Sunteți pe pagina 1din 47

definitii

Ansamblu complex si evolutiv de reguli; Experiente de invatare oferite de scoala; Sistemul documentelor scolare de tip reglator si

normativ; PROIECT PEDAGOGIC COMPLEX; PROCES: proiectare-aplicare-evaluare; PRODUS: documente oficiale (planuri, programe, manuale, ghiduri), documente elaborate la nivelul scolii (orar, programe de activitati), documente elaborate de profesori (planificari, proiectul unitatii de invatare, proiecte de lectii/activitati);

Concept-construct.

Abordarea comprehensiva
o analiz pe mai multe dimensiuni, cu relevarea relaiilor

dintre acestea. Se contureaz, n acest sens, trei planuri de analiz: planul structural, planul procesual i planul produsului. Planul structural evideniaz componentele curriculum-ului i relaiile dintre acestea, planul procesual indic trei procese proiectare, implementare, evaluare n acest fel realizndu-se o unificare a inteniilor cu aciunea i a acesteia din urm cu evaluarea,iar planul produsului indic rezultatele proiectrii curriculare, care pot fi difereniate n principale (planuri de nvmnt, programe curriculare, manuale colare i universitare) i auxiliare curriculare (ghiduri metodologice, seturi multimedia, soft-uri educaionale) (D. Potolea, 2002).

curriculum
un sistem complex de procese decizionale,

manageriale sau de monitorizare care preced, nsoesc i urmeaz proiectarea, elaborarea i implementarea, evaluarea i revizuirea permanent i dinamic a setului de experiene de nvare oferite n coal (A. Crian, 1998).

Alte definitii
J.L.Trump(Boston): Curriculum este o interactiune

intre profesor-elev-materie de invatat, la care adaugam obiectivele, fortele de rationalizare a invatarii si ceea ce se evalueaza.
organizarea experientei ce trebuie asimilate pentru dezvoltare personala, spirituala, profesionala.

G.Hass(idem): Curriculum este

intreaga experienta asimilata prin intermediul unor programe,


fomative si un mod de dezvoltare a personalitatii elevului, care determina metodologii si evaluare.

Implica un corpus de idei asociat unor obiective

Tipuri de curriculum
Dupa gradul de generalitate:

-curriculum general, educatie de baza pentru toti, trunchi comun de pregatire, curriculum nucleu, de baza; -curriculum de profil; -curriculum de specialitate.

Exista:
Curriculum oficial:

-de baza; -la decizia scolii - CDS: -extins; -aprofundat; -elaborat in scoala(optional la nivelul disciplinei, optional integrat).
*curriculum decis local CDL

Fundamentele curriculum-ului sunt interdisciplinare


Fundamentul sociologic se refera la cerintele

sociale si culturale fata de sistemul educativ, la valorile si orizontul de asteptare al actorilor sociali. Inseamna politici educationale raportate la nevoile sociale, globale, nationale, regionale/locale, parteneriat educational si social pentru educatie, articularea formal-nonformal-informal in educatie.

Curriculum-temeiuri
Fundamentul psihologic: adaptarea la

particularitatile individuale si la caracteristicile dezvoltarii psihice, valorizarea potentialului; Fundamentul epistemologic: integrarea cunoasterii, stiinta asimilata ca proces, ca model epistemic, abordarea interdisciplinara, logica si istoria ideilor; Fundamentul filosofic: rationalitatea discursului si a actiunii educationale, abordarea unitara, sistemica, orientarea valorica la nivel de finalitati, nivelul deciziilor macrostructurale, de ordin politic, al orientarilor generale.

Ideologii educationale relevante in problema curriculum-ului


Umanism clasic-elitele genereaza valori care

trebuie transmise scolar, accentul cade pe continut, orientarea este academica; Progresivismul, centrarea pe cel care invata, legatura cu viata, valorificarea experientei, pedagogia proiectului; Reconstructionism-democratia ca mod de viata, reconstructia prin cultura, educatie

Modele de proiectare a curriculum-ului


Modelul rational, de tip scopuri-mijloace,

derivat din modelul R.W.Tyler, cu variante dezvoltate de DHainaut, H.Taba; Modelul centrat pe continut - D.Lawton; Modelul procesual: P.Freire, D.Walker; Modelul centrat pe rezultate/competente(OBE/CBE) -W.Spady; Modelul situational (M.Skilbeck, J.Goodlad); Modelul constructivist (L.Erickson,F.English); Modelul managerial (Johnson).

