Sunteți pe pagina 1din 17

Hipnoza Ericksoniana

Motto: Exista

lucruri pe care le stiti, dar nu stiti ca le stiti. Cand veti sti ceea ce nu stiti ca stiti, atunci va veti schimba. Sunt cuvintele pe care Milton H. Erickson, inventatorul autohipnozei, le spunea pacientilor lui in timpul transei.
Elaborat: Berco Nadejda

Milton H. Erickson (1901-1980) a fost recunoscut drept cea mai faimoasa autoritate mondiala in hipnoterapie. La inceputul anilor 30, hipnoza se afla intr-o pozitie curioasa, multi cectatori erau de acord ca hipnoza a jucat un rol central in primele studii asupra psihopatologiei si este primul efort in directia psihoterapiei, dar demersurile asociate acesteia au fost inlocuite, pe de o parte, cu demersurile scolilor psihanalitice si pe de alta parte cu psihologia experimentala. In aceasta situatie a aparut Milton Erickson. Acesta a accentuat faptul ca dezvoltarea interrelatiilor terapeut pacient si a increderii reciproce era vitala pentru succesul psihoterapiei.

Milton H Erickson(1901-1980) parintele a ceea ce a devenit "Hipnoza Ericksoniana" - sau hipnoza de orientare ericksoniana, este recunoscut drept cea mai faimoasa autoritate mondiala in hipnoterapie si in psihoterapia strategica de scurta durata. Este considerat drept cel mai mare profesionist din lume in materie de comunicare. Se baza in munca sa pe "invatarea inconstienta", experientiala. El a fost predintele Societii Americane pentru Hipnoz Clinic i membru fondator al Asociaiei Americane de Psihiatrie, al Asociaiei Psihologilor Americani, i al Asociaiei Americane a Psihopatologilor. El a ieit n eviden prin demonstrarea nfluenelor minii incontiente, ca factor creativ i generator de soluii. De o deosebit importan sunt i influenele lui n domeniul terapie directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop, i a programrii neuro lingvistice. Erickson se ddea adesea exemplu pe sine nsui pentru a exemplifica puterea minii incontiente. Multe din nvturile lui anecdotice i autobiografice au fost strnse i publicate de Sidenaz Rosen n cartea intitulat My Voice Will Go With You(vocea mea va merge spre voi). Multe din experinele personale ale lui Erickson chiar i de la o vrst fraged au fost identificate ca fiind hipnotice sau autohipnotice.

Erickson a crescut n localitatea Lowell, Wisconsin, ntr-o familie modest de fermieri i inteniona s devin fermier ca i tatl su. El avea ns o dezvoltare ntrziat i a fost de mic diagnosticat cu dislexie i incapacitatea de a distinge culorile. Biatul a reuit s-i vindece dislexia prin intermediul unor "raze de lumin" sau "momente creatoare" aa cum le descrie lucrarea "Autohypnotic Experiences of Milton H. Erickson" La vrsta de 17 ani el a contractat poliomielit i a fost att de grav paralizat nct medicii erau convini c acesta va muri. Chiar ntr-un astfel de moment critic, o noapte n care starea lui era deosebit de critic, Ercikson a trit o astfel de experin autohipnotic. E: Cum stteam ntins pe pat n acea noapte, am auzit cum cei trei doctori le spuneau prinilor mei n camera de alturi, c biatul lor avea s moar pn a doua zi diminea. Mama mea a venit la mine n camer. Am rugat-o s mute oglinda la captul patului, ntr-un anumit unghi. Ea nu a neles motivul, credea c delirez. Vorbeam cu mare dificultate. Dar sub acel unghi puteam s privesc prin oglind i crptura uii, prin fereastra de vest a celeilalte camere.

