Sunteți pe pagina 1din 51

TIMUSUL IN MIASTENIA GRAVIS

Morfopatologie

Timusul in MG

90 % - miastenia gravis - hiperplazia limfoid timic (70 %) - timoame (20 %) frecvent benigne

HIPERPLAZIA TIMIC
Hiperplazia timic limfoida
foliculi limfoizi cu centrii germinativi in timus
marit, atrofiat, sau cu leziuni neoplazice

Hiperplazia timic adevarata


marirea timusului, pe baza cresterii tesutului timic

Hiperplazia timic limfoida vs Hiperplazia timic adevarata


HP limfoida solitara sau se poate asocia cu alte leziuni:
Ex. timom invaziv stadiu II

Hiperplazia timic adevarata

MA

timusul este marit difuz cu pastrarea formei timusului nu se asociaza intotdeauna cu marirea timusului

MI - Un numar crescut de foliculi limfoizi; mari cu centrii germinali Tabloul clinic asociat
Miastenia gravis-MG Boli mediate imun:LES

MA marirea timusului, n greutate i volum, (tesutului timic, cortical si medular) comparativ cu aceea a timusului normal; pentru diagnosticul de hiperplazie timic adevarata se raporteaza greutatea timusului gasit la greutatea standard din tabele corespunzatoare varstei de comparare Circumstane de producere se poate produce la indivizi normali (cauza X) complicatii ale ChT (expresia unui fenomen immunologic rebound) dupa administrarea de cortizon la arsi si sugari asimptomatic diagnostic imagistic tratament - timectomie

TUMORILE EPITELIALE ALE TIMUSULUI


Timoamele sunt cele mai frecvente tumori epiteliale ale timusului
manifest clinic prin boli autoimune: miastenia gravis. Timoamele sunt tumori fascinante prin tabloul clinic

variat, incluzand BAI paraneoplazice si heterogenitatea histologica


Muller Hermelink HK, Curr Opin Oncol 2000; 12:426-33

Aspectul histologic variat al acestor tumori a fost i este o provocare pentru patologiti, care au rspuns prin elaborarea de clasificri numeroase, n ncercarea de a stabili criterii de diagnostic morfologic, ct mai exacte.

Clasificarea histologic tradiional a tumorilor epiteliale timice


dup tipul citologic predominant i forma celulei epiteliale 1. timom predominant limfocitic 2. timom mixt (epitelial i limfocitic) 3. timom predominant epitelial 4. timom predominant cu celule fuziforme analiza morfologiei timoamelor trebuie s combine tipul histologic bazat pe proporia de limfocite i celule epiteliale cu subtipul de celule epiteliale rotunde sau fusiforme Pentru o apreciere mai bun clinic i prognostic, Rosai i Levine au difereniat, pe baza caracterului invaziv prezenei atipiilor citologice timoame: timoame benigne (ne-invazive) timoame maligne tip I - corespunztor timomului invaziv tip II - corespunztor prezenei atipiilor citologice

Levine GD, Rosai J. Thymic hyperplasia and neoplasia: a review of current concepts. Hum Pathol. 1978;9:495-510. Rosai J, Sobin LH. Histological typing of tumors of the thymus. In: World Health Organization. International Histological Classification of Tumors. 2nd ed. New York, NY: Springer Co; 1999:9. Bernatz, 1961

Clasificarea histogenetic Muller-Hermelink a tumorilor epiteliale timice-TET

1985 - Muller i Hermelink au propus o clasificare histogenetica pe baza asemnrii morfologice ale celulelor epiteliale neoplazice cu subtipuri de celule epiteliale timice normale TET 1. timomul medular 2. timomul mixt (medular i cortical) 3. timomul predominant cortical (organoid) 4. timomul cortical 5. carcinomul timic bine difereniat
- acest concept histogenetic nu a fost unanim acceptat Aceast clasificare este utilizata pe scar larg n Europa, dar nu este acceptata de multi patologisti americani, datorita unor discordante intre observatori
Marino M, Muller-Hermelink HK. Thymoma and thymic carcinoma: relation of thymic epithelial cells to the cortical and medullary differentiation of thymus. Virchows Arch. 1985:407:119-126.