Modelul OBE-educatia/invatarea bazata pe rezultate, W.Spady


Politica si strategie de reforma; Centrarea pe iesirile din sistem, pe achizitiile

finale; Principiul oportunitatilor multiple de invatare si evaluare; Standarde de performanta precise; Valorizarea experientei anterioare.

Este un model deductiv de proiectare curriculara, axat pe indicatori de performanta si pe determinarea progresului.

Orientari generale la nivel de curriculum


Orientare pe elev, pe nevoi, cerinte

individuale; Axare pe proces si flexibilizarea ofertei de invatare; Asumarea diversitatii si valorizarea diferentelor; Deschidere sprepiata, nevoi prezente si deschidere spre viitor, nevoi ulterioare de formare; Managementul calitatii; Implicarea aspectului contractual al relatiei ped.;

provocari
Extinderea educatiei spre clasa zero si spre

adulti; Masificarea traditionalei calificari academice si cresterea in importanta a studiilor postuniversitare; Furnizorii de educatie se multiplica si se cauta cai de certificare a competentelor dobandite in medii informale ori nonformale; Invatarea permanenta, de-a lungul vietii etc.

Dimensiuni ale proiectarii curriculum-ului


Conceptuala: valori de referinta, concepte,

teorii; Tehnologica, procedurala (principii, etape, proceduri, metode); Descriptiva libertatea profesorului in constructia curriculum-ului; Evaluativa rezultatele inregistrate, evaluarea curriculum-ului.

principii
Principiul adecvarii la context; Princ. permeabilitatii fata de evolutiile actuale

in domeniul specific; Coerentei relatia curriculum-finalitati si relatia dintre diferitele grupuri de discipline; Al pertinentei formularea obiectivelor si selectarea continuturilor pe arii de formare:limba si comunicare, matematica si stiinte, om si societate, arte, tehnologii, educatie fizica si sport, consiliere si orientare.

Proiectarea curriculara
Globala si esalonata; A sistemelor si a proceselor; Definirea criteriului de optimalitate a instruirii-

maximizarea performantelor in invatare; Analiza componentelor si a interdependentelor, structural si procesual; Asumarea diversitatii si acceptarea diferentei; Stabilirea standardelor pe nivele: minim, mediu, maximal.

curriculum-ul - un proiect pedagogic


constructia progresiva elevii progreseaza permanent n procesul de educatie, iar fiecare stadiu de dezvoltare se construieste pe achizitiile din stadiile anterioare; flexibilitatea si parcursul diferentiat curriculum-ul raspunde nevoilor, capacitatilor si ritmurilor diferite ale elevilor (posibilitatea de a alege anumite activitati, discipline optionale, manuale etc.), particularizarea / adecvarea ofertei de educatie la nivelul fiecarei institutii de nvatamnt; coerenta curriculum-ul ofera un set coerent de finalitati pe niveluri de studiu, de discipline sau domenii de studiu, de activitati de nvatare ; se pot stabili legaturi ntre domeniile curriculare pentru un nivel de nvatamnt si ntre achizitiile specifice diferitelor niveluri; relevanta si amplitudinea curriculum-ului finalitatile, continuturile sunt adecvate nraport cu cerintele sociale si cu nivelul de dezvoltare al elevilor; ofera o gama larga de situatii de nvatare si contexte variate de educatie; egalitatea sanselor fiecare elev are nu numai dreptul, ci si oportunitati pentru a se dezvolta cognitiv, fizic si socio-afectiv; selectia si ierarhizarea culturala decupajul domeniilor cunoasterii umane si ale culturii n sens larg n domenii ale curriculum-ului, stabilirea disciplinelor scolare, precum si gruparea si ierarhizarea acestora n

Pentru a dezvolta curricula eficiente


Principii:

-al abordarii colective; -al deplinei transparente; -al limitarii autoritatii. Norme de organizare curriculara: -articularea-curriculum corelat, rel. Intre discipline si arii; -balansarea echilibru intre cultura gen.cult.de specialitate, intre educatia intelectuala si alte dim. -continuitatea dezvoltarea gradata a cun.,cap.etc.