R: Grija dumneavoastr i dorina de a vedea apusul soarelui a fost o metod de a v menine n via n acel moment deosebit de critic n ciuda prediciei medicilor. Dar de ce numii aceasta o experien autohipnotic? E: Vedeam cum apusul de soare umplea tot cerul. tiam c acolo exista un copac n faa ferestrei, care n mod normal nu mi-ar fi permis s vd acest lucru, ns eu l blocam. R: l blocai? Era acea percepie selectiv care te face capabil s intri n stri modificate de contiin? E: Exact. Nu am fcut-o contient. Vedeam apusul de soare, dar nu vedeam frunzele i bolta bogat a copacului care erau dincolo de fereastr. Cnd n final m-am trezit, mi-am ntrebat tatl de ce au mutat frunzele, copacul i bolta de la locul lor? Nu realizasem c de fapt eu le tersesem mintal cnd mi-am fixat atenia att de intens pe apusul soarelui. La mult timp dup aceea, cnd mi-am revenit din criz i mi fceam griji datorit slabelor caliti pe care le aveam, m ntrebam. oare cum o smi ctig existena cnd voi fi mare. Publicasem deja un eseu un jurnalul naional al agricultorilor: "De ce prsesc tinerii ferma." Nu mai credeam cu atta trie c voi deveni fermier, dar a putea ajunge medic.

Cu toate c i-a revenit, Erickson era imobilizat la pat, incapabil s vorbeasc, devenind ns contient de semnificaiile nonverbale ale comunicrii- limbajul corpului, tonul vocii i modul n care aceste expresii non-verbale le contraziceau adesea pe cele verbale. El a nceput s i evoce amintirile activitii musculare a propriului corp "memoriile corpului". Concetrndu-se asupra acestor amintiri, el a nceput s rectige controlul asupra unor pri ale corpului, devenind capabil s vorbeasc i s i mite braele. Aceast experin a contribuit probabil la tehnica de utilizare a "ordeals" n contextul terapeutic. Erickson era un student la medicin extrem de avid de cunoaterea factorilor psihiatrici, dobndind diploma n psihologie n timp ce era nc student la medicin.

Primele sale studii asupra hipnozei le-a facut ca student in ultimii ani, in timpul seminarului de hipnoza, pe parcursul anilor 1923-1924, la Universitatea din Winsconsin, cu supervizarea profesorului dr.Clarck L.Hull, fondator al psihologiei experimentale si al teoriei invatarii hipnozei si a transei ca experiente normale, care se pot dezvolta in timpul perioadelor de introspectie. Erickson si-a primit gradele de Bachelor, Master in Psychology, precum si doctoratul la Universitatea din Wisconsin.
Dupa absolvire a lucrat in domeniul clinic continuand sa sustina o vasta activitate experimentala cu diferiti subiectii, dintre care cei mai fideli au fost chiar membrii familiei sale.Se casatoreste cu Elizabeth Moore, care timp de patruzeci de ani, este persoana cea mai apropiata de el in plan personal si profesional si cu care are opt copii-patru baieti si patru fete. In 1948, Erickson se muta cu familia in Phoenix, Arizona. El continua o intensa practica particulara in domeniul psihoterapiei si calatoreste frecvent pentru a preda hipnoterapia. Secretul succesului lui Erickson poate fi formulat astfel: "Schimbarea cadrul de referinta al mintii constiente si apelerea la resursele existente, pe care fiecare persoana le-a experimentat si automatizat in mod necesar in istoria vietii sale". Abordarea sa fata de oameni este aceeasi cu abordarea fata de sine insusi si anume: "a invata minte sa se concentreze pe nenumarate cunostinte, potentialuri si resurse interioare de natura inconstienta

Transa i mintea subcontient Erickson credea c mintea subcontient ascult ntotdeauna i c indiferent dac pacientul se este n trans sau nu acestuia i se pot face sugestii care s-l influeneze hipnotic, att timp ct aceste sugestii rezoneaz la nivel subcontient. Erickson observa atent reaciile pacientului la sugestiile lui indirecte i antrena subcontientul ca acesta s participe activ la procesul terapeutic. Ceea ce aparent era o conversaie normal, putea s induc subiectului o trans, sau s provoace n acesta schimbri terapeutice. De menionat deosebirea ntre ceea ce nelegea Erickson prin subcontient i conceptul lui Freud despre acelai termen. Sttea n obiceiul lui Erickson ca acesta s strecoare sugestii indirecte n toate situaiile, inclusiv n propriile cri, scrisori, lecturi i seminarii. El era de prere c este n avantajul terapiei ca i terapeutul s intre n trans.