Clasificarea histologic OMS a tumorilor epiteliale timice


1999, un grup de experi OMS a sugerat o nou terminologie, folosind litere i numere pentru desemnarea entitilor tumorale. criterii morfologice si funcionale 4 subgrupuri de timoame - distincte morfolo-clinic: 1. A 2. AB 3. B (B1, B2, B3) 4. C Avantaje ofer o comparaie accesibil a studiilor clinice, patologice i imunologice
TET Timom Tip A Tip AB Tip B1 Tip B2 Tip B3 Carcinom timic Carcinom scuamocelular Carcinom bazaloid Carcinom Mucoepidermoid Carcinom limf-oepiteliom like Carcinom sarcomatoid (carcinosarcoma) Carcinom cu cellule clare ADC ADC papilar Carcinom cu celule NE BD( carcinoid tipic, atipic) Carcinom cu celule NE PD Carcinom cu celule ND TET combinate

Rosai J. Histologic typing of thymoma according to the new World Health Organization classification. Chest Surg Clin North Am. 2001;11(2):407-420.

Principii de clasificare OMS ale timoamelor

Exist doua tipuri majore de timoame, tip A si tip B, n funcie de forma celulelor epiteliale neoplazice
celulele au form oval sau fusiform, sunt uniforme (timoame tip A) celulele au aspect predominant rotund sau poligonal (timoame tip B).

Timoamele tip B sunt subdivizate, pe baza


extensiei infiltratului limfocitic gradului de atipie al celulelor epiteliale neoplazice

n trei subtipuri
B1 (cel mai bogat n limfocite) B2 B3 (cel mai bogat n celule epiteliale)

Timoamele care combin trsturile tipurilor A i B1 sau (rar, A i B2) sunt denumite timoame tip AB. Timom tip Ccarcinoamele timice sunt denumite conform diferenierii lor (scuamocelular, mucoepidermoid, etc).
In clasificarea OMS din 1999, termenul de timom tip C a fost utilizat pentru a accentua originea lor epitelial timic. n clasificarea OMS actual, acest termen a fost eliminat, deoarece toate neoplasmele epiteliale maligne sunt non-organotipice (inclusiv carcinoamele timice).

1.
TET organotipica alctuita din celule tumorale epiteliale ovale/fusiforme cu sau fara limfocite. Histogenez deriv din celulele epiteliale timice medulare normale MA SE-tumora bine circumscrisa i ncapsulata. SS-o lobulaie vag, cu benzi fibroase albe disecante puin distincte fata de alte tipuri tumorale. +modificari chistice sau calcificarea capsulei mrimea medie a tumorii este de 10.5 cm. Localizare - in mediastinul anterior Stadierea- Masaoka stadiul I (80%) stadiul II (17%) i rar stadiul III (3%). excepional, un caz unic a fost raportat n stadiul IV. Prognostic- comportament benign Supravietuirea la 5 si 10 ani este 100%, chiar daca aprox 20% din ele sunt in stadiul II sau III.

Timomul tip A

Denumiri sinonime: timom cu celule fusiforme, timom medular

Tumora bine incapsulata, cu aspect lobulat vag si benzi fibroase albe fine

TIMOM tip A
lobulatie si benzi fibroase disecante m.p. evidente - spaiile perivasculare sunt mai puine Citologic, - CE A - tumora compusa din celule fusiforme B - tumora compusa din celule ovale - numr redus de limfocite Arhitectural, mod de crestere tip storiform (A) plaje solide fara un tip de crestere particular (B)

Majoritatea CE tumorale sunt nconjurate individual de fibre de reticulin

TIMOM tip A
varietate aspecte histologice

a-chisturi de marime variata b-vasele stromale cu aspect hemangiopericitom-like

TIMOM tip A

C-Rozete fara lumen D-Celulele anaplazice cu origine in timom A


nuclei hipercromatici, anaplazici i/sau figuri mitotice

In evolutie, rar, carcinoamele timice pot s plece din timoame tip A


ariile de necroz pot constitui un indiciu privind acest fenomen;