Metodologia elaborarii curriculum-ului


Finalitati: scopuri/obiective generale, profil de

formare, obiective cadru, obiective de referinta, obiective concrete; Blocuri de continut pornind de la continutul structural al stiintei: date/fapte, notiuni, concepte, reguli, principii, legi, teorii, categorii prin transinformare, transpozitie (niveluri: statistic, semantic, pragmatic, sintactic) informatie verbala, deprinderi intelectuale, structuri si scheme operationale(abilitati, capacitati,priceperi), competente, strategii cognitive, atitudini, motivatii, valori.

Factorii determinanti ai curriculumului actual Trebuintele celui care invata;

Nevoile locale; Cerintele institutiei scolare; Progresul societatii-curriculum

social; Dezvoltarea cunoasteriicurriculum academic.

MODELE

modelul rational, un model axat pe fixarea componentelor de baza ale curriculum-ului, adica pe finalitati( la nivel de sistem si proces de invatamant) - continuturi metodologie - evaluare; modelul procesual, cel care pune in valoare interactiunea componentelor semnalate mai sus; modelul negociabil, un model care se axeaza pe optiunile actorilor educatiei: educatori profesionisti, parinti, elevi, comunitati educative, factori educationali administrativi.

ABORDAREA CURRICULARA
presupune centrarea pe obiective formative,

interdependenta obiectivecontinuturi( care trebuie sa fie flexibile, orientative, nu prescriptive)metodologie(diversificata, extinsa) -evaluare( integrata, formativa si sumativa, instrumentele de evaluare fiind centrate pe nivelul de structurare a unor competente si capacitati masurabile in performante concrete).

DICTIONAR EUROPEAN
Curriculum enunta intentii ale formarii,

incluzand: a)definirea populatiei tinta, finalitatile, obiectivele, continuturile, descrierea sistemului de evaluare, planificarea activitatilor, efectele asteptate privind modificarile de atitudine si de comportament ale indivizilor aflati in proces de formare; b) se opune notiunii de programa- descrierea unei liste de continuturi utilizate, in general, in pedagogia traditionala(F.Raynal, A.Rieunier).

Model triunghiular, model pentagonal


modele structurale:

modelul triunghiular (variabilele

curriculare fiind considerate: finalitatile educationale, continuturile instruirii si timpul de instruire/invatare); modelul pentagonal (variabile curriculare: finalitati, continut, timp, strategii de instruire, strategii de evaluare)

La sfarsitul ciclului de invatamant obligatoriu elevul ar trebui sa fi acumulat urmatoarele competente:

Competene de comunicare n limba matern i n dou limbi de

circulaie internaional Sa comunice, oral si scris, in limba romana Sa comunice, oral si scris, in doua limbi straine de circulatie Sa analizeze un text scris, sa evalueze o expunere orala, sa poata comunica aprecierile sale asupra celor receptate. Competene fundamentale de matematic, tiine i tehnologie Sa poate efectua calcule aritmetice in scris, cu calculatorul, mintal. Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene. Sa recunoasca, descrie si opera cu figuri geometrice plane si in spatiu Sa utilizeze corect marimile uzuale, unitatile de masura si conversia acestora. Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers, Pamant, materia nevie si materia vie. Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia, interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi. Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spatiul casnic

continuare

Competene digitale (de utilizare a tehnologiei informaiei pentru cunoatere i rezolvarea de probleme): Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente. Sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei. Competene axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activ i responsabil la viaa social): Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti, sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic. Competene pentru managementul vieii personale i al evoluiei n carier; Sa aiba capacitatea sa-si managerizeze propria cariera profesionala si sociala Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in folosul propriu si al societatii. Sa aiba deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care sa le considere egal de importante Sa aiba deprinderi de igiena personala, cunostinte de protectie impotriva bolilor si pastrarea sanatatii

Continuare 1
Competene antreprenoriale; Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in echipa,

adaptare la situatii noi si/sau extreme. Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii. Competene de expresie cultural Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate Sa cunoasca operele artistice esentiale ale umanitatii si ale culturii romane. Sa posede dorinta de a fauri el insusi creatii artistice. Competene de a nva pe tot parcursul vieii Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele necunoscute Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe parcursul vietii active. Sa utilizeze surse digitale de informare. Sa stie sa selecteze si utilizeze informatia utila pe un anumit palier profesional.