Erickson susinea c transa este un fenomen zilnic comun. De exemplu, n timp ce ateptm autobuzul sau trenul, citim sau ascultm, sau chiar cnd suntem absorbii de exerciii fizice, este normal s intrm n trans, izolnd atenia de stimulii irelevani. Aceste stri sunt att de comune i familiare, nct ele nu sunt recunoscute ca fiind fenomene hipnotice. Aceeiai situaie este evident n viaa de zi cu zi de cte ori atenia este fixat de o ntrebare, sau experien care provoac uimirea, neobinuitul, surpriza sau orice strnete interesul unei persoane. n astfel de momente, oamenii triesc o trans comun vieii de zi cu zi; ei tind s priveasc fix, fie la stnga, fie la dreapta, n funcie de emisfera cerebral dominant ( Baleen, 1969) i se manifest privind in gol. Ochii acostora pot s se i nchid, corpul tinde s fie inert ( o form cataleptic), anumite reflexe ( ex. inghiirea, respiraia, etc.) pot fi suprimate, i acetia par decuplai de lumea nconjurtoare pn n momentul ncetrii cutrilor de la nivel subcontient, obinut n urma gsirii de noi idei, rspunsuri, sau puncte de referin care fac posibil orientarea general. Se poate afirma c n viaa de zi cu zi, contientul se afl ntr-un proces de transfer continuu ntre orientarea general n mediul nconjurtor i microdinamica transei De asemenea acesta a descoperit multe tehnici pentru a crete probabilitatea apariiei transei. El a dezvoltat tehnici verbale sau nonverbale fiind pionierul ideii c starea de uimire, monopilzre a ateniei i confuzie sunt n realitate doar diferite tipuri de trans. ( Aceste fenomene sunt desigur instrumente psihologice principale utilizate de muli mistici i predicatori religioi, fiind exploatate de evangeliti, lideri de cult i oameni sfini de toate categoriile).

Technici indirecte n timp ce hipnoza clasic este autoritar i direct, strnind adesea rezistena subiectului, modul de abordare a lui Erickson este permisiv, adaptabil i indirect.n timp ce un hipnotist clasic ar spune :"intri n trans" un hipnotist Ericksonian ar spune "poi nva n mod confortabil s intri n transDeoarece inducia are loc pe parcursul unei conversaii "normale" hipnoza Ericksonian este cunoscut sub denumirea de Hipnoz Mascat. Erickon susinea c nu este posibil ca mintea contient s instruiasc mintea subcontient i c sugestiile autoritare vor fi, probabil ntmpinate cu rezisten. Mintea subcontient reacioneaz la oportuniti, metafore, simboluri i contradicii. Sugestiile hipnotice efective trebuie formulate "suficient de vag", lsnd spaiu subiectului, astfel nct acesta s umple golurile cu propriile convingeri subcontiente- chiar dac acetia nu percep n mod contient ceea ce se ntmpl. Hipnoterapeutul priceput, construiete aceste "goluri de neles" ntr-un mod adaptat individual fiecrui subiect astfel nct acesta s reacioneze ct mai probabil n modul anticipat i dorit de terapeut. De exemplu, autoritarul "vei renuna la fumat" va avea la nivel subcontient un efect mai mic dect "poi s devii nefumtor". Prima, este o comand care probabil provoac rezisten i atrage atenia asupra actului de a fuma, cea de-a doua este o deschidere, o invitaie ctre o posibil schimbare, fr presiune, care este mai puin probabil de a fi respins de ctre subiect.

