Sunteți pe pagina 1din 21

Era fiul lui Bogdan allI-lea si nepotul unui alt mare si luminat voievod al neamului, zis Alexandru cel

Bun si Drept care a domnit in Moldova intre anii 1400 -1432.

Dup uciderea tatlui su,tefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Tepes domnul rii Romneti i, dup nfrngerea lui Petru Aron (ucigasul tatalui sau) in aprilie 1457 - merge la Suceava i pe locul ce se chema Cmpia Dreptii, lng Cetatea de scaun, ntreab pe toi de fa, dac le este cu voie s le fie domn. ntreaga adunare: boieri, trgovei, ostai i "toat ara" n frunte cu mitropolitul Teoctist, i-a rspuns ntr-un glas: ntru muli ani,de la Dumnezeu,s domneti. La 14 aprilie 1457, tefan cel Mare este proclamat ca domn legiuit al Moldovei, n scaunul prinilor i strmoilor lui. Are cea mai lunga domnie,pana in 1504, deci aproape o jumatate de secol.

In paginile de aur ale istoriei noastre de veacuri sint inscrise victorii de mare rasunet ca cele de la Baia din 1467, de la Lipnic din 1470, din Codrul Cosminului de la 1497 etc., care au punctat domnia plina de izbinzi a acestui mare Voievod al Moldovei. Pentru inceput Stefan cel Mare, ca domn vrednic si mindru de trecutul glorios al inaintasilor sai, a refuzat sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea, care la 1453 cucerise faimosul si invicibilul pina atunci Constantinopol. Infuriat la culme de nesupunerea si cutezanta domnului Moldovei, el trimise porunca grabnica lui Soliman pasa. unuia din demnitarii si ostenii cei mai incercati ai sai, sa se lase de toate, sa porneasca neintirziat impotriva ghiaurului Stefan si sa treaca prin foc si sabie "vilaietul Bogdania", precum era numita de turci Moldova... Soliman Pasa renunta la asediul unei cetati albaneze, aduna in scurta vreme o armata numeroasa de peste 120 de mii de osteni bine pregatiti si inarmati, setosi de singe si averi, si porni infuriat asupra Moldovei, al carei domnitor incercase a sfida Poarta. Stefan cel Mare, dispunind doar de 40 de mii de luptatori curajosi si iscusitii si de vreo 9 mii de secui, unguri si poloni veniti in ajutor, a recurs la una din cele mai bine chibzuite tactici, verificate si in luptele sustinute mai inainte de vreme.

Lupta cea mare, a avut loc la 10 ianuarie anul 1475 pe valea Birladului la miazazi de Vaslui, intr-o asezare mlastinoasa, care ingreuna desfasurarea fortelor dusmane si manevrarile de armata. Anume aici isi puse de gind Stefan cel Mare si ostenii sai sa le intinda capcana turcilor. Zorii zilei cufundata in picla deasa au vestit prin sunetele de alarma ale trimbitelor si bubuitul tunurilor inceputul marii batalii. Clinchetele paloselor incrucisate se pierdeau in larma glasurilor celor raniti. Indemnurile de lupta nu conteneau nici pentru o clipa. Parea ca cerul se impreunase cu pamintul, potopind in noroi valea Birladului, altadata pustie.

Stefan in lupta (piesa turnata in bronz)

Stema Moldovei

"A fost un groaznic macel si putin a lipsit sa nu fie cu totii taiati in bucati si numai cu mare greutate Soliman pasa si-a scapat viata cu fuga", fusese nevoit sa recunoasca un cronicar turc, martor ai acelei batalii. Dupa biruinta de la Vaslui, constient de puterea si poftele hapsine ale turcilor, intr-o scrisoare adresata crestinatatii si tuturor cirmuitorilor din aceea vreme Stefan Voievodul ii avertiza de primejdia de moarte ce plutea asupra intregii Europe. Si intr-adevar in curind temerile domnitorului moldovean s-au dovedit intemeiate. In vara anului 1476 Mohamed al II-lea purcese el insusi in fruntea unei armate uriase spre "Tara Moldovei. La Valea Alba si la Razboieni Stefan cel Mare, cu o armata de vreo 12 mii de osteni, nu a putut tine piept puhoiului de 200 de mii de turci. Au rezistat insa cetatile Moldovei, pina la urma sultanul vazindu-se nevoit sa se intoarca la Poarta fara a-si realiza planurile sale de a supune Moldova, a-l izgoni pe Stefan cel Mare si a cuceri noi pammturi pe malul marii Negre. Luptele cu turcii au durat pina prin 1487,cind Stefan cel Mare, accepta platirea unui tribut puternicei Porti Otomane, obtinind in schimb libertatea Moldovei si pacea mult dorita in hotarele ei stramosesti.

Stefan cel Mare, vrednicul domnitor al Moldovei a izbindit in 34 din cele 36 de,razboaie, purtate de-a lungul glorioasei si zbuciumatei sale domnii, ajungind sa se, bucure de faima de bun gospodar ai tarii, iubitor si ocrotitor al artelor si culturii. Intre anii 1466-1469 din indemnul Domniei Sale au fost sa se inalte manastirea Putna, ajunsa mai apoi necropola voievodala si loc de pelerinaj pentru urmasii porniti in lupta pentru libertatea si independenta "Tarii Moldovei. Alte monumente de arta medievala au fost zidite la Voronet Patrauti, la Borzesti, locul nasterii si copilariei viitorului voievod, la Razboieni, Rauseni si in alte paminturi pe unde si-a purtat pasii Domnul nostru cel fara de moarte.