TIMOM tip A
tipuri histologice

A structuri glandulare B corpi glomeruloizi

TIMOM tip A
tipuri histologice

C Rozete cu lumene D Spatii perivasculare

TIMOM tip A

A A

B B

A - CE tumorale IR + pentru CK acida AE1 - pe structuri glandulare B - CE tumorale sunt inconjurate de colagen tip IV abundent
CE=celule epiteliale

2. Timomul tip AB
Denumiri sinonime: timom mixt TET organotipica alctuit dintr-o component tip A, sraca n limfocite, component tip B, mai bogata n limfocite. Histogenez componenta tip A, deriv din celule epiteliale timice medulare componenta tip B, este similar cu celule epiteliale timice subcapsulare ce exprim CK1; Macroscopie - timomul tip AB tumora ncapsulata SS-noduli multiplii separati de benzi fibroase albe. mrimea medie a tumorii este 7.7 cm. Localizare-n mediastinul anterior Stadializare Masaoka stadiul I (71.7%), stadiul II (21.6%) i stadiul III (5.6%). s-au raportat cazuri rare de timomul tip AB stadiul IV (1,1%). Prognostic RS este de 80-100%, la 5 si 10 ani rezolvate prin chirurgie radicala sunt considerate clinic ca tumori benigne.

B- Microscopie - timomul tip AB compus din arii tip A sarace in limfocite; noduli tip B bogati in limfocite ambele componente pot fi prezente in acelasi nodul - Componenta A- trstuirle histologice ale timomului tip A - Componenta B CE tumorale sunt alctuite din celule epiteliale poligonale mici cu nuclei rotunzi sau ovali i nucleoli foarte puin vizibili (B1). celulele epiteliale mari cu nuclei veziculari si nucleoli evidenti (caracteristice timomului de tip B2), sunt observate rar. Limfocitele sunt mai numeroase dect n componenta tip A a timomului, dar mai puin numeroase dect n timomul tip B1. - Componentele tip A i B ale timomului fie formeaz noduli separai sau se gasesc mpreun; Exist o marie variaie n proporia celor dou componente ambele componente sunt prezente n majoritatea seciunilor pot fi prezente arii n care se pot gsi predominant fie componenta tip A sau fie cea tip B

TIMOM tip AB

Lobuli tumorali separati de benzi fibroase

TIMOM tip AB

A
A- arii mixte, componenta tip B mai bogata in limfocite si componenta tip A, saraca in limfocite; componenta tip A contine celule fusiforme alungite, fibroblast-like B- componenta tip B este compusa din CE poligonale mici, cu nuclei rotunzi sau ovali, cu nucleoli ne-evidenti C- componenta tip A este saraca in limfocite (stg) si componenta tip B este bogata in limfocite (dr) Spre deosebire de ariile tip A ale timomului, ariile tip B prezint fibre de reticulin dispuse n jurul nodulilor tumorali, mai mult dect n jurul fiecrei celule tumorale.

TIMOM tip AB

A - diferentiere medulara in componenta tip B1 B - limfocitele din focarul de diferentiere medulara sunt distinctiv ly T CD5+

TIMOM tip AB

A -Celulele epiteliale ale componentei tip B dau IR+ la CK14 B- Celulele epiteliale ale componentei tip A dau IR+ la Ac antilaminin

3. Timomul tip B1 Denumiri sinonime: timom bogat n limfocite, timom limfocitic, timom organoid, timom predominant cortical.
TET alctuita predominant din arii asemntoare cortexului timic, in care CE sunt dispersate ntr-o populaie proieminent de limfocite imature; + arii de difereniere medular, cu sau fr corpusculii Hassall. Histogenez. Celula de origine, este o celul epitelial timic capabil de diferenieze att ctre tipul cortical ct i cel medular. Localizare. mediastinul anterosuperior au fost descrise tumori localizate n zona gtului, a pleurei sau plmnilor. MA-tumor bine definit sau ncapsulat - capsula fibroas groas + poate prezenta septuri, spaii chistice sau zone mici hemoragice i necrozate Stadierea - conform clasificrii Masaoka este complet ncapsulata (stadiul I) - 53-58% invadeaz grsimea mediasinal (stadiul II)-24-27% mai rar, poate invada pleura, pericardul, vasele mari sau organele adiacente (stadiul III) metastazele sunt extrem de rare. Tumora are un grad de malignitate sczut-invaziv Prognostic RS-la 10 ani este 90%, datorita diferitelor stadii de prezentare.