Technica Confuziei O persoan confuz are mintea contient ocupat i preocupat, fiind mult mai nclinat spre a se orienta prin soluiile propuse de mintea subcontient. Persoana confuz intr singur n stri favorabile transei, fiind astfel gata de a fi condus n trans fr a opune nici cea mai mic rezisten. Confuzia poate fi creat prin cuvinte ambigui, complicate, prin fraze nerostite pn la sfrit, ntreruperea propoziiei, sau multe alte tehnici care stimuleaz cutarea transderivaional. Chirurgul scoian James Braid, care a inventat termenul de "hipnotism", susinea c focusarea ateniei este esenial pentru crearea transei hipnotice; teza sa era, c hipnoza este n esen o stare de focuzare extrem. Dar este dificil pentru persoane stresate de durere, team sau suspiciune s se focuzeze asupra altor stimuli. n aceste cazuri, alte metode de inducere a transei devin importante, sau cum explica Erickson: ... utilizarea ndelungat i frecvent a tehnicilor de confuzie, a avut efecte pozitive n cazurile unde era necesar o inducie rapid, n special n condiii nefavorabile, cum ar fi perioadele terminale extrem de dureroase a unor boli, sau la persoane interesate dar ostile, agresive i resistente...

Inducia prin strngerea minii Printre cele mai cunoscute inovaii ale lui Erickson se numr i tehnica scuturrii minii ( Handschake Induction) o variant a tehnicii prin confuzie.Inducia este fcut de ctre hipnotist prin ntreruperea gestului firesc de salut prin strngere de mn. Dac procesul de strngere a minii se desfoar ntr-un mod neteptat pentru subiect, se creeaz o trans simpl, non-verbal, care este apoi utilizat i aprofundat de ctre hipnotizator. Diversele descrieri ale lui Erickon, privitoare la "inducia prin strngere de mn" indic faptul c e necesar o anumit cantitate de improvizaie, precum i supravegherea atent i aciunea continu asupra subiectului, pn acesta reacioneaz conform ateptrilor hipnotizatorului.

Ce poate face hipnoza si cui ii poate fi de folos? Stari de transa pot fi utilizate in medicina, stomatologie, psihoterapie. In bolile cornice, pentru a facilita examinarile neplacute, pentru a pregati anestezia pentru operatie. In stomatologie pentru a reduce anxietatea si pentru a face tolerabile tratamentele indelungate, pentru a obtine anestezia hipnotica, mioartropatia, problemele articulatiei mandibulare, si pentru a face posibil tratamentul atunci cand este un reflex de gag excesiv. In psihoterapie este util in tratamentul anxietatii, fobiilor, depresiei, stresului port-traumatic, tulburarilor psihosomatice: colon iritabil, tensiune arteriala crescuta, psoriasis, alergii, migrene, durere cronica, cancer; ca si in tratamentul tulburarilor alimentare, insomniilor, obiceiurilor nesanatoase, precum fumatul. In transa este de asemenea posibil sa se gaseasca sursa problemelor prin intermediul regresiei si colatoria in viitor pentru a trai noi modalitati de a trai fara simptom. Alte tratamente, cum este terapia comportamentala pot fi semnificativ facilitate

n ultima parte a vieii sale, terapeui din ntreaga lume veneau la (SUA) Phoenix pentru a-i fi studeni, participnd la seminariile lui. Fiind considerat drept cel mai mare profesionist din lume, se impune ca un lucru necesar analiza metodelor sale, n cadrul tiinific al comunicrii . El este considerat de catre foarte multi, drept cel mai mare psihoterapeut al acestui secol. Jeffry Zeig, directorul Fundatiei Milton Erickson, afirma n 1980 ca aa cum Freud sau Jung sunt cunoscui ca mari personalitti care au contribuit major la teoria psihoterapiei, i Erickson va fi cunoscut prin contribuia sa marcant la practica psihoterapiei. Erickson a fost un adevarat maestru al interveniilor psihoterapeutice i rmne, prin abordarile sale, un varf al psihoterapiei. Milton H. Erickson a ncetat din via n martie 1980 la vrsta de 78 de ani, lsnd n urm patru fii, patru fiice i nenumrate contribuii n domeniile psihologiei, psihiatriei, psihoterapiei, hipnoterapiei, pedagogiei, i comunicrii.

