Ingineria Mediului

TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Asistent univ. dr. ing. DANIEL LEPADATU
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1
TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?
Asistent univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Absolvent Facultatea de Constructii IASI
Sectia cu predare in limba franceza 1998
MASTER Studii aprofundate

Protectia si reabilitara cladirilor 1999
DOCTORAT - FRANTA
Universit dAngers 2006
CURS de Specializare CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIE

Facultatea de Hidrotehnica Iasi 2007
Catedra de Constructii Civile si Industriale

Facultatea de Constructii IASI 2006
Adresa de contact
daniel.lepadatu@gmail.com
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
INGINERIA MEDIULUI
NUMARUL DE CREDITE = 3 ECT FORMA DE EXAMINARE
SCRIS DE TIP GRILA
NOTA FINALA
NOTA DE LA EXAMEN 50% NOTA DE LA PROIECT 50%
Determinarea impactului asupra mediului a incalzirii unei cladiri de locuit.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
MEDIUL INCONJURATOR
Ansamblu de factori naturali si artificiali Fizici, biologici si sociali
PROTECTIA MEDIULUI
Ansamblul de masuri intreprinse cu scopul de a pastra echilibrul ecologic: - prevenirea poluarii - mentinerea factorilor naturali - garantarea conditiilor de viata si de munca pentru generatiile viitoare
STIINTA MEDIULUI INCONJURATOR
Ansamblu de notiuni necesare studierii impactului OMULUI asupra MEDIULUI . Stiintele care servesc stiinta mediului:
Agricultura, Filosofia, Geografia, Informatica, Biologia, Legislatia, Sociologia, Economia Fizica si Chimia
POLUANT
SUBSTANTA (solida, lichida sau gazoasa) prezenta in NATURA cu efecte negative asupra SANATATII si MEDIULUI
DESEU
Orice reziduu rezultat din procedeele industriale, Orice BUN abandonat de OM
ECOLOGIE
Stiinta care studiaza ecosistemul
Relatiile dintre VIATA si MEDIU Influenta MEDIULUI asupra dezvoltarii VIETII
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
ECOSISTEM
Ansamblu de factori fizici (sol, apa aer, lumina, temperatura) numit HABITAT sau BIOTOP si ORGANISMELE VII
NIVEL DE POLUARE
Concentratia probabila dintr-un factor de mediu inconjurator masurata intr-o zona sau intr-un punct si comparata cu cea admisa de norme (CMA)
INVENTAR DE POLUANTI
Ansamblul de factori poluanti exixtenti intr-o anumita zona
POTENTIAL POLUANT
Nivel posibil de poluare datorat unui factor poluant existent intr-o anumita zona
CMA
Concentratia Maxim Admisa produsa de n factor poluant si care daca nu este depasita nu are efecte negative asupra sanatatii.
DEZVOLTARE DURABILA
Dezvoltarea care SATISFACE NEVOILE PREZENTULUI fara a COMPROMITE (DIMINUA) NEVOILE VIITORULUI
STRATEGIE
Ansamblul de METODE si MIJLOACE combinate cu scopul de a atinge un SCOP precis.
DEZVOLTARE DURABILA
Factori implicati:
Magnitudinea populatiei Pamantului Reducerea resurselor naturale Lipsa acordurilor Internationale in domeniu Decalajul prelungit dintre procesele din ecosistem Relatia MEDIU ECONOMIE Implicarea OMULUI
DEZVOLTARE DURABILA
GRIJA pentru MEDIU este ESENTIALA DEZVOLTAREA COMPORTAMENT ECOLOGIC POLITICI DE MEDIU pe termen LUNG IMBUNATATIREA mediului SOCIO-ECONOMIC NOI INSTRUMENTE in DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA COOPERARE INTERNATIONALA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
11
ROMANIA - INFORMATII
Romnia este o tara de dimensiuni medii, cu o suprafata de 238391 kmP (a treisprezecea tara din Europa) si o populatie de 21733556 locuitori.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
12
ROMANIA - INFORMATII
Pentru atingerea obiectivelor de baza ale politicii de dezvoltare regionala, Legea nr. 151/1998 a permis constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntara a judetelor. REGIUNILE DE DEZVOLTARE 1) Nord-Vest, 2) Nord-Est 3) Sud-Vest, 4) Sud-Est, 5) Sud, Vest, 6) Centru, 7) Bucureti i Ilfov
RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

Prin resurse naturale se ntelege totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurator ce pot fi folosite n activitatea umana:
resurse neregenerabile
minerale combustibili fosili;
resurse regenerabile
apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente
energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor
RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE

Extractia si folosirea combustibililor fosili (carbuni, petrol), exploatarile miniere, industria siderurgica si metalurgica, industria energetica, industria chimica si petrochimica, industria celulozei si hrtiei, industria materialelor de constructii si altele,
contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu poluanti comuni :

(dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, amoniac), cu metale grele, pulberi sedimentabile si pulberi n suspensie alti poluanti specifici (formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfura de carbon, clor, cloruri )
RESURSELE NATURALE REGENERABILE

Apa Solul aerul, lemnul, biodiversitatea stocurile de peste
Canal Dunare Marea Neagra
Dunarea
Litoral Marea Neagra
RESURSELE NATURALE PERMANENTE
ENERGIA EOLIANA
ENERGIA SOLARA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
17
DESEURI
ARUNCATE LA INTIMPLARE !
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
18
RECICLAREA DESEURILOR
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
19
ECHILIBRUL ECOLOGIC
BIOSFERA NATURA VIE
Plante si animale
Sistem complex Legi specifice de dezvoltare si existenta
RATA MORTII RATA NASTERILOR

ECHILIBRU FRAGIL
DEZECHILIBRUL SISTEMULUI
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
20
ECHILIBRELE BIOSFEREI
Echilibre CHIMICE
Procesele metabolice
Echilibre ENZIMATICE
Dezvoltarea organismelor Procesele fiziologice
Echilibrul intre EXIGENTELE INDIVIZILOR (cerinte de hrana, apa, climat, etc.) ACCESIBILITATILE EXTERIOARE (posibilitatile oferite de MEDIU) CONSERVAREA ECHILIBRELOR ASIGURA
Continuitatea biosferei si a populatiei
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
DEZECHILIBRE
INTERVENTIA OMULUI
MODIFICAREA FACTORILOR LOCALI
Apa, sol, aer Agricultura si irigatii
SPECIE
POPULATIE
Comunitate ecologica
BIOM
Marin, Padure tropicala Campie 22
SPECIE
2007-2008
POPULATIE
INGINERIA MEDIULUI
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
LEGILE FUNDAMENTALE ALE VIETII

RECICLAREA MATERIALELOR
SURSE EPUIZABILE
ECONOMIA DE ENERGIE
REDUCE POLUAREA
FACTORII DE MEDIU
FIZICI
AER, APA LUMINA, SOL
BIOLOGICI
HRANA, POPULATIA BOLILE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
24
AER
Poluarea aerului
GRAVA PROBLEMA - EFECTE
Termen MEDIU si LUNG
SANATATE RESURSELE
BIOLOGICE SI ECOSISTEMELE
PAGUBE ECONOMICE
2007-2008
EFECTUL DE SERA DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON

25
INGINERIA MEDIULUI
AER
Problemele actuale de mediu
efectul de sera; distrugerea stratului de ozon; acidifierea; micropoluantii; producerea ozonului troposferic particulele n suspensie.
AER - POLUANTI
Sursele principale emitente de poluanti sunt:
sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticala); circulatia auto, n special de-a lungul marilor artere incluznd si traficul greu; santiere de constructie si betoniere; centralele electrotermice; surse difuze de combustie;
EFECTUL DE SERA
Radiatia incidenta de la SOARE
mic, strabate usor ATMOSFERA
Radiatia reflectata sau emisa de PAMANTUL incalzit

Se elimina excesul termic terestru Este ABSORBITA partial de
Dioxidul de carbon si de Vaporii de apa din Atmosfera

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptata n 1992, atrage atentia asupra cresterii emisiilor n atmosfera a gazelor cu efect de sera ca urmare a activitatilor umane. Efectul de sera
ncalzire suplimentara a scoartei terestre, efecte negative - ecosistemelor si a starii de sanatate a oamenilor.

