Sunteți pe pagina 1din 40

MEMORIA

Trei distinctii importante
Trei distinctii importante

Etapa encodarii- cand informatia din

mediu este transpusa si stocata ca o

entitate cu sens (INPUT)

Etapa stocarii- cand informatiile stocate se pastreaza in timp

Etapa reactualizarii- se extrage din memorie informatia codificata si stocata

Trei distinctii importante • Etapa encodarii- cand informatia din mediu este transpusa si stocata ca o

anterior

Trei distinctii importante • Etapa encodarii- cand informatia din mediu este transpusa si stocata ca o

Memoriile senzoriale

7

9 4 2

3

8 6 9

5

2 7 3

deteriorare rapidă a imaginii vizuale stocate

persistenţa reprezentării stimulului după încetarea acţiunii sale

asupra receptori

automat şi preatenţional

angajare mecanisme atenţionale, perceptive şi mnezice

stimulii urmează a fi recunoscuţi şi interpretaţi ( “şirul de litere

..

este

un cuvânt”, “melodia pe care o ascult

...

menuet”)

Diferenţe MSD şi MLD

Memoria de scurta durata (MSD)

caracteristici:

constienti de ea direct accesibila Se degradeasi va fi uitata (<20 sec) Degradarea poate fi impiedicata prin repetitie Elaborare - transfer MSD in MLD

Capacitatea MSD

• prezentarea succesivă serii de itemi (cifre, imagini, litere), subiecţii să-şi reamintească în

ordine inversă (perf de reamintire medie 7

itemi)

chunk - cea mai înaltă modalitate de organizare

a informaţiei de care dispune un subiect la un

moment dat

Durata MSD

• rata uitării maximă în primele 6 secunde (peste

50% din materialul memorat), după 15 secunde

90%, apoi se aplatizează

• itemii reproduşi după acest interval, aparţin

MLD

durata MSD 15-20 secunde

Memoria de lucru (ML)

• partea activă şi flexibilă a memoriei de

lungă durată (inf pe care le activăm şi cu

care operăm, la un moment dat, pentru a

rezolva diferite sarcini mentale

Cine poate fi bunicul nepotului mamei surorii

fiului?

Cine poate fi fiul bunicului surorii copiilor unchiului?

  • a. Nepotul meu

  • b. Tatăl meu

  • c. Eu

  • d. Unchiul meu

  • e. Nepoata mea

Memoria de lucru (ML=MSD)
Memoria de lucru (ML=MSD)

Tipuri de encodare

Encodare fonologica

Cod vizual-imagine mentala (ex. Nr. de telefon) Experiment RLBKSJ vs TBCGVE

Encodare vizuala

Imaginea edietica

Sisteme ale ML

Buffering fonologic- inf ramane foarte putin timp stocata in acustic

Tabla vizuala spatiala- stocheaza pt scurt timp informatiile intr-un cod vizual sau spatial (Baddeley, 1986).

Stocarea- nr magic 7 itemi cu o eroare de +/- 2 (Miller, 1956).

Experiment: Banda cu itemi (Rapiditate)

ML
ML

Extinderea memoriei de scurta durata

CHUNKING- Organizarea noilor materiale in unitati cu sens de dimensiuni mai mari si stocarea lor in ML.

Cititi si memorati: AEMAGARDCSEBUITE !!! Capacitatea ML: 7 +/- 2 Chunk-uri. Pont: A invata informatia sub forma de chunk-uri!!!

Uitarea- Pastrarea celor 7 itemi+ degradarea lor in timp

Trecerea timpului

Cuvinte mai grele: Harpoane si tornada vs Popa si Vas.

Memoria de lunga durata (MLD)

mentinem cunostiinte despre toate tipurile de informatii care ne

sunt in general accesibile. caracteristici:

Inf intra prin intermediul diferitelor procese de elaborare

nelimitata

Recuperare- prin intermediul procesului de reactualizare si reintrodusa in MSD, unde poate fi manipulata si folosita pt a rezolva o sarcina curenta.