TIMOM tip B1
Histopatologie
Arhitectural, tumora cretere lobular organoid care recapituleaz cortexul timic normal (zona cortical bogat n limfocite) timom predominant cortical Lobulii pot varia n mrime, fiind separai de benzi fibroase fine sau acelulare. Spaiile perivasculare nu sunt att de frecvente ca in alte timoame tip B. + Spaiile chistice i zonele necrozate, dac exist, sunt obinuit mici.

Citologic, CE neoplazice sunt puine si nconjurate de limfocite T nonneoplazice.


Componenta epitelial neoplazic este relativ indistinct (celule ovale, cu nuclei rotunzi palizi i nucleoli mici); CE sunt dispersate printre limfocite i nu formeaz grupuri celulare. Componenta limfoid este o populaie dens de limfocite mici. Pot fi prezente macrofage cu corpi tingibili un aspect starry-sky. + sunt prezente ntotdeauna arii palide de difereniere medular prezint limfocite rare, dispersate; corpusculii Hassall sunt mai puin numeroi dect n medulara normal variaz de la grupuri de celule epiteliale slab formate la structuri mari cu centrii proeminent cheratinizai

TIMOM tip B1

A localizare anormala a insulei medulare-corpusculi Hassall, adiacent septului, sau capsulei tumorale B arie cortex like in timom tip B1 - numeroase limfocite comparativ cu celulele epiteliale rare, neevidente, caracterizate de nuclei mari veziculari, si nucleoli mici distincti C insula medulara mica (luminoasa), lipsita de corpusculi Hassall, inconjurata de o componenta cortex-like bogata in Ly T imature (intunecata); acest aspect este ratiunea pentru etichetarea timomului tip B1 ca timom organoid D IR+ la CK19 releva o retea de CE, care este mai delicata decat in timomul tip B2

TIMOM tip B1

A - Ly T imature IR+ CD1a in ariile cortex-like B - Ly B IR+ CD20 in ariile medulare

4. Timomul tip B2 TET organotipica alctuita din Denumiri sinonime: timom cortical, timom mixt CE tumorale (mari, poligonale cu nuclei mari limfocitic i epitelial veziculari i nucleoli proemineni), care sunt aranjate ntr-o reea lax, asemntoare celulelor epiteliale ale cortexului timic normal. O populaie de limfocite T imature care de obicei depesc numrul celulelor epiteliale neoplazice. Histogenez origine in celula epitelial timic capabil s se diferenieze ctre celule epiteliale de tip cortical Localizare. n mediastinul anterior. s-au nregistrat i cazuri ectopice, n regiunea capului i gtului, a pleurei i plmnilor, cu implicarea extins a pleurei (timom pleural). MA tumori ncapsulate sau vag circumscrise i au un diametru mediu de 6.3 cm. ele pot invada grsimea mediastinal sau organele adiacente suprafaa de seciune este moale sau ferm i prezint noduli separai de septuri fibroase albe. pot fi prezente modificri chistice Stadierea - conform clasificrii Masaoka Tumorile, sunt n stadiile I (10-48%), II (13-53%), sau III (19-49%). Timoamele tip B2 sunt mai puin frecvente n stadiul metastatic IV (n medie 8.9%) Prognostic -Tumora este adesea invaziva; grad de mg moderat Recurentele, raportate dupa rezectia completa, au fost de 5-9% recurentele 1-7 ani; Ratele de supravietuire la 10 ani variaza intre 50100%.;