Planul de invatamant cadru


este un document oficial, care

reflecta politica educationala a statului respectiv si valorile pretuite(aprobate) in societate; stabileste obiectele de invatamant care urmeaza a fi studiate, ordinea studierii lor, numarul de ore saptamanal si anual, prevazut pentru fiecare obiect de invatamant, structura anului scolar; se prevede, de asemenea, caracterul obligatoriu, optional(alegeri fortate) sau facultativ al obiectului de invatamant.

Programa scolara
este un document oficial, cu valoare

instrumentala si operationala, detaliaza planul de invatamant prin prezentarea mai amanuntita a materiei de asimilat la un anumit obiect de invatamant; contine: obiective specifice(intermediare, de referinta), structura tematica (capitole, teme, subteme), numarul de ore orientativ la fiecare tema, indicatii metodice.

Proiectarea unui curriculum pe fiecare disciplina ar trebui sa cuprinda:

1. Detalierea competentelor (continuturi, capacitati, atitudini), pentru fiecare 2. 3. 4. 5.

6. 7.

clasa (V-IX), in trei variante: minim, mediu, maxim Elaborarea programelor analitice, deasemeni in variante, minim, mediu, maxim; Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a), indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare didactice; Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in variantele de la punctul 1, in vederea evaluarii. Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste personalizate, prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de pregatire la un moment dat, iar profesorii sa le foloseasca in evaluarea curenta si sumativa. Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in varianta maximala a curriculei. Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala (CDS)

orientari

orientarea academica traditionala, care ia ca punct de plecare ideea ca o programa trebuie sa cuprinda continutul de informatii si idei de care elevii au cea mai mare nevoie, accentul punandu-se pe cele mai valoroase idei ale trecutului, la care se adauga deprinderi si abilitati de baza(reprezentanti ai acestei orientari sunt M.Adler, A.Bloom, E.D.Hirsch, de orientare perenialista, pedagogia esentei); orientarea tehnicista, cea care vede in programa un proces metodologic procedural, ideea de baza fiind asigurarea eficientei in predare, invatare si controlul riguros pe fragmente mici; accentul cade pe investigarea, colectarea si aplicarea datelor, pe gestiunea acestora( reprezentanti ai acestei orientari in conceperea programelor sunt F.Bobbit, R.Gagne, R.Tayler, design instructional ori tehnologia instruirii, axarea pe comportamente observabile si masurabile, pe operationalizarea obiectivelor predarii-invatarii); orientarea deliberativa sau programa ca interpretare relativa, care se sprijina pe intelegerea contextuala a educatiei, pe reflectie, interpretare si raspuns, in vederea promovarii actiunii corecte prin exercitarea propriei judecati(reprezentanti: J.Schwab, L.Stenhouse, D.Walker); orientarea constructivista sau conceperea programei scolare ca o constructie activa, prin implicarea elevilor, cu accent pe modul de formare si transformare a propriei realitati, pe care elevii si-o construiesc singuri,, ceea ce presupune crearea si negocierea personala, critica si autonoma a sensului, semnificatiei(a ceea ce se face) de catre elevi, sprijiniti de profesori(reprezentanti sunt R.Driver,F.Smith, P.Fraisse, D.Purpel).

Manualul scolar, criterii


- conformitatea cu programa scolara; - acuratetea si validitatea

continutului; - accesibilitatea acestuia; - abordarea pedagogica in corelatie cu varsta si nivelul elevilor; - calitatea prezentarii si tehnoredactarii; - relevanta si calitatea ilustratiilor; - originalitatea si creativitatea abordarii; - calitatea materialelor folosite.

Caracteristicile curriculum-ului
adecvarea la realitatea romaneasca; permeabilitatea fata de tendintele si criteriile

internationale in domeniul elaborarii curriculum-ului; coerenta la nivelul componentelor unui curriculum si la nivelul raportului acestuia cu finalitatile sistemului de invatamant; pertinenta in raport cu obiectivele educationale; transparenta; articularea optima a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanenta.