In ultimii 100 de ani temperatura medie globala a crescut cu 0,6 C si n Europa cu 1,2 C, iar deceniul 90 a fost cel mai calduros din ultimii 150 ani. Se preconizeaza ca temperaturile vor creste cu 1,4 - 5,8 C pna n 2010, cresterile cele mai mari nregistrndu-se n Europa de Est si Sud

Protocolul de la Kyoto, din decembrie 1997,
Conventia privind schimbarile climatice Protocolul de la Montreal referitor la substantele care epuizeaza stratul de ozon si s-a desfasurat pe tema limitarii cuantificate a emisiilor de gaze cu efect de sera si angajamentul reducerii acestora.
ANGAJAMENTUL ROMANIEI
Prin Legea 3/2001, Romnia a ratificat Protocolul de la Kyoto Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera n perioada 2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii nregistrate n anul 1989; realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera; elaborarea si implementarea politicilor n vederea promovarii dezvoltarii durabile; realizarea nainte anul 2008, a Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera.
Gazele cu efect de sera

Protocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efect de sera ca fiind:
dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, hidroflorocarburile, perflorocarburile si hexafluorurile de sulf.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
33
Deteriorarea stratului de ozon

In stare naturala, ozonul se gaseste n stratosfera n proportie de 90%, la circa 10-50 km altitudine, cu un maxim ntre 20 si 35 km, prezent n atmosfera n concentratie de 0,04 ppm (parti pe milion).
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
34

Concentratia ozonului stratosferic este afectata de:
distrugerea chimica de catre halogeni, variatiile radiatiei solare (n particular ale radiatiei UV). Invers, ozonul stratosferic are un rol activ n determinarea structurii termice, dinamice si chimice a stratosferei si troposferei si deci, exercita un impact direct asupra climatului.

Halogenii eliberati de la sol,
clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni (HCFCs) si hidrocarburi de brom Sunt convertiti n forme active, n stratosfera medie si superioara unde contribuie la cresterea nivelelor naturale de clor, distrugnd ozonul. Reciproc, modificarea ozonului poate afecta temperaturile stratosferice si troposferice prin procesele radiative de unda lunga si scurta. Ozonul troposferic este influentat, de asemenea, prin schimbul stratosfera-troposfera si prin procesele chimice.
Bibliografie
Protectia Mediului Curs bilingv (Fr, Ro)
Conf. dr. ing. Maricica Vasilache si Gh. Ionescu Vasilache, 1998.
RAPORT privind STAREA MEDIULUI N ROMNIA N ANUL 2004

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR, AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Bucuresti 2005
INGINERIA MEDIULUI
APA PAMANT
Total in oceane: 1370*106 km3
Pacific, Atlantic, Indian, Inghetat 97,2% Ghetari 90%, Antartica 2%, Groenlanda 2.15% Apa in atmosfera 1014 tone Apa continentala 0.635% Ploi marine 5*1014 tone
APA PAMANT
NEVOIA DE APA LA OM
800 litri apa potabila Consum zilnic apa 300-400 litri
Desalinizarea apei (1.1*106 tone apa dulce devine sarata)

Prin tehnica conventionala Prin energie nucleara Prin reciclarea apelor uzate
APA - ROMANIA
Reteaua hidrografica a Romniei are aproape ntreaga suprafata (97,8%) cuprinsa n bazinul fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din rurile din Dobrogea, care se varsa direct n Marea Neagra. Resursele de apa ale Romniei
apele de suprafata ruri interioare, lacuri naturale si artificiale,
Dunarea
respectiv 10%, din apele subterane.
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa

lungimea de 2850 km din care 1075 km pe teritoriul Romniei
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
41
APA - ROMANIA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
42
APA - ROMANIA
SURSELE DE APA
Apele de suprafata constituie sursa majora pentru necesitatile umane, inclusiv pentru apa potabila.
Lacuri naturale si artificiale

cursuri de apa naturale, modificate artificial (regularizate) sau construite artificial (canale).
Apele de suprafata se clasifica: ape statatoare (balti, lacuri, mari i oceane), ape curgatoare (izvoare, pruri, ruri, fluvii).
43
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
APA - ROMANIA
Reteaua de ruri
forma radiala, 98% dintre ruri izvornd din Muntii Carpati varsndu-se, direct sau prin intermediul altor ruri, n Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa n Marea Neagra prin trei brate :
(Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe) care formeaza o delta.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
44
APA - ROMANIA
Principalele ruri sunt:
Mures (761 km pe teritoriul Romniei), Prut (742 km pe teritoriul Romniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romniei), Ialomita (417km), Somes (376 km pe teritoriul Romniei), Arges (350 km).
APA - ROMANIA
Pentru evaluarea calitatii globale a apei, au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind urmatoarele 5 grupe:
grupa regim de oxigen ce cuprinde:
oxigenul, oxigenul dizolvat
grupa nutrienti ce cuprinde:

amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfor total, clorofila a;
grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde:

reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfati;
APA - ROMANIA
Grupele claselor de calitate
grupa metale ce cuprinde:
zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substante prioritare;
grupa micropoluanti organici si anorganici cuprinde:

fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substante precum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan si altele au fost ncadrate la grupa substantelor prioritare.
CLASELE DE CALITATE
In cursul anului 2004, calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata n functie de situatia din cele 633 sectiuni de supraveghere, avut urmatoarea distributie: categoria I 7,9%; (foarte buna) categoria a II-a 35,2%; (buna) categoria a III-a 33,2%; (moderata) categoria a IV-a 16,4%; (nesatisfacatoare) categoria a V-a 7,3%. (rea)
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
48
CLASELE DE CALITATE
In raport cu ponderea sectiunilor cu apa degradata, situatiile cele mai defavorabile s-au nregistrat n bazinele:
Prut (17,1%), Somes (14,9) Vedea (13,4).
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
49
APA - ROMANIA
Romnia este o tara de dimensiuni medii, cu o suprafata de 238391 km2 (a treisprezecea tara din Europa) si o populatie de 21733556 locuitori.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
50
RAURILE - ROMANIA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
51
LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI

Lacuri artficiale, In Romnia exista circa 3500 de cele mai importante fiind cele de lacuri, doar 0,9% dintre ele avnd o pe Dunare: suprafata ce depaseste 1 km 2 1) Portile de Fier II - 40000 ha Cele mai importante sunt lacurile 2) Portile de Fier I - 10000 ha, provenite din fostele lagune de pe dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare malul Marii Negre (Sinoe - 171 3) Stnca-Costesti km2 ) si lacurile Razim - 415 km2 de pe rul Prut. formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltina 22 km2, Brate - 21 km2 ). Lacurile glaciare se ntlnesc n Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10.8 ha este cel mai mare
LACURILE - ROMANIA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
53
DUNAREA
Fluviul Dunarea este al doilea fluviu ca marime din Europa cu o lungime de 2850 km2.
Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa n Marea Neagra prin trei brate:
Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe, formnd Delta Dunarii.
Canal Dunare Marea Neagra
54
Dunarea
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
DUNAREA
Traseul fluviului trece prin 10 tari: Germania,Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Traverseaza patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad
DUNAREA
Analiza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romnesc, 522 km (48,6%) s-au ncadrat n clasa a II-a de calitate stare ecologica buna; 412 km (38,3%) s-au ncadrat n clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata; 2 km (0,2%) s-au ncadrat n clasa a IV-a de calitate stare ecologica nesatisfacatoare, 139 km (12,9%) s-au ncadrat n clasa a V-a de calitate stare ecologica rea. Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviul Dunarea s-au nregistrat pe un tronson de 139 km cuprins ntre Calarasi si Grindul Reni (aval Galati).
DELTA DUNARII
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
57
SURSE DE POLUARE
Apele uzate din mediul urban (orasenesti) provin din gospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici si mijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc. Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si sunt deversate in mod dezorganizat, individual. Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesul tehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor chimice sau fizice utilizate. Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicile apelor uzate orasenesti.
SURSE DE POLUARE
Apele uzate, rezultate in urma irigarii terenurilor agricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide. Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt asemanatoare cu apele uzate orasenesti. Apele uzate provenite de la transportul fluvial datorita evacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil, lubrifianti, substante nocive transportate. Apele uzate radioactiv provin de la extragerea si prelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea de combustibili nucleari.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
59
POLUANTI
Substante organice de origine naturala sunt: titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon, terpentinele. Substante organice de origine artificiala provin din rafinarii, industria chimica, industria petrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventi organici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi (benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti, vopsele de anilina.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
60
POLUANTI
Substante anorganice in apele uzate industrial sunt: metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier, etc. Substante in suspensie pot fi organice si anorganice si se gasesc in apele uzate menajer si industrial. Substante toxice idem ca mai sus.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
61
POLUANTI
Substante radioactive cei mai periculosi radionuclizii sunt: Ba140, I131, Cs137, Cs144 etc. Substante cu aciditate si alcalinitate prominenta sunt deosebit de nocive. Culoarea provenita de la fabricile de textile si hartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate. Apele cu temperaturi ridicate provenite de la termocentrale. Microorganismele sunt prezente in general in ape afectate de factorii antropici.
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti. Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii.
Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii. 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 63

Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza filtrele sunt toxice pentru flora si fauna. Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul. Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii. Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna, degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea apei pentru agrement, apa potabila, etc.

