Sunteți pe pagina 1din 31

PARTEA II

REZISTENTA LA OBOSEALA
SUB
SOLICITARI VARIABILE
DE
AMPLITUDINE CONSTANTA


Capitolul 7


PROPRIETATILE
MATERIALELOR LA
OBOSEALA
7.1. Rezistenta la oboseala a
elementelor fara concentratori
Caracteristicile ciclului
de amplitudine
constanta
Clasificarea ciclurilor periodice stationare
Functie de marimea tensiunilor extreme
Ciclu oscilant (tensiunile extreme au acelasi semn)
Ciclu pulsant (una din tensiunile extreme este nula)
Ciclu alternant (tensiunile extreme au semne
contrare)

Functie de efortul unitar mediu (o
m
)
Ciclu pozitiv (o
m
> 0 )
Ciclu simetric (o
m
= 0 )
Ciclu negativ (o
m
< 0 )

Cel mai periculos este ciclul alternant simetric




































































































7.1.1. Curba lui Wohler

) ( .
) . , ( log log
max
Basquin lui ecuatia const N
sau
material de const C k C N k
k
a
=
+ =
o
o
Domeniul durabilitatilor mici
(oboseala oligociclica)
Durata de viata < 10
4
cicluri
Apar deformatii macroplastice in fiecare ciclu

Domeniul durabilitatilor mari
Durata de viata > 10
5
cicluri
Comportare dominant elastica
Cazurile obisnuite in practica
Orice material are o infinitate de rezistente la
oboseala, functie de:
Tipul de ciclu (coeficientul de asimetrie)
Tipul solicitarii (incovoiere, tractiune, compresiune,
torsiune).

Cel mai frecvent utilizate sunt rezistentele la
oboseala prin cicluri simetrice si pulsante.

Simbolul rezistentei la oboseala poarta ca indice
coeficientul de asimetrie.

Notarea rezistentelor la oboseala a otelului
o
r
Rezistenta la rupere statica (R = +1)
Rezistenta la oboseala prin ciclu
simetric (R = -1) o
-1



Rezistenta la oboseala prin ciclu
pulsant (R = 0) o
0



Rezistenta la oboseala prin ciclu
oarecare pozitiv (0 < R < 1) o
B














Oboseala materialelor in domeniul durabilitatilor mari

Exemplu de calcul 1
In figura sunt reprezentate
rezultatele experimentale
obtinute la incovoiere ciclica
(R = -1) pentru 25 de oteluri
curente.

In ordonata sunt trecute
valorile o
N
/o
r
, unde
o
N
- rezistenta la oboseala
pentru N cicluri
o
r
- rezistenta de rupere
statica
Rezistenta la oboseala pentru N = 10
3
cicluri este aproximativ 0,8o
r
.
Rezistenta la oboseala se manifesta la N = 10
6
cicluri si se noteaza
cu o
-1
= 0,5o
r
.
Determinarea constantelor de material:

( )
1
2
1
6
1
3
8 , 0
log
8 , 0
log
3
1
10 log log
10 log 8 , 0 log

=
+ =
+ =
o
o
o
o
o
o
r
r
r
C
k
C k
C k
Avand cunoscute cele 2 constante, se poate calcula
rezistenta la oboseala pentru um N dat:




sau durabilitatea N la un o
N
dat:

6 3
10 10 , 10 s s = N N
k C
N
o
6 3
1
10 10 , 10 s s =

N N
k
N
k
C
o
Relatia intre rezistenta la oboseala o
B
si rezistenta
la rupere o
r

Intre cele doua
rezistente exista o
relatie de
proportionalitate
demonstrata
experimental
o
B
= oo
r

Pentru oteluri
o =(0,4 0,5)
Exemplu de calcul 2
Se cunoaste rezistenta la rupere statica a unui
otel o
r
= 385 MPa.

Sa se stabileasca rezistenta la oboseala la
incovoiere simetrica (o
-1
) si limita de oboseala
pentru N = 710
4
cicluri.

Sa se detrmine durabilitatea pentru
o
N
= 0,5o
r
.

7.1.2. Diagramele rezistentelor la
oboseala

Definitie: constructii grafice care reprezinta
variatia rezistentei la oboseala, pentru
diferite cicluri, functie de coeficientul de
asimetrie R.
Ciclul de solicitare poate fi
reprezentat printr-un punct M de
coordonate {o
m
; o
a
}

Suma coordonatelor punctului M:
o
m
+ o
a
= o
max
(efortul unitar maxim al ciclului)

Panta dreptei OM:




Se prelungeste dreapta OM
punctul limita L


Ciclul limita L {o
mL
; o
aL
}
este ciclul pentru care
efortul unitar maxim este
egal cu rezistenta la
oboseala a materialului,
corespunzatoare
coeficientului de asimetrie R

R
R
tg
m
a
+

=
+

= =
1
1
min max
min max
o o
o o
o
o

o
max L
= o
m
+ o
a
= o
R
Diagrama rezistentelor la oboseala (sau
curba ciclurilor limita) = locul geometric
al punctelor L.