Componentele curriculum-ului
Curriculum National pentru invatamantul

obligatoriu. Cadrul de referinta, document reglator care asigura coerenta componentelor sistemului curricular, in termeni de procese si de produse; Planurile -cadru de invatamant (cl.I-XII/XIII) stabilesc cele sapte arii curriculare: limba si comunicare, matematica si stiinte, om si societate, arte, sport, tehnologii, consiliere si orientare, obiectele de studiu in cadrul ariilor, resursele de timp corespunzatoare; Programele scolare; Ghiduri, norme metodologice si materiale suport privind aplicarea si monitorizarea procesului curricular;

Proiectarea curriculara
Globala si esalonata; A sistemelor si a proceselor;

Definirea criteriului de optimalitate


Analiza componentelor si a

interdependentelor:a)structural; b)procesual. Definirea standardelor de performanta: -minim; -mediu; -maximal.

Proiectarea curriculara
Model procesual Model TYLER, 1949

bazat pe: CONTEXTE CONDITII CRITERII ACTIVITATI DE INVATARE (model SKILBECK,1984)

SCOPURI CONTINUTURI ORGANIZARE EVALUARE

O C M E

Dezvoltarea curriculara
Trebuie sa fie rezultatul unei abordari

colective, in acord cu o filosofie democratica a educatiei si cu nevoile de comunicare eficienta intre agentii schimbarii si beneficiari; Implica:administratia scolara, managerul, consiliul de administratie, consiliul profesional, comitetul si asociatiile de parinti, elevii, experti in curriculum, juristi etc.

principii Al abordarii

colective; Al deplinei transparente; Al limitarii autoritatii;

Factorii care determina curriculum-ul scolar

Factorii extrascolari; Factorii normativi si

legislativi; Factorii pedagogici interni; Factorii cvasilegali(sisteme de acreditare a diplomelor si

Umanism,progresivism reconstructionism
Ideologii educationale

Umanism clasic

progresivism

reconstructionism

DICTIONAR
Arie curriculara= un

ansamblu de discipline, avand obiective de formare comune; ofera posibilitatea unor abordari pluri- si /sau interdisciplinare.

DICTIONAR
Cicluri curriculare= periodizare a

scolaritatii pe baza unor finalitati comune, grupare a anilor de studiu care nu coincide cu cea realizata la nivelul ciclurilor scolare(primar, gimnazial, liceal); definite fiecare printr-un obiectiv major, ele scot in evidenta continuitatea demersului educational, evitarea unor disfunctionalitati in trecerea de la o etapa scolara la alta; exista ciclul achizitiilor fundamentale, ciclul de dezvoltare, de orientare si observare, de aprofundare, de preorientare vocationala si specificare

DICTIONAR
Descriptori de performanta=descriere a

nivelurilor de formare(nivel superior, mediu, inferior), care vizeaza capacitati si subcapacitati specifice unui domeniu/arie de cunoastere; formularea unor indicatori sintetici ai reusitei invatarii

DICTIONAR
Schema orara= oferta educationala la

nivelul unei clase de elevi; se obtine prin imbinarea trunchiului comun de pregatire cu ceea ce se numeste curriculum la decizia scolii, adica un curriculum hotarat de scoala, pe baza resurselor umane si materiale pe care le are la dispozitie si pornind de la interesele si nivelul de pregatire al elevilor; se stabileste intre numarul minim si numarul maxim de ore pentru disciplinele de invatamant si pentru diferite clase.

DICTIONAR
Standarde de performanta =enunturi

sintetice care indica in ce masura au fost realizate de catre elevi obiectivele curriculare in termeni de cunostinte, capacitati si atitudini demonstrate; criterii de evaluare a calitatii predarii-invatarii, descrieri calitative ale unui nivel de performanta atins la sfarsitul unei etape/perioade de scolaritate; indeplinesc functii normative si reglatoare.

TEME DE REFLECTIE, LUCRARI APLICATIVE


1. Conceptul de curriculum si noua paradigma a

invatarii. Tipuri de curriculum 2. Definirea obiectivelor educationale- punctul de "intrare" in curriculum 3. Surse ale curriculum-ului 4. Metodologia de elaborare a unui curriculum. Proiectarea curriculara 5. Reforma curriculara : continuturi si documente specifice ( Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu, planuri - cadru de invatamant, programe scolare, manuale alternative ) 6.Adaptarea curriculum-ului : exercitii, aplicatii; 7. Curriculum diferentiat si personalizat. Consilierea psihopedagogica.