Apa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor. Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme, organisme. Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele si apa subterana.
Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza, autoepurarea, agrementul.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
65
MASURI DE REDUCERE A POLUARII

Epurarea mecanica consta in trecerea apei prin gratare, site, deznisipatoare avand rolul de a retine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice, nisipul, suspensiile. Epurarea mecano chimica se face dupa epurarea mecanica si consta in prepararea apei cu sulfat de aluminiu necesar maririi eficientei de decantare. Epurarea biologica consta in trecerea apei prin filtre biologice si bazine de namol activ urmate de decantoare.

Filtrele biologice sunt bazine umplute cu material filtrant (piatra sparta, cocs, caramida), care datorita membranei biologice si cu un aport de oxigen conduce la o epurare eficienta. Bazinele de namol activ sunt bazine prin care apa primeste un aport suplimentar de oxigen si au o viteza de curgere foarte mica formand ,,namolul activ cu rol de epurare /degradare a substantei organice. Fosele septice sunt bazine care asigura decantarea primara si stopeaza ajungerea apei in emisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate, cabane.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
68
INGINERIA MEDIULUI Curs 3

SOLUL FACTOR DE MEDIU

SUPRAFATA PAMANTULUI 1.49*108 km2 - 1/3 din S 8.9*10107 km2 - 60%
SUPRAFATA ARIDA
PAMANTULUI
200 milioane de locuitori 6*107 km2 - 40% SUPRAFATA FERTILA Restul populatiei
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
71
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
72
FONDUL FUNCIAR
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafetele ocupate cu ape) indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
Structura de proprietate a fondului funciar n anul 2003

73
REPARTITIA TERENURILOR
Comparativ cu tarile Uniunii Europene si tarile Europei Centrale si de Est, Romnia se situeaza:
pe pe pe de locul 7 dupa suprafata agricola, locul 5 dupa suprafata arabila locul 7 dupa suprafata ocupata pasuni si fnete.
Supafata agricola 62% Stotal

Locul I din tarile UE Primele 6 Tari UE cu:
0,65 ha teren agricol/locuitor.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
74
POLUAREA SOLULUI
DIRECT
Prin deversari de deseuri Prin ingrasaminte si pesticide
INDIRECT
Prin Prin Prin Prin
2007-2008
sedimentarea agntilor poluanti din atmosfera apa ploilor contaminate cu agenti poluanti transportul agntilor poluanti de catre vant infiltrarea in sol a apelor poluante
INGINERIA MEDIULUI 75
POLUARE
PARTICULARITATI
Solurile poluate se gasesc in apropierea Surselor de Poluare (SP) Daca inaltimea SP creste
Contaminarea se reduce Regiunea contaminata se extinde
Contaminarea depinde de regimul ploilor

Favorizeaza contaminarea in adancime
Poluarea solului influentata de:

Vegetatie, natura solului, Umiditate distruge poluantii prin hidroliza Temperatura reduce persistenta agentilor poluanti
Favorizeaza evaporarea
POLUARE
NATURALA A SOLULUI
Prezenta excesiva in SOL a unor MICROELEMENTE (seleniu) ce dau intoxicatii la animale Prezenta plantelor toxice
Introduse in lantul alimentar Dau efecte nocive la animale
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
77
EROZIUNEA SOLULUI
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
78
EROZIUNEA SOLULUI
Eroziunea solului
este o consecinta a actiunii apei, vantului, schimbarilor fizice, chimice si biologice determinate de:
pasunatul excesiv, defrisarea padurilor, activitati agricole.
Dezertificarea rezultat al eroziunii,

afecteaza suprafete agricole mari.
Saraturile afecteaza pe suprafete mari fertilitatea solului.

EROZIUNEA SOLULUI
Caile de transport rutier si benzi transportoare modifica morfologia terenului. Carierele, haldele modifica radical morfologia terenului, circulatia apelor de suprafata si subteran.
MASURI DE COMBATERE
In functie de tipul de degradare, se impune luarea unor masuri pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor.
2007-2008
Refacerea starii terenului REIMPADURIRE
INGINERIA MEDIULUI
Zid de sprijin
81
RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Prin lucrarile de ecologizare se urmareste refacerea terenurilor degradate si repunerea lor n circuitul agricol si, dupa caz, silvic, refacerea cadrului peisagistic al zonelor si aducerea suprafetelor afectate la starea naturala initiala, care sa corespunda si din punct de vedere al calitatii mediului.
Depozit zgura si cenusa Placare cu Pamant
SE TRADUCE PRIN:
Amenajari antieroziune Modernizare a lucrarilor de apararendiguire si desecari Modernizare a lucrarilor de ameliorare a terenurilor saraturate, a nisipurilor si a solurilor nisipoase;
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
84
Refacerea starii fizice a solurilor prin afnarea adnca Refacerea rezervei de materie organica Prevenirea si reducerea poluarii chimice a solurilor cu metale grele, Definitivarea tehnologiilor de reconstructie a terenurilor afectate;
POLUAREA CHIMICA
Poluarea chimica a solului
afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf sau cu produse petroliere
produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului.
A fost identificata n special n zonele critice:

Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.
MAREE NEAGRA
SURSE DE POLUARE
SURSE DE POLUARE ale solului
Haldele cu reziduri menajere si industriale raspandite pe sol in mod neorganizat, provin din localitati si intreprinderi. Industria (fabrici chimice, termocentrale, fabrici de celuloza, turnatorii, etc.) produce o serie de emisii nocive: plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid de sulf, dioxid de azot, pulberi sedimentabile.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
87
SURSE DE POLUARE
Sondele, conductele de transport si rafinariile de petrol
reprezinta o sursa de poluare importanta pentru sol, apa de suprafata si subteran.
Agricultura care foloseste in exces pesticide. Irigatiile.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
88
SURSE DE POLUARE
In functie de calitatea apei folosita la irigatii:
Este posibila aparitia urmatoarelor fenomene:
modificarea texturii solurilor, n masura n care apa contine aluviuni n suspensie; marirea continutului de saruri si modificarea reactiei de la acid la alcalin prin irigarea cu ape care contin saruri; levigarea sarurilor
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
89
SURSE DE POLUARE
Dejectiile provenite de la ferme si namolul statiilor de epurare raspandite pe sol fara a fi tratate prejudiciaza exploatarea acestuia datorita poluarii biologice. Haldele cu deseuri radioactive (steril) provenite in urma exploatarilor miniere, contin substante radioactive: Kaliu, Toriu, Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada de fisiune de 25 50 ani.

Eroziunea solului
duce la dezertificarea si pierderea terenurilor agricole.
Saraturarea
diminueaza apreciabil productia agricola.
Caile de transport rutier si benzi transportoare

poate avea un impact negativ asupra peisajului.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
91

Carierele, haldele
modifica peisajul radical, schimba circulatia de apa de suprafata si subteran, distrug pesterile, depozitele fosilifere, paleontologice, speogenetice, restrange suprafata impadurita si implicit habitatul.
Rezidurile menajere si industriale

afecteaza solul si apele subterane prin poluare biologica si fizica.

Sondele, conductele de transport si rafinariile de petrol
degradeaza solul devenind inutilizabil.
Agricultura prin folosirea excesiva a pesticidelor sau a irigarii cu ape uzate

creeaza o mineralizare excesiva a solului, afecteaza apele subterane, consecinta fiind diminuarea productivitatii.