Tipuri de situatie mnezica:

Memoria explicita- o persoana isi aminteste constient un eveniment ca avand loc intr-un anumit loc si moment.

Memoria implicita- o persoana isi aminteste inconstient informatii de diferite tipuri (ex. sa manance, sa arunce la cos etc.)

Memoria de lucru (ML)

Organizarea materialului în unităţi cu sens

organizarea ierarhică – clasificarea pe bază de concepte supra- şi subordonate relaţia parte / întreg

organizarea secvenţial-cronologică (cauză – efect)

„dacă ....

atunci”

organizarea în funcţie de relevanţă / criteriu

organizarea tranzacţională (prin intermediul unor conective) cuvinte / expresii relaţionale

Implicaţii educaţionale ale ML în

învăţare

capacitatea limitată a ML

• modul de organizare a conţinuturilor în ML

(organizare în structuri coerente stabile (hărţi

cognitive, scheme, diagrame, grafice etc.)

• durata menţinerii activate a cunoştinţelor

ML

capacitate limitată

expunere într-o lecţie volum prea mare de idei insuficient org / rel, dificil de rel cu cunoştinţe - depăşeşte resurse de procesare

fraze prea lungi într-o expunere orală / încărcare explicaţii cu prea multe detalii

mod de org conţinuturi în ML - structuri coerente stabile

– inf nerelaţionate între ele / cu inf. din MLD - rapid uitate

ML

durata menţinerii activate a cunoştinţelor

alocarea unui timp mai lung pt a opera cu inf. la niv. ML - mai probabilă retenţia (procesare activă: problematizare,

argument, luare notiţe, aplic)

organizarea flexibilă, centrată pe pb / principii rezolutive

strategii metacognitive, indicare de surse pt învăţarea unui conţinut (notiţe, articole, site-uri, discuţii)

ex. şi modalităţi de prezentare care să decentreze reprezentarea elevului de pe un singur exemplu

încurajare reflecţie continuă a elev asupra mod rezolvare a sarcinii

Memoria implicita
Memoria implicita

Amnezia-pierderea partiala a memoriei Doua Tipuri:

Amnezia anterograda- incapacitatea profunda de a-ti aminti evenimentele de fiecare zi si deci de a obtine noi informatii declarative

Ex: Pacienti care isi uita proprii doctori!

Amnezia retrograda- incapacitatea de a-ti aminti evenimente care au avut loc inainte de boala sau de producerea leziunii.

Amorsajul- facilitarea prin expunderea anterioara la stimul.

Amnezia infantila: Teoretic nimeni nu isi poate aminti evenimentele din primii 3-5 ani de viata, chiar daca acesta este momentul cand experienta este cea mai bogata!

Alte sisteme mnezice:

Memoria explicita:

Memoria episodica- memoria episoadelor personale Memoria semanitica- memoria datelor si adevarurilor generale Memoria implicita:

Aptitudini

Memoria constructiva
Memoria constructiva

Amintirea unui eveniment poate fi diferită realitatea obiectiva care a stat la baza ei,

atat in momentul in care se formeaza (prin intermediul proceselor constructive), cat si

mai tarziu in timp (prin intermediul memoriei reconstructive)

Ex: domeniul judiciar

Factori care influenţează

performanţele MSD

poziţia în serie (stimulii de la începutul / sfârşitul seriei sunt mai bine reactualizaţi)

ritmul de prezentare a stimulilor (o prezentare mai lentă asigură performanţe mnezice mai bune)

gradul de familiaritate (itemii familiari sunt mai uşor de reactualizat decât cei noi)

nivelul de abstractizare (materialele concrete sunt eficient reţinute comparativ cu cele abstracte)

Aplicaţii educaţionale ale MLD

• organizarea prealabilă a informaţiilor - organizatori prealabili (schiţe, diagrame, puncte cheie)

efectuarea la anumite intervale de timp a unor restructurări şi recalibrări

• dublarea prezentărilor verbale cu cele imagistice

• realizarea unor exerciţii de transfer

Aplicaţii educaţionale ale MLD

• alocarea unei ponderi mai mari învăţării de

cunoştinţe condiţionale (întrebări la care urmează să

răspundă pe măsură ce citesc un text identificarea elementelor esenţiale )