Concluzie Milton H. Erickson nu considera inconstientul ca fiind un depozit de conflicte si tendinte inacceptabile refulate, asa cum il considera psihanaliza. Inconstientul contine informatii si modalitati de rezolvare a unor probleme mult mai ample si mai interesante decat cele care sunt la indemana mecanismelor constiente.. Profesorul Dafinoiu (parintele hipnozei in Romania) spunea adesea metafora calului si a calaretului. Calaretul este constientul, care desigur ca ghideaza calul (inconstientul). Insa ar fi culmea ca acel calaret sa avertizeze calul de fiecare data cand trece pe langa o groapa. Din aceasta perspectiva, cauza multor limite interioare sau tulburari de natura psihologica poate fi interventia controlului constient voluntar asupra controlului inconstient involuntar. Exemple la indemana sunt anxietatea si atacurile de panica (cele mai frecvente la ora actuala alaturi de depresie), balbismul sau tulburrile sexuale (impotenta psihogena, ejacularea precoce sau tardiva). Atunci cand vrem sa controlam constient ceea ce este de fapt inconstient se pot produce probleme interne ca in cele doua povestioare terapeutice de mai jos: Un batran, cu o barba lunga, simbol al intelepciunii a fost intrebat de un tanar cum anume isi aseaza barba cand doarme. Batranul a raspuns ca nu a dat vreodata importanta acestui lucru insa maine ii va spune. Venind ora culcarii, batranul a inceput sa constate cum anume isi aseaza barba. A ridicat-o deasupra paturii insa simtea ca nu asta-i pozitia, apoi a bagat-o dedesubt si la fel. A pus-o pe o parte si pe alta, si de fiecare data aceeasi problema. A doua zi i-a spus tanarului ca de cand l-a intrebat cum anume isi aseaza barba inainte sa doarma, nu a mai putut inchide un ochi. Astfel, ce-i inconstient e de preferat sa ramana inconstient. Caci, de fiecare data cand apar tensiuni si conflicte intre constient si inconstient, cel din urma castiga.

O insecta privind zecile de picioare ale miriapodului, era curioasa cu care dintre ele face primul pas. Intrebandu-l, miriapodul a spus ca nu a dat niciodata importanta acestui lucru. Si pe masura ce cauta sa constientizeze cu care picior face primul pas, nici ca mai reusea sa mearga. Mintea lui constienta nu stia care era acel picior. Erickson a ieit n eviden prin modul neconvenional de abordare a psihoterapiei, descris de Jay Haley n "Terapii Neobinuite" i Hypnotherapy: An Exploratory Casebook, by Milton H. Erickson and Ernest L. Rossi (1979, New York: Irvington Publishers, Inc.). El a introdus utilizarea extins a metaforelor terapeutice i ale povestioarelor precum i a hipnozei remarcnduse prin rezultatele terapeutice obinute ntr-un timp extrem de scurt i n edine puine. Interveniile Ericksoniene au influenat substanial dezvoltarea terapiilor strategice i a terapiei sistemice a familiei. Remarcabil este utilizarea particularitilor pacientului n terapie, acestea incluznd credinele acestora, expresii preferate, backgroundul cultural, istoria personal, sau chiar obinuiele neurotice ale acestora. Prin conceptualizarea subcontientului ca fiind clar separat de mintea contient, cu propriile percepii, interese, reacii i nvminte, el a demonstrat c mintea subcontien este creatoare, generatoare de soluii i cel mai adesea pozitiv. El a influenat puternic dezvoltarea programrii neuro lingvistice (NLP) care se bazeaz n mare msur pe metodele sale.

Motto: n viaa fiecarui om ar trebui s apar puin confuziedar i puin iluminare Iar vocea mea te nsoete pretutindeni i se transform n vocea prinilor ti, a profesrilor ti, a colegilor ti de joac i n glasul vntului i al ploii. DR. MILTON ERICKSON, Doctor n tiine