Timomul tip B2
Histopatologie Arhitectura lobulara lobuli tumorali mari cu septuri delicate, ce se aseamn ntr-o oarecare msur cu arhitectura lobular a cortexului timic normal. Citologie Celulele epiteliale neoplazice sunt mari i poligonale, cu nuclei mari i nucleoli proemineni, asemntor cu celulele epiteliale timice corticale normale. CE neoplazice formeaz o reea lax delicat, si se dispun in palisada n jurul spaiilor perivasculare i de-a lungul septurilor; n peste 25% din cazuri se pot forma focare mici epidermoide care se aseamn cu corpusculii Hassall abortivi; dar, insulele medulare lipsesc, iar corpusculii Hassall tipici sunt prezeni excepional. Limfocitele ne-neoplazice depesc ca numr CE tumorale In evolutie, ariile tip B3 se produc n asociere cu timomul B2 n 17-29% din cazuri. Acestea sunt recunoscute ca arii srace n limfocite, n care celulele tumorale sunt adesea mai mici, cu nuclei mai neregulai, i nucleoli mai puin evideni. Foliculii limfoizi din spaiile perivasculare sau septuri sunt mult mai frecveni la cazurile asociate cu MG. Modificrile regresive, fie spontane sau induse prin tratament imunosuppresiv necroza i depleia limfocitar colabarea reelei epiteliale infiltrate de macrofage spumoase.

TIMOM tip B2

A-tip de crestere lobular si invazie in grasimea mediastinala (stadiu III Masaoka) B - CE neoplazice sunt in numar mai mic decat limfocitele ne-neoplazice; - CE neoplazice cu citoplasma neevidenta, au nuclei mari, cu nucleoli proieminenti

TIMOM tip B2
A-folicul limfoid cu CG proieminent subcapsular, asociat cu MG; B- Timom tip B2 dupa tratament CT: - rare celule limfoide - zbarcirea nucleilor CE tumorale - infiltrarea cu Mf spumoase C-spatiu perivascular delimitat de CE tumorale mari dispuse in palisada; - celule limfoide in spatiul perivascular (centru) si la periferia imaginii D- IR+ la CK19 a CE neoplazice evidentiaza tipul de crestere lobular al timomului tip B2

TIMOM tip B2

A- CE tumorale cu nucleoli proieminenti, interpuse printre numeroase limfocite mici (populatie majoritara) B- Ly T imature, CD1a+, printre CE tumorale ale timomului tip B2 (nuclei mari, clari si nucleoli evidenti).

5. Timomul tip B3
Denumiri sinonime: carcinom timic BD-bine difereniat; timom epitelial; timom scuamoid. TET organotipica compusa predominant din celule epiteliale poligonale sau rotunde de marime medie cu atipii usoare. Componenta limfoida este minora. Histogeneza - origine in celula epiteliala timica capabila de diferentiere catre celule epiteliale de tip cortical, care sunt mai putin diferentiate decat in timomul tip B2. Macroscopie sunt tumori neincapsulate, cu o margine infiltrativa vaga cu extensie in grasimea mediastinala sau organele adiacente; diametrul mediu este de 7,6 cm. SS - ferma si prezinta noduli albi-cenusii separati de septuri fibroase groase. Localizare Majoritatea timoamelor tip B3 se produc in mediastinul anterior Stadiul- Masaoka -tumorile corespund stadiilor: stadiul II (15-30%) sau stadiul III (38-66%), in timp ce cazurile din stadiul I sunt rare (in medie 4,2%). Timoamele tip B3 din stadiul IV - se produc in 6-26% (medie 15%). Metastazele la distanta: pulmon, ficat, os si tesuturi moi. Prognostic Timomul tip B3 este o tumora cu malignitate intermediara, aproape intotdeauna invaziva RS - 10 ani intre 50-70%

Timom tip B3 cu invazia pericardului

TIMOM tip B3

Timom tip B3 (stg) si timusul restant (dreapta); SS a tumorii este lobulata, alba cu infiltrarea grasimii mediastinale inconjuratoare; modificari regresive, focale in stg centrului tumorii Focarele moi galbui, formarea de chisturi sau regiunile greu calcificate indica modificari regresive.