Industria in urma depunerii pulberilor sedimentabile
afecteaza in primul rand flora dar si fauna.
Dejectiile provenite de la ferme si namolul statiilor de epurare in urma descompunerii substantelor organice
conduc la poluarea biologica si degradarea accentuata a solului si culturilor.
Activitatea industriala
depozitarea inadecvata a deseurilor solide depunerilor acide degradarea solului prin lucrarile de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei Exploatarile geologice metale neferoase
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
95
Apele din mina si cele din statiile de spalare a carbunelui:

Contin cantitati mari de saruri de magneziu, nichel, mangan, praf de carbune, Utilizeaza cantitati mari de apa care pleaca ncarcate cu steril zinc, cupru, fier si chiar cianuri. Evacuari de ape ncarcate cu reziduuri se fac si de la combinatele siderurgice, termocentrale, centrale atomo-electrice
Care neepurare, pot contamina apele rurilor cu germeni, degaja un miros dezagreabil si pun n pericol fauna piscicola.
In Caras - Severin activitatea din sectorul industrial a determinat
scoaterea temporara din circuitul economic a circa 57,3 ha terenuri care reprezinta cele patru halde de zgura situate n Resita si Otelu Rosu. Haldele de steril rezultate din exploatarile miniere ocupa o suprafata de circa 620 ha.

Impaduririle si exploatarea rationala
combat eroziunea solului si dezertificare
Sisteme de desecare drenaj si irigatii de spalare

previn saraturile.
Carbunele activ incorporat in sol sau administrarea de adjuvanti,

reduc efectul negativ al pesticidelor.

Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt locuri special amenajate, pe suprafete orizontale avand straturi succesive de reziduri si pamant, cu radier impermeabil, sistem de colectare a apei pluviale si statie de epurare, imprejmuire. Tratarea chimica a solului folosind instalatii speciale, prin excavarea solului poluat / degradat.
SECETA SI CONSECINTELE EI
Seceta si fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea si desertificarea, reprezinta dupa poluare, cea de-a doua mare problema cu care se confrunta omenirea, n ultima jumatate de secol. Desertificarea nseamna degradarea terenului n zonele aride, semiaride, cauzata de diversi factori, care includ variatiile climatice si activitatile umane.
Aproximativ o treime din suprafata globului revine terenurilor aride. Dintre terenurile aride cu folosinta agricola, 70% sunt moderat pna la puternic afectate de degradare. Aproximativ o treime din suprafata agricola a Romniei este afectata de o seceta foarte severa, ceea ce nseamna ca din 100 de ani, n peste 40 de ani se manifesta acest fenomen.
Factorii care au dus la degradarea solului la nivel global sunt:
despaduririle (29,5% din terenuri) suprapasunatul (34,5%), managementul agricol defectuos (28%), supraexploatarea (6,8%), activitatile bioindustriale (1,2%).
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Protectia factorilor de mediu n conditii de seceta si desertificare; Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de irigatii; Crearea de perdele si cordoane forestiere; Imbunatatirea regimului hidrologic n zonele ndiguite ale rurilor; Terasarea terenurilor n panta pentru retinerea apei pe versanti;
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Promovarea de culturi agricole alternative rezistente la seceta si a masurilor agrotehnice speciale; Reconstructia ecologica a padurilor afectate de uscare; Gestiunea resurselor de apa n conditii de seceta; Monitorizarea zonelor de risc de desertificare si seceta.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
105

FACTORII BIOLOGICI
HRANA Vector de poluare Factor limitativ al dezvoltarii sistemelor ecologice CARBONUL Are o mare importanta in structura organismelor
RISCURILE DE PERTURBARE
ale ciclului natural al C
Mineralizarea CO2 de catre rocile alcaline si apa marina Reducerea fluxului de carbon reciclat prin fotosinteza datorita defrisarii padurilor Prezenta C in natura:
99% in plante si 1% in animale
Raportul intre UMANITATE si MEDIU

UMANITATEA poate fi concentrata in 1/10 Km3 Importanta ACTIVITATII UMANE in DEZECHILIBRUL ECOLOGIC este FOARTE MARE
SURSE LATENTE DE POLUARE

SURSELE NATURALE DE POLUARE PE PAMANT SUNT: VULCANII GAZELE CALDE SI RECI Mofete si Fumarole FURTUNILE DE PRAF
AGENTII POLUANTI
POTENTIAL NATURALI
OZONUL PRAFUL APELE SUBTERANE ACIDE SI SALINE GAZELE (Mofete si Fumarole) CARE INSOTESC VULCANII
OZONUL
SUBST. FOARTE PERICULOASA PENTRU OM

CHIAR IN CONCENTRATII REDUSE
Daca se geseste in aerul respirabil
STRATUL DE OZON ESTE UN STRAT PROTECTOR

ECRAN DE PROTECTIE IMPOTRIVA RADIATIILOR SOLARE ULTRAVIOLETE
RADIATIA ULTRAVIOLETA
FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA, RADIATIA ESTE ABSORBITA SAU TRECE PRIN STRATUL
< 242.2 nm este absorbita total de OXIGEN = 242.2 290 nm este absorbita total de OZON = 290 320 nm patrunde partial in atmosfera
2007-2008
Functie de concentratia de OZON Anotimp, altitudine, latitudine

INGINERIA MEDIULUI
111
OZONUL
CMA aerul respirabil este de:

0.01 ppm 0.008 ppm SUA Asmaticilor
CANTITATE MAI MARE

Reduce capacitatea vitala Efecte tragice asupra pasagerilor si echipajelor de zbor
Concentratiile masurate in timpul unor zboruri era de: 0.5, 0.6 ppm.
OZONUL
MASURI PRECONIZATE
DIMINUAREA INALTIMII DE ZBOR FILTRAREA AERULUI ALEGEREA ALTITUDINII DE ZBOR
CONCENTRATIA ESTE DIFERITA FUNCTIE DE ALTITUDINE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
113
OZONUL
GAURA DE OZON descoperita in 1985
Diminuarea dramatica a cantitatii de ozon in stratosfera in timpul primaverii australe (octombrie) Descoperita de o echipa britanica 1996 masurata prin teledetectie (satelit) de catre americani are o dimensiune egala cu cea a continentului nord-american
OZONUL
LIPSA de ozon determina
Aparitia poluarii radiante Cresterea fluxului de RU de la soare care ajunge pe PAMANT si are efet sterilizant asupra organismelor Implicit asupra OMULUI producand debutul cancerului de piele
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
115
OZONUL
Difuzia ozonului spre TROPOSFERA este FRANATA de urmatorii factori:
Distrugerea OZONULUI de radiatia solara Reactia cu UMIDITATEA din TROPOSFERA reduce OZONUL din straturile de aer in contact cu biosfera ZBORURILE in STRATOSFERA Substantele gazoase chimice care distrug OZONUL
APELE SUBTERANE
ACIDE sau SALINE
Potabile sau Medicinale
APELE SUBTERANE
Contact prelungit cu
Masivele de sare sau alte minerale
Se pot INFESTA cu substante TOXICE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
117
APELE SUBTERANE
MASURI
PURIFICAREA APELOR ACIDE
PRIN RETINEREA IN LAGUNE DE DEPUNERE
CER INVESTITII FOARTE MARI
INTERCEPTAREA STRATULUI ACVIFER

INAINTE DE A AJUNGE LA STRATURILE DE MINERALIZARE
CER FORAJE SUPLIMENTARE 20% DIN COSTUL STATIILOR DE TRATARE CHIMICA
PRAFUL
Impiedica vederea Ingreuneaza respiratia Prin depunere formeaza rocile eoliene In fiecare an Atmosfera transporta 30 milioane de tone de praf Invazia prafului se produce prin:
Depunere lenta Actiune dramatica Furtunile de praf
In desert sau preerii
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
119
FUMUL
Fumul este inrudit cu PRAFUL Sursele de fum sunt:
Arderea deseurilor agricole Focuri declansate instantaneu in PADURI VOLUM
34*106 tone de fum + cenusa 34*104 tone de HIDROCARBURI
SUNT FOARTE PERICULOASE IN AER SI IN APA
PLANTELE
Agent Poluant POLENUL
FACTOR ALERGEN
FEBRA DE FAN MEDICINA POT PROVOCA CRIZE de ASTM
IN SUA
12 milioane persoane alergice Cheltuielile de imunizare in perioada de raspandire a polenului sunt de 300 mil $
SURSE DE POUARE
CARACTERISTICE NISEI UMANE
TOTALITATEA LOCUINTELOR PE GLOB
DESEURILE
REZULTATE DIN ACTIVITATEA INDUSTRIALA
DETERGENTI, COSMETICE, APARATE CASNICE, AMBALAJE
PROPRII EXISTENTEI UMANE

DEJECTII, CADAVRE, etc.
POLUARE NISA UMANA

CLASIFICAREA
DESEURI SOLIDE - UMIDITATE VARIABILA
HARTIE
ZIARE 12%, CARTOANE 11%, ALTE DESEURI 32%
METALICE
FEROASE 7.5%, NEFEROASE 1.5%
ALIMENTARE 14%, TEXTILE 5%, LEMN 4%, STICLA 9%, DESEURI DIVERSE 3% TOTAL 100%
DESEURI LICHIDE APELE UZATE

