eforturi ct mai reduse i ntr-un timp ct mai scurt. Obiectivele acestei activiti trebuie s fie urmtoarele: a) realizarea - unui spor zilnic de greutate, ct mai mare pentru ca ngrarea s dureze un timp ct mai scurt. b) consumul de furaje pentru 1 kg spor greutate s conin ct mai puin UN. c) randamentul la tiere, n carne i grsime, s fie ct mai mare. d) calitatea crnii i grsimii s fie ridicat. Toate acestea, sunt dependente de ras, sex, individ, vrst, hran, metoda de ngrare. Rasele perfecionate, ameliorate i metiii acestora, rasele precoce sunt cele mai pretabile la ngrare, deoarece au i capacitatea de folosire mai bun a furajelor. Pentru ngrare se folosesc mai multe metode:

a) b) c) d)

pentru carne pentru bacon mixt pentru grsime

Sistemele de ngrare folosesc mai multe posibiliti, n funcie i de hrnirea asigurat.

Ingrarea pentru carne S-au difereniat sisteme de ngrare n funcie de modul de furajare- pe baza de cereale, pe baz de cartofi cu adaos de concentrate, pe baz de reziduuri industriale cu adaos de concentrate, s.a. Fiecare sistem are n vedere n prima parte obinerea animalelor cu furajele folosite apoi intensificarea furajrii. Aceste sisteme de cretere i ngrare s-au dezvoltat n corelaie cu resursele naturale de furaje: la cmpie cerealele, la munte cartofii, n zona fabricilor din industria alimentar (lapte, carne, etc) reziduri le alimentare, etc.

ngrarea pentru bacon

Bacon - este carnea de porc preparat n mod special, din jumti de trunchi, la care s-a scos capul, membrele de la genunchi i jarete n jos, coloana vertebrala i spetele. Aceste jumti se sreaz i se afum. Calitatea baconului este dat de greutatea jumtilor de trunchi, obinut dup sacrificare i anume: calitatea a-I-a are 30-36 kg, calitatea a-II-a 36-40 kg, are calitatea a-IIl-a are 41-46 kg. Totodat, se cere c grsimea s fie alb, cu consisten, cu o grsime maxim de 3-4 cm pe spate i ale iar carnea trebuie s fie mpnat cu grsime. Porcii crescui trebuie s ndeplineasc o serie de condiii:

s fie din rase precoce care la 6-8 luni sa ajung la 100 kg; s aib pielea alba i subire, prul alb i fin; s aib osatura fin (nu grosier) cu randament mare la tiere; s aib capul lung, uncile bine dezvoltate; peretele abdominal s fie gros i crnos, cavitatea abdominal redus. s aib la nrcare 16-18 kg.

Se preteaz rasele Marele Alb i Landrace. Furajarea acestor animale se realizeaz pe categorii i se aplic pe etape de cretere.

Ingrarea mixt
Se face pentru a obine att carne ct i grsime. Ingrarea se ncepe la vrsta de 6-7 luni, la greutatea de 50-60 kg i dureaz pn la 12-14 luni, cnd porcul ajunge Ia 140-160 kg. La aceast greutate carnea este fraged, slnina bun, de 5-6 cm, consistent, randamentul la tiere de 75-85% proporia de carne x grsime este egal. Ingrarea se poate realiza prin sistemul gospodresc i prin sistemul industrial. Ingrarea pentru grsimi Se face cu scopul de a obine o cantitate mare de grsime. Pentru acest scop se preteaz porcii aduli i reformai i scoi de lareproducie. De regul au greutate mare 120-250 kg i sunt inui la ngrat 3-4 luni, cnd realizeaz sporuri de cretere de greutate de 70-150 kg. Furajarea se bazeaz de hidrocarburi.