TIMOM tip B3
Histopatologie Celulele epiteliale tumorale formeaza lobuli care sunt separati de septuri hialinizate si fibroase groase. Un criteriu de diagnostic major este raritatea limfocitelor, cu formarea de plaje de celule tumorale cu aspect vag solid sau epidermoid. Palisarea in jurul spatiilor perivasculare si septurilor este evidenta. Insulele medulare prezint obisnuit focare mici de keratinizare, cu formare de corpusculii Hassall. Ca si in timoamele tip B2, pot fi prezenti foliculi limfoizi in septuri, in special in cazurile asociate cu MG. Tratamentul steroid poate produce acumulare de celule spumoase in microchisturile intraepiteliale.

TIMOM tip B3
A-tip de crestere lobular cu infiltrarea grasimii mediastinale (stadiu III Masaoka) B- arii cu celule clare (sus, dr) adiacent unei arii cu histologie obisnuita (stg)

TIMOM tip B3

A - varianta cu celule epiteliale mari, cu nuclei mari si nucleoli evidenti; rare limfocite B - spatiu perivascular (SPV) cu palisarea celulelor epiteliale inconjuratoare C- varianta cu celule epiteliale mari, tip de crestere lobular, si putine limfocite D - HPF-C D- corpuscul Hassall intr-un timom tip B3 (obisnuit rar) E- formare abortiva de corpusculi Hassall

TIMOM tip B3

A-IR+ CK19, arata tip de crestere in placa al celulelor tumorale si palisarea in jurul spatiilor vasculare B- CD1a+ arata un numar mic de ly imature interepiteliale si in spatiu perivascular SPV C- Timom tip B3 cu un numar neobisnuit de mare de celule mioide, desmin +

Noi criterii morfologice propuse n diagnosticul neoplasmelor epiteliale timice


Diagnosticul de TET a fost un subiect controversat muli ani lipsei valorii predictive asociate morfologiei acestor tumori numeroaselor sisteme de clasificare i terminologii propuse de-a lungul anilor

Clasificarea OMS
nu a fost iniial conceput ca o nou clasificare histologic un mijloc de traducere al unor termeni echivaleni din clasificrile existente Dezavantaje - exist probleme cu schema OMS cu privire la unele criterii de definire a subtipurilor histologice precum i cu problema concordanei dintre interobservatori Aceste probleme limiteaz utilizarea schemei OMS n practica clinic.

Maron si Suster propun o abordare simplificat a clasificrii morfologice a timoamelor un model de abordare personal al diagnosticului de timom

Clasificarea MORAN i SUSTER a timoamelor


n clasificarea morfologica simplificat, Suster trei categorii TET - n funcie de gradul de difereniere organotipic n aprecierea gradului histologic a TET
TET primare formeaz un spectru continuu de leziuni care variaz de la neoplasme bine difereniate la moderat difereniate pana la slab difereniate:

tumorile bine difereniate corespund timoamelor; tumorile slab difereniate - carcinoamelor timice; tumorile cu trsturi intermediare de difereniere timoame atipice. determinarea gradului de difereniere a TET prezena sau absena trsturilor organotipice de difereniere ale timusului normal gradul atipiilor citologice ale celulelor epiteliale proliferate
- Suster S, Rosai J. Thymic carcinoma: a clinicopathologic study of 60 cases. Cancer. 1991;67:1025-1032. - Moran CA, Suster S. On the histologic heterogeneity of thymic epithelial neoplasms: impact of sampling in subtyping and classification of thymomas. Am J Clin Pathol. 2000;114(5):760-766.

Clasificarea MORAN i SUSTER a timoamelor

Arhitectura Citologie

neoplasme epiteliale timice bine difereniate (timoame)


prezint cele mai multe trsturi organotipice de difereniere timic (lobulaie, populaie celular dubl, un amestec de celule epiteliale timice i limfocite T imature, spatii perivasculare, arii de aa-numit difereniere medular) absena atipiilor citologice

neoplasme epiteliale timice moderat difereniate (timoame atipice);


tumori care pstreaz cteva din caracteristicile organotipice de difereniere ale timusului, prezint atipii citologice uoare pn la moderate

neoplasme epiteliale timice slab difereniate (carcinoame timice)


absena total a trsturilor organotipice de difereniere timic arat trsturi citologice de malignitate
Moran CA, Suster S. On the histologic heterogeneity of thymic epithelial neoplasms: impact of sampling in subtyping and classification of thymomas. Am J Clin Pathol. 2000;114(5):760-766