Stefan a purtat lupte cu ungurii in 1467 , la Baia , cu tatarii in 1469 la Lipnic , cu polonii in 1497 la Codrii Cosminului , si mai ales cu turcii , la Vaslui , in 1475 la Razboieni , in 1467 la Catlabuga in 1485 si la Scheia in 1486.

In perioada domniei lui, Moldova


a cunoscut o dezvoltare fara precedent si s-a facut respectata de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman. Negustorii italieni, polonezi sau armeni, care treceau prin Moldova dinspre Marea Neagra, aduceau mirodenii, covoare, metale i pietre preioase, postavuri i arme,contribuind la imbogatirea tarii. Astfel se explic cum a avut tefan mijloace materiale ca s lupte fr ncetare n lunga lui domnie. Avand bani din sursele amintite si fiind un conducator iscusit, calitate ce o avea inca din copilarie (Stejarul din Borzesti) a reorganizat oastea domneasca, dotand-o cu arme de foc, a inaltat cetati noi si le-a intarit pe cele vechi. S-a bazat pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cate ori a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamant si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de aparatori ai tarinei stramosesti.

Sfntul Daniil Sihastru povuind pe tefan cel Mare, tablou realizat de Pr. Mitrofan Ifrim, 1966

Cetatea de scaun- Suceava

In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpatii Orientali, Nistru si Marea Neagra.Capitala era in Cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac.

Cinci plachete care reprezint imagini din luptele lui tefan cel Mare i Sfnt (BAIA -14/15 dec. 1457, LIPNIC - 20 aug. 1469, VASLUI - 10 ianuarie 1475, CODRII COSMINULUI - 26oct. 1497) i sabia lui .

Vitejia sa pe cmpul de lupt a fost dublat permanent, de rvna sa pentru credina cretin. Aceast rvn pentru ortodoxie ia fost insuflat marelui voievod nc din perioada copilriei sale, prin grija i osteneala evlavioilor si prini. n numele acestei credine el ieea la rzboi, i tot aceast credin va fi cea care l va determina s zideasc numeroase locauri de cult (circa 44 la numr). Printre ctitoriile sale de referin se numr mnstirile: Putna (1470), Tazlu (1487), Vorone (1488), Borzeti (1494), Popui (1496), Rzboieni (1496), Nema (1497), Dobrov (1504), precum i biserici domneti rspndite pe ntreg cuprinsul Moldovei (Vaslui, Bacu, Iai, Cotnari, Dorohoi etc. ). De asemenea, tefan a contribuit cu danii substaniale la zidirea unor lcauri de cult din Muntenia, Ardeal, de la Sfintele locuri, precum i de la Muntele Athos (mnstirea Zografu). Poporul l-a numit bun, mare i sfnt: * Bun - pentru faptele sale de milostenie i iertarea celor greii; * Mare - pentru iscusina si strategia cu care a condus Moldova:a pus in slujba tarii si a credintei si mintea si bratul si inima ; * Sfnt - pentru luptele sale de aprare a ntregii cretinti, ct i pentru numrul mare de biserici i mnstiri pe care le-a zidit;

Viaa de rugciune personal a lui tefan cel Mare ne este artat i de cele trei icoane unite, numite triptic (sau Deisis) pe care erau nfiai : Mntuitorul, Maica Domnului i Sfntul Ioan Boteztorul, pstrate pn astzi n Mnstirea Putna (la muzeu), mpreun cu o cruce, pe care slvitul Voievod le purta la el permanent n cltorii i mai ales n btlii.

TRIPTIC - DEISIS Sec. XV. Pictur n tempera, pe lemn. Acest triptic i-a aparinut lui tefan cel Mare si se spune ca l-ar fi primit n dar de la soia sa, Evdochia. Reprezentarea lui Iisus alturi de Fecioara Maria i Ioan Boteztorul, ntr-o oper de art religioas, se numete Deisis ( termen consacrat)

Dintre toate lacasurile sfinte ridicate sau refacute in timpul domniei lui Stefan cel Mare, o insemnatate deosebita o are Manastirea Zografu, care se afla pe Muntele Athos din nordul Greciei.

Manastirea Zografu
a fost rectitorita integral de Sf. Stefan cel Mare intre anii 1466-1502

este zona formata dintr-un munte (2033 m) i o peninsul (cu lungimea de 60 km) n nordul Greciei.

Muntele Athos (Sfntul Munte)

Domnitorul Stefan cel Mare a donat Manastirii Zografu, steagul sau de lupta impreuna cu o icoana a Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Steagul purtat de el in atatea lupte, steagul cu care a castigat atatea razboaie, se pastreaza de cinci sute de ani in Sfantul Munte! Este cel mai inalt act de recunostinta fata de Dumnezeu, al unui mare aparator al crestinismului in Europa!

Aceast broderie a fost fcut din porunca lui Stefan cel Mare, ntrunul din centrele de art ale mnstirilor din Moldova i apoi a fost druit, mpreun cu alte odoare Mnstirii Zografu, de la Muntele Athos, al crei hram era nchinat sfntului Gheorghe.

Steagul de lupta a lui Stefan

In anul1504 Stefan s-a stins din viata ca urmare a unei vechi rani din tinerete, rana care nu i s-a vindecat toata viata. Mormantul Marelui Voievod Stefan cel Mare se afla la manastirea Putna.