• încurajarea învăţării unor cunoştinţe procedurale „prin a face” (scrisul, deprinderi de calcul, tehnoredactare, orientare pe hartă)

• conceperea unor experienţe de învăţare memorabile

• exersarea automatizării

Strategii generale pentru îmbunătăţirea

performanţelor mnezice

organizarea studiului în sesiuni scurte şi apropiate în timp

studierea consecutivă a două subiecte asemănătoare sau care au multe elemente în comun poate crea interferenţă

gruparea în secvenţe cu sens

folosirea unor metode de fixare idei principale, schiţe

repetarea material care trebuie reţinut după un interval mai

mare de timp

spaţierea materialului

1. Repetarea

• metodă superficială de învăţare (recitare, generare de

imagini, utilizare de mnemotehnici)

• utilizată pentru a selecta / coda informaţia într-o manieră verbală

pt sarcinile complexe: copierea materialului, luarea de notiţe, sublinierea, marcarea textului

• se finalizează prin acumularea unor cunoştinţe inerte (amorse de reactualizare)

nu este activă şi flexibilă

1.1. Mnemotehnicile

Acronimele YARVIS

Formarea de propoziţii

Vizualizarea

Itinerariul - asocierea inf care trebuie reţinută cu un traseu familiar

Camera romană – repere spaţiale cameră familiară obiectele folosite pentru asociere sunt obiecte din

acea cameră

2. Elaborarea

utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru interpretarea şi îmbogăţirea materialului ce trebuie învăţat, prin:

segmentarea informaţiei complexe în părţi componente

urmărirea selectivă a unor componente relevante

identificarea unor cuvinte şi idei cheie

deducţii logice

consecinţe aplicative

aplicarea celor învăţate în alt context decât cel al învăţării

2. Elaborarea

comparaţii între două sau m m posibilităţi de răspuns apropiate

sesizarea elementelor diferenţiatoare pentru a distinge între diverse categorii

realizarea unor categorizări acurate şi consistente

identificarea structurii invariante a unui fenomen

formularea unor concluzii / sinteze relevante.

Procedee pentru a încuraja elevii să prelucreze în adâncime inf

analiza şi evaluarea validităţii procesului utilizat în formularea unei ipoteze

examinarea unui număr de ipoteze alternative, prin analiză critică selectarea celei mai viabile opţiuni

exemplificarea prin particularizare a unor teorii sau idei

integrarea cunoştinţelor de la diverse obiecte de studiu

adaptarea informaţiei pentru a putea face generalizări

Sugestii adresate elevilor

argumente logice / exp ale unor idei / teze, dovezi pt a susţine / confirma validitatea unor asumpţii

coreleze inf din una mm surse

să formeze rel între evenimente aparent izolate (aplicare reguli

/ concepte învăţate anterior, restructurare rel pt a face

conexiuni noi)

să realizeze comparaţii / analogii între conţinuturile învăţate, consecinţe aplicative

să caute consistenţa logică pentru a descoperi / rezolva o contradicţie

Sugestii adresate elevilor

• să identifice structura invariantă a unui fenomen

să aplice cunoştinţelor învăţate în alte contexte decât cele ale învăţării, să găsească utilitatea cunoştinţelor

• să sesizeze elementele diferenţiatoare relevante sau anumite contraste pentru a distinge între diverse categorii

• să identifice cauzalitatea, respectiv a situaţiilor care au determinat un anumit eveniment sau o stare de lucruri

• să anticipeze şi să prezică consecinţele

Întrebări care sporesc adâncimea de procesare

Care sunt cuvintele cheie ale paragraf / subcapitol / capitol?

Care este ideea principală a

 

?

Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale

?

În ce fel este relaţionat

....

cu

?

Cum afectează

?

Ce credeţi că produce

?

Ce s-ar întâmpla dacă un elev va utiliza

?

 

Ce nu înţeleg încă despre

 

?