NECESARA DIMENSIONARII INSTALATIILOE DE TRATAMENT
POLUARE NISA UMANA

PRODUCE EFECTE IN CONTINUA CRESTERE DATORITA:
Diversificarii deseurilor produse
Cresterii nivelului de trai
Cresterea cantitatii de deseuri pe cap de locuitor Aglomerarea locuintelor individuale in marile orase
Autoepurarea este limitata
POLUARE NISA UMANA

PARTICULARITATI
DESEURILE NU SUNT BIODEGRADABILE SUNT TOXICE IARNA INCALZIREA
CARBUNE, PETROL SAU GAZE SI LEMN DESEURI SOLIDE
CENUSA, FUM, ZGURA CARACTERIZATI PRIN DISPERSIE TERITORIALA SI CANTITATE
POLUARE NISA UMANA

MASURA DE PROTECTIE
IZOLATIA TERMICA REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE REDUCE POLUAREA FOLOSIREA COMBUSTIBILILOR SUPERIORI SI INVESTITII IMPORTANTE PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBILI CENTRALE DE INCALZIRE CU RANDAMENT RIDICAT 90%
POLUARE NISA UMANA

POLUAREA UMANA este direct proportionala cu densitatea populatiei
EVOLUTIA POPULATIEI PAMANTULUI
1950-1825 1825-1930 1930-1976 1976-2007
2007-2008
500 mil 1 miliard 175 ani 1 miliard 2 miliarde 105 ani - 2 miliarde 4 miliarde 46 ani 4 miliarde - 6,5 miliarde 30 ani
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE CLASIFICARE
DUPA MODUL DE TRANSPORT
TERESTRU, NAVAL, AERIAN
DUPA MIJLOACELE DE PROPULSIE

CU ABURI, MOTOARE CU ARDERE INTERNA, ELECTRICE, CU REACTIE TRACTIUNE ANIMALA
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE DUPA LOCUL SPECIFIC AL TRANSPORTULUI
TRANSPORT URBAN
RUTIER SAU PE SINE
TRANSPORT INTERURBAN
RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL
TRANSPORT INTERNATIONAL
RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE MASINILE CU ABURI CARBUNELE
VAPORI CU APA, OXIZI DE CARBON, FUMUL, CENUSA SI ZGURA
MOTOARELE CU EXPLOZIE PETROL

ARDEREA ESTE INCOMPLETA
MONOXID DE CARBON, OXIZI DE AZOT, HIDROCARBURI NEARSE FOARTE TOXICE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
130
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
DIOXIDUL DE CARBON SI VAPORII DE APA
AMPLIFICA EFECTUL DE SERA
OXIZII DE AZOT
ACTIUNE IRITANTA POTENTIAL TOXIC RIDICAT
HIDROCARBURILE NEARSE
FAVORIZEAZA APARITIA NEOPLASMULUI
PLUMBUL IMBUNATATIREA CIFREI OCTANICE

AGENT POLUANT FOARTE PERICULOS
BIOSECURITATEA
Biotehnologia moderna
este un domeniu relativ nou la nivel global si a fost promovata de rezultatele semnificative nregistrate n special n ultimii zece ani de cercetare fundamentala si aplicativa. are ca obiect de studiu modificarea genetica, respectiv Organismele Modificate Genetic (OMG).
BIOSECURITATEA
Biosecuritatea
este reprezentata de un spectru larg de masuri sau politici de biosecuritate, aplicate ntr-un cadru organizat, necesar minimalizarii sau eliminarii riscurilor potentiale pe care biotehnologia moderna, prin OMG si produsele derivate le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului nconjurator si asupra sanatatii umane.
Organismele Modificate Genetic

Romnia
se afla, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri din tarile din Sud-Estul Europei, devenind astfel un simplu CONSUMATOR al produselor biotehnologiei moderne.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
134

Beneficiile utilizarii plantelor modificate genetic (transgenice) se concretizeaza n:
productivitate sporita, prin combaterea eficienta a buruienilor, a bolilor si a daunatorilor; profituri mai mari pentru producatori, prin reducerea costurilor de productie preturi mai scazute pentru consumatori;

Beneficiile
reducerea globala a cantitatilor de pesticide, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii, contribuind n acest fel la protectia mediului; reducerea dependentei de pesticidele conventionale, care au efecte nefaste asupra sanatatii cultivatorilor si a consumatorilor; mbunatatirea calitatii apelor freatice si de suprafata, prin reducerea reziduurilor de pesticide.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
137
OMG - ROMANIA
Suprafata cultivata cu PORUMB modificat genetic.

2004 de 2000 m2 - Arad, Tecuci, Dlga, Rmnicu Sarat, cu hibrizi de porumb marca Pioneer cu toleranta la anumite erbicide.
OMG
IMPACTUL ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI HRANA modificata genetic reprezinta un produs nou, cu proteine noi pe care nu le-am mai consumat niciodata pna acum. OMG sunt capabile de raspndire si reproducere, transferindu-si genele catre organismele salbatice fapt care poate determina potentiale efecte negative ale organismelor modificate
OMG
POTENTIALE EFECTE NEGATIVE
mbolnaviri ale oamenilor, incluznd efecte de alergenicitate sau toxicitate la noile substante continute de OMG-uri; mbolnaviri ale animalelor si plantelor, incluznd efecte de toxicitate efecte asupra dinamicii populatiilor speciilor aflate n mediul receptor si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii;
OMG
contaminarea speciilor salbatice de polenul plantelor modificate genetic; rezistenta ce se poate dezvolta printre daunatori si boli; afectarea negativa a organismelor din sol de catre culturile de plante modificate genetic, descoperit ca toxina Bt (Bacillus thurigiensis) persista n sol mai multe luni, cauznd astfel potentiale distrugeri lantului trofic din sol;
OMG
posibila modificare a unor agenti patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infectioase compromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente genele rezistente la antibiotice, adesea folosite n ingineria genetica, ar putea fi transferate agentilor patogeni din intestine; efecte asupra circuitului carbonului si azotului in natura, prin modificarea capacitatii solului de a descompune materia organica.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
143

AGRICULTURA
PRINCIPALII FACTORI DE POLUARE EROZIUNEA SOLULUI ANIMALELE EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
145
EROZIUNEA SOLULUI
EROZIUNEA SOLULUI
Ape Influentata
Exploatarea nerationala a padurilor Actiunea torentilor Aduc prejudicii iremediabile
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
146
ANIMALELE
ANIMALELE DISTRUG IREMEDIABIL VEGETATIA IMPIEDICA REGENERAREA IN PADURILE TROPICALE
ELEFANTII DISTRUG CULTURILE SI ARBORII
FAVORIZAND DEZVOLTAREA DESERTULUI
EXPLOATAREA AGRICOLA
EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA MONOCULTURA
DETERMINA PERTURBAREA MEDIULUI Terenul devine sarac in
Fosfor, calciu, azot, oligoelemente INFERTIL Ingrasamintele (LIEIBIB) ameliorarea solurilor
SURSA DE POLUARE
EXPLOATAREA AGRICOLA
INSECTICIDELE, PESTICIDELE
DISTRUG
FLORA SI FAUNA NECESARE IN METABOLISMUL ECOSISTEMULUI ALDRIN, ENDRIN, DDT, ETC.
IERBICIDELE AU ACELEASI EFECTE ZOOTEHNIA

SUBSTANTELOR CARE STIMULEAZA CRESTEREA SURSA DE POLUARE PENTRU OM
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
149
AGRICULTURA MODERNA
AGRICULTURA MODERNA
AMENAJAREA TERENULUI
BARAJE SI CANALE IRIGATII
EFECTE POZITIVE
DEZVOLTAREA CIVILIZATIILOR
EGIPT, MEXIC, CHINA
EFECTE NEGATIVE
SOLIDIFICAREA TERENULUI
SUDUL IRAKULUI NU EXISTA UN DRENAJ NATURAL SAU ARTIFICIAL RIDICAREA NIVELULUI DE APA FREATIC
LACUL ARAL 1993 - RUSIA