Cunoscand pozitia punctelor M si L
coeficientul de siguranta al ciclului
reprezentat de punctul M.
a) Diagrama Haigh (diagrama rezistentelor la
oboseala in coordonate o
m
, o
a
)
Se recunosc:
A - ciclul simetric
(o
m
= 0, o
a
= o
-1
, R = -1)
B ciclul pulsant
(o
m
= o
a
= o
0
/2, R = 0, = 45)
C solicitarea statica
(o
m
= o
r
, o
a
= 0, R = +1)

Daca punctul M se gaseste
in interiorul suprafetei
OABLC ciclul nu este
periculos
b) Diagrama Smith (da variatia eforturilor unitare o
max
si
o
min
in functie de o
m
)
C, C solicitare statica de
intindere / compresiune
(o
m
= o
rt
; o
m
= o
rc
)
A
1
, A
2
ciclul simetric limita
(o
m
= 0; o
-1t
, o
-1c
)
B
1
, B
2
ciclul pulsant limita
pozitiv (o
m
= o
-0t
/2, B
2
B
1
= o
max L

= o
0t
)
B
1
, B
2
ciclul pulsant limita
negativ (o
m
= -o
-0t
/2, B
2
B
1
=
o
0c
)
Daca ciclul reprezentat prin
segmentul D
1
D
2
{o
max
; o
min
} este
in interiorul diagramei
A
1
B
1
CA
2
B
2
C ciclul este
nepericulos


Utilizarea diagramelor rezistentelor in
formele lor anterioare prezinta dificultati
practice datorita urmatoarelor aspecte:
Construirea lor este laborioasa
Comportarea materialului solicitat peste limita
de curgere implica aparitia deformatiilor
plastice

Diagrama schematizate (pentru calculul practic
la oboseala)
Ipoteze
1. Diagramele se utilizeaza de obicei numai in
partea dreapta a axei (o
m
> 0); exceptie fac
materialele care se comporta diferit la intindere
/ compresiune
2. Pentru materialele ductile, se limiteaza
diagramele la valoare limitei de curgere statica
(o
max
= o
c
).
Ciclurile care depasesc limita de curgere
produc deformatii plastice accentuate si nu
intereseaza.
a) Schematizarea diagramei Haigh
Se fixeaza pe axa orizontala
punctul C (OC = o
c
)

Se duce dreapta CD la 45;
orice punct de pe aceasta
dreapta are
o
max
= o
m
+ o
a
= o
c
;
punctele de deasupra ei
depasesc limita de curgere

Se elimina din diagrama Haigh
portiunea BCE situata
deasupra liniei de curgere;
aceste cicluri nu produc rupere
la oboseala dar produc
deformatii plastice inadmisibile


Diagrama permisa: ABC
Diagramele se schematizeaza prin linii drepte (diagramele cu
linii curbe sunt incomode pentru calculul analitic)

Schematizarea Gerber (parabola AC)


Schematizarea Goodman ( linia AC
pentru materiale fragile)



Schematizarea Sonderberg (linia AD
pentru materiale ductile)



(
(

|
|
.
|

\
|
=

2
1
1
r
m
a
o
o
o o
(

=

r
m
a
o
o
o o 1
1
(

=

c
m
a
o
o
o o 1
1
Schematizarile Goodman si Sonderberg neglijeaza o buna parte din
capacitatea de rezistenta a materialului subestimarea coeficientului
de siguranta
Schematizarea Serensen
- Se duce linia de curgere
o
max
= o
m
+ o
a
= o
c

(din punctul D la 45)

- Se continua linia AB pana la
intersectia cu linia de curgere
punctul E

- Diagrama permisa: ABED

- Daca B si E sunt apropiate se
poate considera chiar si ABD



Exemplu de calcul 3
Fie un element din otel pentru care o
r
= 1000 MPa.

Sa se determine rezistenta la oboseala pentru un ciclu
pulsant (R = 0) si tensiunea maxima admisa pentru ciclu.
Efectul tensiunii medii
Pe masura ce tensiunea
medie creste durata de
viata mai mica si
rezistenta la oboseala
mai scazuta


Schultz senzitivitatea
la tensiunea medie a
ciclului:


m
m 1
tan M
o
o o
= =

Diagrama 1 Corectia Schultz (luarea in
considerare a efectului tensiunii medii)