Avantaje
Aceast clasificare
este simpl nu necesita utilizarea unor tehnici speciale de colorare
poate fi uor de aplicat pe baza examinrii unor seciuni histologice colorate de rutin (hematoxilin eozin)

necesit familiarizarea
trsturile organotipice de difereniere ale timusului normal pentru diferite stadii de maturare gradul de atipie citologic al celulelor epiteliale neoplazice.

Neoplasmele epiteliale timice bine difereniate (timoame)

TET BD prezinta un spectru larg de aspecte morfologice celulele epiteliale neoplazice ncearc s recapituleze
a- timusul matur normal, al sugarului sau adolescentului b-timusul normal involuat al adultului

Neoplasmele epiteliale timice bine difereniate (timoame)


a -Tumorile care recapituleaz timusul normal de la sugari i adolesceni sunt caracterizate prin lobuli bine dezvoltai, cu o predominan de limfocite T mici, imature i cteva celule epiteliale timice neoplazice amestecate lobulii sunt, separai prin benzi fibroase de grosime variabil tumorile prezinta spaii perivasculare dilatate tumorile prezinta arii focale de difereniere medular
focare palide, care conin un numr mai mic de limfocite dect n esutul nconjurtor.

proporia de limfocite mici la celulele epiteliale poate varia pe scar larg Corespondenta TET BD (timus la copil) aceste tumori sunt echivalentul

timomului bogat n limfocite i a timomului mixt (limfoepitelial) din clasificarea tradiional timomului cortical i predominant cortical din clasificarea Kirchner i Muller-Hermelink cu tipurile B1 i B2, din clasificarea OMS

Neoplasmele epiteliale timice bine difereniate (timoame)


b-Tumorile care recapituleaz timusul involuat normal de la adult sunt caracterizate prin proliferare solid de celule ovale sau fusiforme celulele adesea prezint un mod de cretere fascicular, dar pot forma plaje de celule epiteliale amestecate cu un numr variabil de limfocite mici celulele epiteliale tumorale sunt complet lipsite de atipii citologice sau activitate mitotic. aceste tumori prezinta, de obicei, un numr mic de limfocite Corespondenta TET BD (timus la adult)aceste tumori corespund cu timomul cu celule fusiforme din clasificarea tradiional timomul medular din clasificarea Kirchner i Muller-Hermelink timomul tip A din clasificarea OMS

Neoplasmele epiteliale timice moderat difereniate (timoame atipice)

TET MD
pstreaz cteva trsturi organotipice de difereniere ale timusului prezint un anumit grad de atipii citologice ale celulelor epiteliale neoplazice Corespondenta TET MDaceste tumori sunt echivalentul timoamelor predominant epiteliale din clasificarea tradiional carcinomului timic bine difereniat din clasificarea Kirchner i Muller-Hermelink timomului tip B3 din clasificarea OMS

Neoplasmele epiteliale timice slab sau puin diferentiate (carcinoame timice)

TET PD
pierderea trasaturilor organoide de diferentiere timic prezena marcat a trasaturilor citologice de malignitate Corespondenta TET PDaceste tumori sunt echivalentul timomului tip C, n clasificarea original OMS ele se aseamn cu toate carcinoamele ce pleac din alte organe epiteliale

Carcinomul timic reprezint un diagnostic de excludere


principala problem asociat cu diagnosticul lor const n a stabili dac aceste tumori timice sunt primare sau metastatice

Importanta clasificarii
Moran si Suster
Dei clasificarea Moran si Suster a fost iniial sever criticat, aceast abordare a fost ulterior validat printr-un studiu larg al timoamelor n care s-a demonstrat simplificarea schemei OMS n trei subgrupuri BD-cu includerea tipurilor A, AB, B1 i B2 MD- tipul B3 ca un grup separat PD-tipul C ca un alt grup Avantaje aceste trei subgrupe diagnostice simple valoare prognostica prezinta un acord superior al interobservatorilor permite patologitilor s raporteze timoamele intr-un mod clar, fr necesitatea de a se lupta cu diverse criterii histologice conflictuale sau confuze
Verley MM, Hollman KH. Thymoma: a comparative study of clinical stages, histologic features, and survival in 200 cases. Cancer. 1985;55:1074-1086.