A DISPARUT DATORITA IRIGATIILOR AGRICOLE
POLUAREA INDUSTRIALA
CEA MAI IMPORTANTA SURSA DE PULUARE
POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA POLUAREA AERULUI PULBERILE INDUSTRIALE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
151
POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA
PREZENTA SUBSTANTELOR SAU FACTORILOR NOCIVI DIRECT LA LOCUL DE MUNCA EFECT
BOLOLE PROFESIONALE
Alergiilor, Afectarea vazului, auzului, mirosului
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
152
POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA
FACTORI NOCIVI
FRIZERIE, COAFURA
COSMETICELE
MOARA
PRAFUL DE FAINA
CONSTRUCTII FABRICILE DE MATERIALE

PRAF DE AZBEST, IPSOS, CIMENT
CHIMISTII SI ANALISTII DE LABORATOR

SUBSTANTELE UTILIZATE
POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA
Este dependenta de activitatea industriala Depinde de consumul energetic Poluarea industriala se propaga prin
Aer si apa
Poluarea aerului este afectata de

INDUSRIE producatoare ENERGIE
Gazele evacuate de centralele termice Alte ramuri industriale Metalurgia, INDUSTRIA CIMENTULUI
IN 1968 IN SUA AU FOST ARUNCATE IN AER SUBSTANTE NOCIVE (F TRANS)
ARDEREA CARBUNILOR
Hc NEARSE 0.2*106 TONE/AN - 0.8*106 TONE/AN COX NOX - 4.1*106 TONE/AN
ARDEREA PETROLULUI
Hc NEARSE 0.1*106 TONE/AN - 0.1*106 TONE/AN COX NOX
2007-2008
- 1.1*106 TONE/AN
ARDEREA GAZELOR NATRALE
NOX - 4.7*106 TONE/AN
ARDEREA LEMNULUI
Hc NEARSE 0.4*106 TONE/AN - 1*106 TONE/AN COX NOX - 0.2*106 TONE/AN
ARDEREA DESEURILOR (PRIN INCINERARE)

Hc NEARSE 1.6*106 TONE/AN - 7.8*106 TONE/AN COX NOX
2007-2008
- 0.6*106 TONE/AN
ADAUGA
PROCESELE INDUSTRIALE SPECIFICE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Hc NEARSE 32*106 TONE/AN - 100*106 TONE/AN COX NOX - 20.4*106 TONE/AN
REPREZINTA SUBSTANTE TOXICE PENTRU ORGANISMELE VII

IN 2003, deseuri Minerit si Industrie, de 370 milioane tone (90%) sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) 331 milioane tone, 30,5 milioane tone deseuri din industrie si agricultura.
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI
ROMANIA
158
ROMANIA
Cea mai mare cantitate de deseuri din activitatiile extractive s-a generat n Regiunea 4 Sud-Vest
310 milioane tone, reprezentnd 93,51%.
Cantitatea reciclata/valorificata de deseuri industriale, inclusiv deseurile din minerit a fost

24,783 milioane tone, reprezentnd 6,85%
ROMANIA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
160
CEL mai MARE impact potential asupra MEDIULUI nconjurator SANATATII populatiei. Proprietati specifice: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate.
ROMANIA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
161
NAMOLURILE
Namolurile provin
tratarea apelor uzate orasenesti, industriale si de la potabilizarea apei.
Principala sursa de producere a namolurilor o reprezinta

statiile de epurare urbane.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
162
NAMOLURILE
Apele uzate tratate n statiile de epurare provin Zonele populate Intreprinderi industriale,
racordate la canalizare sau apele sunt transportate cu vidanja la unitatile neracordate.
NAMOLURILE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
164
NAMOLURILE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
165
Fabricile de ciment - ROMANIA

Mare producatoare de poluare Grija fata de mediu este esentiala Protectia Mediului inconjurator este o prioritate in Uniune Europeana Firmele au inceput sa investeasca
protectia mediului, in combustibili alternativi si materii prime.

A aparut si in Romania conceptul de statii ecologice de betoane
Exista aproximativ 13 statii ecologice
NOUTATEA
Tehnologia utilizata permite
reducerea la zero a emisiilor de praf si a zgomotului reciclarea reziduurilor de ciment proaspat

EMISIILE DE PRAF AU SCAZUT CONSIDERABIL
Noi tipuri de filtre Modernizarii celor existente Implementat un standard global pentru masurarea
emisiilor de praf, dioxid de sulf (SO2), oxizilor de azot (Nox), a compusilor organici volatili, precum si pentru monitorizarea altor emisii, cum ar fi metalele grele
ONU
RAPORT al ONU 400 de specialisti si citat de cotidianul The Times Ritmul - omul a utilizat resursele planetei in ultimii 20 de ani pune in pericol supravietuirea omenirii
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
169
Deseuri si depozitarea lor
Deseuri periculoase
2007-2008
Deseuri municipale
Impactul asupra mediului

Impactul generat de deseurile produse si depozitate necontrolat consta n Afectarea calitatii factorilor de mediu
afectarea solului si subsolului prin infiltrarea levigatului.

Aportul de substante organice si minerale poluante provenite din descompunerea deseurilor
modifica caracteristicile chimice ale solului respectiv concentratiile de azotati, azotiti, metale grele si substante organice nebiodegradabile
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
172

Infiltratiile din depozitele de deseuri afecteaza
apele subterane si apele de suprafata prin antrenarea substantelor solubile existente n deseuri sau provenite din procesul de descompunere a acestora; poluarea atmosferei prin:
antrenarea de zgura si cenusa rezultate de la termocentrale; antrenarea de catre curentii de aer a deseurilor usoare si a particulelor de praf produse n cursul operatiilor de descarcare, nivelare si compactare a de eurilor;

Poluarea atmosferei prin:
emisia n atmosfera a gazului de fermentare rezultat din procesul de descompunere a de eurilor; gazele de esapament evacuate de vehiculele care asigura transportul deseurilor.
RAPORT al ONU
Potrivit studiului, fiecare locuitor al planetei consuma, in acest moment, o cantitate de resurse cu o treime mai mare decat poate suporta planeta. Expertii au calculat ca fiecare persoana are nevoie de 21,9 hectare de pamant pentru a-si acoperi necesitatile In conditiile in care capacitatea planetei este de doar 15,7 hectare de persoana.
RAPORT al ONU Unul dintre motive este acela ca populatia planetei a crescut, In ultimii 20 de ani, cu 34 de procente De la 5 miliarde de locuitori, in 1987, La 6,7 miliarde, in prezent - 2007.
RAPORT al ONU
30% dintre amfibiene, 23% dintre mamifere 12% dintre pasari
sunt amenintate cu disparitia, In timp ce unul din 10 rauri importante ale planetei seaca in fiecare an.
RAPORT al ONU
Verdictul dat de specialistii Programului de Mediu al Natiunilor Unite Apel urgent la actiune Expertii atragand atentia ca nu mai este mult pana cand situatia va deveni una fara cale de intoarcere
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
178
RAPORT al ONU
Marion Cheatle,
unul dintre specialistii implicati in program, spune ca deterioarea progresiva a mediului este strans legata de dezvoltarea economica, care va continua sa afecteze fara oprire starea planetei. Raportul ONU analizeaza schimbarile intervenite asupra mediului incepand din anul 1987.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
179
RAPORT al ONU
CONCLUZIILE Schimbarile climatice
reprezinta una dintre cele mai presante probleme in acest moment, la fel de ingrijoratoare fiind considerate problema surselor de apa potabila, a terenurilor agricole sau biodiversitatea.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
181