Abordarea diagnosticului de timom dup Suster


1. Cel mai important pas n diagnosticul timomului este de a ne asigura c tumora este un timom Trsturile clinice ar trebui s sugereze posibilitatea unui timom n diagnosticul diferenial al unei tumori mediastinale localizate n compartimentul mediastinal anterior sau antero-superior descrierea unei mase lobulate, bine circumscrise, nconjurate de o capsul fibroas absena unei malignitai cu alt localizare pe baza istoricului i examenului clinic aprofundat pe baza unui istoric de miastenia gravis sau alte sdr paraneoplazice 2. Urmtorul pas n diagnosticul timomului const n examenul histologic al unei biopsii chirurgicale identificarea trsturilor organotipice de difereniere ale timusului in raport cu diferitele etape de maturare ale timusului normal studiul morfologiei celulelor epiteliale

neoplasm epitelial timic bine difereniat (timom) neoplasm epitelial timic moderat difereniat (timom atipic) neoplasm epitelial timic slab difereniat (carcinom timic)

Raportul de patologie chirurgicala dup Suster


Odat ce a fost stabilit diagnosticul de timom, raportul de patologie chirurgical ar trebui s includ trei componente eseniale: (1) diagnosticul principal;
Diagnosticul, trebuie s precizeze dac tumora corespunde unui timom sau unui timom atipic, dac este ncapsulat sau invaziv.

(2) comentariu sau nota;


n comentariu se face o scurt descriere morfologica, nsoita de o ncadrare n unul din cele 4 tipuri histologice ale clasificrii tradiionale (dac este posibil), i cu indicarea tumorii echivalente din schema OMS actual (dac este posibil). Se precizeaz, cazul n care tumora nu poate fi ncadrat n nici un tip OMS, sau dac dac nu este posibil o clasificare precis. Se noteaz rezultatele oricror ex imunohistochimice, relevante care sprijin diagnosticul, sau rezultatele oricror altor studii auxiliare efectuate (de exemplu, microscopie electronic, citogenetic, citometrie n flux i aa mai departe).

(3) raportul sinoptic;


Raportul sinoptic pentru TET

(3) Raportul sinoptic pentru TET


Tipul piesei: Timectomie. Localizarea tumorii: Lobul drept al timusului. Dimensiunea tumorii: 12 x 10 x 8.5 cm. Tipul histologic: Timom. Gradul tumorii: bine difereniat (grad sczut). Invazie limfatic sau vascular: Nr Invazie perineural: Nr Extensia tumorii: Statusul capsulei: incapsulat Pleur i pulmon: Nr Pericard: Nr Perete toracic/esuturi moi: Nr Margini: suprafaa exterioar a specimenului marcat-tus: libera de tumor. Ganglioni limfatici: Numrul total examinat: N / A Constatri patologice suplimentare: modificri chistice benigne secundare ce implic parenchimul nconjurtor. Studii speciale: imunohistochimice Stadiul Masaoka modificat de Koga et al.

Concluzii
In raportarea TET este preferat, unei clasificrii histologice complexe, o clasificarea histologic simplificat, n 3 trepte:
(timom, timom atipic, i carcinom timic); sau tumori LG, MG, i HG

la tipul histologic gasit este ataat tipul echivalent, din clasificarea OMS curent, pentru a facilita comparaia cu alte scheme de clasificare pentru prognostic, stadiul este parametrul predictiv cel mai important in stadiere este recomandat utilizarea schemei clinice Masaoka simplificate-modificate de Koga, care divide aceste tumori n neinvazive (limitate la mediastin) i invazive (cu infiltrarea structurilor adiacente)

3 Rs of success:

Respect for self, Respect for others and Responsibility for all your actions.