Proiect Ingineria Mediului

CONTINUTUL PROIECTULUI
PIESE SCRISE PIESE DESENATE BIBLIOGRAFIE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
183
PIESE SCRISE: Cuprins Tema proiectului Memoriu tehnic justificativ:
Obiectivele proiectului
Consolidarea notiunilor de elemente de arhitectura
Fazele de executie a planului parter Functiuni ale diferitelor spatii de locuit Dimensiunile golurilor de usi si ferestre
Insusirea notiunilor necesare calcului termic (reziztenta termica specifica, punte termica, reziztenta termica globala)
PIESE SCRISE: Solutia adoptata si justificarea ei Probleme generale
Functiuni ale diferitelor spatii de locuit Suprafete optime ale incaperilor Intcmirea schitei functionale Tipuri de pereti
Pereti exteriori portanti Pereti interiori autoportati sau despartirori
Fazele de executie a planului parter Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit Semne conventionale uzuale
PIESE SCRISE:
Note de calcul
PIESE DESENATE:
Plan parter, sc.1:50
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
186
PLANUL PARTER
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
187
Etapele Proiectului
Determinarea rezistentelor termice specifice unidirectiona SCHITE Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste parter. TABEL Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste parter.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
188
Etapele Proiectului
Detaliu - Perete EXTERIOR
DESEN REALIZAT: drd.ing Razvan Ilie
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
189
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste SUBSOL
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
190
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste PARTER
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
191
Etapele Proiectului
DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR TABELAR
REZISTENTE TERMICE SPECIFICE
Rezistenta totala a Element Nr strat Denumirea sratului de MATERIAL Grosimea stratului Rezistenta termica specifica Conductivitatea termica d (m) elementului Suprafata interioara . Tencuiala interioara . 0 .0 0 0 .0 0 0 0 0 0 0 0 Zidarie . . 0 .0 0 0 0 0 0 0 0 Termoizolatie . . , Tencuiala exterioara . . . Suprafata exterioara . , Elementul
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
192
Etapele Proiectului
Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii
Aria planseului peste subsol (A 1) A planseului de la nivel curent (A 2) A planseului de sub pod(A 3). A 1= A 2 Perimetrul cladirii (P)
Caracteristici Geometrice
Inaltimea libera a parterului masurata intre fata superioara a pardoselii si tavan. Regimul de inaltime al parterului este determinat intre fata superioara a pardoselii si fata superioara a tavanului.
3.00
Inaltimea libera a parterului HINCALZIT
Inaltimea parterului
0.00
Schita cladirii cu determinarea inaltimii libere a parterului.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
194
Caracteristici Geometrice
Aria tamplariei exterioare (A4). Aria peretilor exteriori (A5).
A5=P*H- A4
Anvelopa cladirii (A).

A=A1+A2+A3 +A4+ A5
Volumul nclzit al cladirii (V).

V= A1*H
PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
Este sensibil modificat prin
Penetrare partiala sau totala a elementelor de constructie cu conductivitate termica diferita O schimbare de grosime a elementului de constructie O schimbare intre ariile suprafetelor interioare si exterioare
2007-2008
Ex: Colturile de pereti Colturile dintre pereti si INGINERIA MEDIULUI plansee
196
PUNTI TERMICE VERTICALE

1. Punte de colt iesind Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA) Lungimea Puntilor = HINCALZIT
EXTERIOR
2 1
R.V. - COLT IESIND INTERIOR
1 = 2 1 = 2 = 0.05 W /m
197
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI

2. Punte de colt intrand Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA) Lungimea Puntilor = HINCALZIT
INTERIOR
2 1
R.V. - COLT INTRAND
INTERIOR
1 = 2 = 0.01 W /m
198
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI

3. Punte Curenta Rost Vertical Curent (T)
EXTERIOR
Lungimea Puntilor = HINCALZIT
1
INTERIOR
2
INTERIOR
ROST VERTICAL CURENT (T) 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI
1 = 2 = 0.02 W /m
199
PUNTI TERMICE ORIZONTALE

4. R. O. STREASINA
NESIMETRICA
EXTERIOR
1 = 0.14 W /m 2 = 0.24 W /m
1
EXTERIOR INTERIOR
PPLANSEU Perimetrul planseului La fata int a peretilor
Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL STREASINA 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 200

5. R. O. SOCLU
EXTERIOR
NESIMETRICA
Ti = 200 C 1 = 0.225 W /m 2 = 0.30 W /m

SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
TERMOIZOLATIE
HTERMOIZOLATIE = MIN 70 CM 2007-2008
HTERMOIZOLATIE
2 Ts = +50 C Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL SOCLU INGINERIA MEDIULUI 201

6. R. O. PERETI INTERIORI
INTERIOR
NESIMETRICA
Ti = 200 C
Ti = 200 C 2
INTERIOR
1 = 0.2 W /m 2 = 0.2W /m
Ts = +50 C
Ts = +50 C Lungimea Puntilor = LPERETE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
202
PUNTI TERMICE TAMPLARIE

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
EXTERIOR
1 H
INTERIOR
L Lungimea Puntii = PTAMPLARIE PTAMPLARIE = 2(L+H)

1 = 0.25 W /m
203
IDENTIFICAREA PUNTILOR
PUNTI TERMICE IN T PUNTI TERMICE COLT IESIND
PUNTI TERMICE COLT INTRAND
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
204
ETAPELE PROIECTULUI
R' = [m2K/W] U'
Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R`)

( l ) U '= + + R A A
R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent, n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau mai multe straturi din materiale considerate omogene, fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic:
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
205
ETAPELE PROIECTULUI
R = Rsi +Rs + Ra + Rse [m2K/W] coeficieni specifici liniari de transfer termic [W/mK] in zona puntilor termice; l lungimea puntilor termice transfer termic, [W/K];
2007-2008
- coeficieni specifici punctuali de

2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
207
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
208

Adresa de contact: daniel.lepadatu@gmail.com
Poluarea Industriala
PULBERI INDUSTRIALE CLASIFICARE
Agenti poluanti importanti
Pulberea sau praful
Clasificarea se poate face dupa:

Natura substantelor care compun pulberea Dimensiunile particolelor Actiunea asupra organismului Gradul de patrundere si retinere a particolelor in plamani
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa natura particolelor
Pulberi Anorganice
Metalice (Zn, Pb, Fe, Cu, Mn, etc.) Minerale (SiO2 , silicati, etc) Sintetice (coloranti sintetici anorganici, anumite pesticide)
Pulberi Organice
Vegetale (lana, par oase, coarne) Animale Sintetice (coloranti sintetici organici, anumite pesticide)
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni
Praful Dimensiunea particolelor
10 m
Norul - Dimensiunea particolelor

10-0.1m
Fumul - Dimensiunea particolelor

sub 0.1m
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
212
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni Zangelerg
Pulberi cu Dmediu = 10 m
Nu sunt periculoase pentru organism nu pot patrunde in alveolele pulmonare
Pulberi cu Dmediu = 0.2 - 10 m

Actiunea cea mai toxica o au particolele de 0.22 m
Pulberi cu D sub 0.1 m

Nu au actiune nociva pentru organism
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulb cu actiune toxica generala pot sau nu produce leziuni ale plamanilor (Pb, As, Be) Pulb iritante sau corozive (var, arsenic) Pulb care produc reactii alergice astm, rinite, urticarie, etc. Pulb care produc cancer (materiale radioactive, combinatii ale Cr cu Arsenic)
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulberi infectate care vehiculeaza diferiti microbi sau virusi (praf de carpe, lana, deseuri, etc.) Pulberi anorganice netoxice, pulberi inerte sau neproliferative (carbuni, Fe, Al, etc.) si pulberi neproliferative (SiO2, Be, etc.)
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
215
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare cu praf si fum
INDUSTRIA
Otelarii
Sursa de poluare
Furnale, masini de sintetizat
Agent poluant
Oxid de Fe, Praf, Fum
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare
INDUSTRIA
Metalurgia neferoasa
Sursa de poluare
Furnale si topitorii
Agent poluant
Fum, fumuri de ulei si metale
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
217
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Rafinarii de petrol
Sursa de poluare
Regeneratorii si catalizatorii, incineratorii de namoluri
Agent poluant
Praf de catalizatori, cenusa de namol
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Cimentului Portland
Sursa de poluare
Cuptor, Uscator, Sistem de manipulare
Agent poluant
Praf de ciment si alcalin
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
219
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de hartie
Sursa de poluare
Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar
Agent poluant
Prafuri de substante chimice
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de acizi (sulfuric, fosforic)
Sursa de poluare
Procese termice, acidularea rocii fosfatice, Sisteme de manipulare
Agent poluant
Praf, ceata acida
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Cocserii
Sursa de poluare
Incarcare descarcare celulele cuptorului, racire manipulare
Agent poluant
Praf de cocs, gudroane de carbon
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de sticla si a fibrei de sticla
Sursa de poluare
Manipulare materii prime, cuptoare de sticla, tragerea firelor
Agent poluant
Praf de materiale, ceata de acid sulfuric, oxizi, alcaline, aerosoli de rasini.
PULBERI INDUSTRIALE
Emisia de substante Pulverulente necontrolate
SIDERURGIE 10 KG/Tona de otel FONTERII - 8 KG/Tona de otel PROCESAREA ALUMINIULUI
450 KG/Tona de otel
TOPITORII - DE BRONZ SI ALAMA

10 KG/Tona de otel
FUMUL:
contiennent Des gaz acides toxiques qui retombent avec la pluie (ex: SO, oxyde de soufre). On parle alors de pluies acides qui sont nfastes pour la vgtation et les tres vivants. A cela s'ajoutent les missions de CO (dioxyde de carbone) et de CO (monoxyde de carbone), trs toxique.
225
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
AERUL:
Les usines utilisent trs frquemment des systmes d'aspiration de poussires dans leur process de fabrication. Cet air doit tre filtr avant d'tre rejet l'extrieur, tout comme celui des gaines de ventilation ou de conditionnement sous haute temprature.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
226
APA:
Une usine qui utilise, puis rejette de l'eau pour son process doit tre quipe d'une station d'puration (STEP). Un traitement primaire limine les matires en suspension (ex: rsidus de lavage, corps gras, huile), puis un traitement secondaire limine les matires en solution (ex: produits chimiques, mtaux lourds). En ralit, seulement 65% des eaux uses passent en station d'puration et le traitement secondaire n'est gnralement pas mis en application (bien souvent pour des raisons de cot).
DESEURI:
Une usine doit aussi trier ses dchets et favoriser le recyclage (on parle alors de valorisation des dchets). Les dchets contenant des lments nocifs doivent tre rcuprs et traits par des socits spcialises (huiles, solvants, acides, piles, composants lectroniques, tubes non, ...).
CATASTROFE MARITIME
18 mars 1967 Ptrolier librien Torrey Canyon Charg de 119 000 tonnes de brut, Schoue entre les les Sorlingues et la Cte britannique.
CATASTROFE MARITIME
15 dcembre 1976 ARGO MERCHANT une zone de pche (Buzzards Bay, Massachusetts) 21 dcembre
s'est coup en deux morceaux et a perdu en mer 29.14 millions de litres de ptrole
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
230
CATASTROFE MARITIME
16 mars 1978
ptrolier librien Amoco Cadiz transportant vers Rotterdam 220 000 tonnes de ptrole brut du Golfe Persique, drive vers la cte bretonne (Finistre - France) dans une forte tempte.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
231
CATASTROFE MARITIME
3 juin 1979 Dans le golfe du Mexique Une ruption de ptrole souffle la plate-forme de forage offshore Ixtoc 1 C'est un accident rare, mais pas exceptionnel.
De telles ruptions ont affect en particulier
la plate-forme Ekofiske bravo en mer de Norvge en 1977, le puits de l'le Laban (Iran) en 1971, le puits 21 de Santa Barbara (Californie) en 1969.
232
Cette ruption va durer elle ne sera stoppe que le 23 mars 1980, aprs 295 jours d'efforts quantit totale de ptrole dverse ne sera jamais exactement connue : - 470 000 tonnes selon les plus prudentes - 1 500 000 tonnes.
CATASTROFE MARITIME
19 juillet 1979 Deux super-ptroliers en charge, lAtlantic Empress (276 000 tonnes) et lAegean Captain (200 000 tonnes de brut) entrent en collision en mer des Carabes, au large de lle de Tobago.
CATASTROFE MARITIME
1 novembre 1979
Le BURMAH AGATE est entr en collision avec le cargo MIMOSA au sud de Galveston (Golfe du Mexique). Environ 9.84 millions de litres ont t dverss dans l'environnement et 29.5 millions de litres ont t bruls bord.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
234
CATASTROFE MARITIME
7 mars 1980
Le ptrolier malgache Tanio, charg de 26 000 t ptrole se casse en deux par le milieu, au nord de l'le de Batz (Finistre) une forte tempte et des creux de 7 mtres. cet accident fait huit victimes et au moins 6 000 t de ptrole sont rpandues la mer.
CATASTROFE MARITIME
5 dcembre 1987
Le cargo "Cason", transportant 1 100 tonnes de produits chimiques, s'choue sur les ctes espagnoles prs du Cap Finisterre. Le navire prend feu suite un contact entre l'eau de mer et du sodium charg en ponte dans des conteneurs. Dans l'incendie, 23 des 31 membres d'quipage prissent. Nuit de 10 au 11 dcembre, une srie d'explosions secouent le navire
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
236
CATASTROFE MARITIME
24 mars 1989
Le ptrolier Exxon Valdez schoue en baie du prince William (Alaska) avec 180 000 tonnes de brut bord. Quarante mille tonnes partent la mer, venant toucher plus de 1700 km de ctes. Avec prs de 10 milliards de francs pays ce jour et une facture finale qui pourrait dpasser 25 milliards de francs, cest de loin la pollution ptrolire la plus chre de lhistoire.
CATASTROFE MARITIME
6 mars 1990
Le CIBRO SAVANNAH a explos et a pris feu en quittant la jete de Linden ( New Jersey). Environ 481 000 litres de ptrole ont t perdus, personne ne connait la proportion brle et dverse.
CATASTROFE MARITIME
8 juin 1990
Le MEGA BORG a dvers 19.3 millions de litres de ptrole la suite d'une explosion et d'un incendie. L'incident s'est produit proximit des cotes texanes (Galveston).
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
239
CATASTROFE MARITIME
16 septembre 1990
Le JUPITER dchargeait du mazout dans la baie City (Michigan) quand un feu a dbut bord du bateau.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
240
CATASTROFE MARITIME
10 avril 1991
Le ptrolier Agip Abruzzo, ancr devant Livourne, est heurt dans le brouillard par le ferry Moby Prince un gigantesque incendie se dclare. Il durera 7 jours et fera 143 morts, 130 km de ctes sont pollues. Le lendemain, le 11 avril, le ptrolier chypriote Haven, mouill au large de Gnes, charg de 144 000 tonnes de brut, prend feu, explose et se brise en trois parties.
CATASTROFE MARITIME
3 dcembre 1992
En voulant entrer dans le port de La Corogne avant laube, par trs mauvais temps, le ptrolier-minralier grec Aegean Sea, charg de 80 000 tonnes de brut, schoue, se brise et brle pendant 24 heures.
CATASTROFE MARITIME
5 janvier 1993
Le ptrolier librien Braer, en route de la Norvge vers le Canada, schoue la pointe sud des les Shetland suite une avarie de machine dans une forte tempte et se disloque, librant toute sa cargaison de brut dans la Mer du Nord.
CATASTROFE MARITIME
10 aout 1993
Une collison entre 3 bateaux s'est produitedans la baie de Tampa (Floride): la barge BOUCHARD B155, le cargo BALSA 37, et la barge OCEAN 255. Le BOUCHARD B155 a perdu environ 1.3 million de litres de ptrole dans la baie. Ci dessus la photo de l'OCEAN 255 aprs la collison.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
244
CATASTROFE MARITIME
15 fvrier 1996
Le ptrolier librien Sea Empress, charg de 130 000 tonnes de brut, schoue sur des rcifs aux approches du port de Milford Haven (pays de Galles). Il ne peut tre libr que 5 jours plus tard, aprs avoir perdu un peu plus de la moiti de sa cargaison.
CATASTROFE MARITIME
2 janvier 1997
En route de Changa vers le Kamchatka avec 19 000 tonnes de fuel intermdiaire bord, le ptrolier russe Nakhodtka chavire dans une tempte l'ouest de l'le japonaise de Honshu et se brise en deux. Les 31 membres de l'quipage peuvent tre sauvs, mais pas le capitaine. 300 km de ctes C'est la plus grande mare noire jamais vcue par le Japon.
La pollution par le ptrole

Rcupration du ptrole sur les ctes
Les dchets sont collects manuellement
mis dans des sacs plastiques puis rassembls en arrire cte.
Nettoyage est mcanique

les bennes de sable et de fuel ramasss sont directement diriges par camions vers les centres de stockage provisoires.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
247

Le stokage
Stocks selon les rgles de scurit en vigueur :
aire de stockage impermable ; collecte des eaux de ruissellement, systmes de drainage...
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
248

Traitement actuellement envisages
Le traitement thermique: il s'agit de brler le fuel par incinration ou de le vaporiser pour traiter ensuite l'effluent gazeux (dsorption) et obtenir in fine un sable propre. Les techniques existent : incinrateurs, cimenteries, fours chaux, four lit fluidis mais il faut tudier la possibilit de les adapter aux types de dchets rcolts sur le littoral.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
249

Le traitement physico-chimique :
l'objectif est de sparer le dchet en diffrentes phases (fuel, eau, solide) par des procds physiques (gravit, centrifugation) ou chimiques (utilisation de tensio-actifs, solvants biodgradables). Les premiers tests raliss notamment au CERT sont encourageants mais ils doivent tre affins par des essais sur pilotes en vraie grandeur. Les phases spares pourraient ensuite devoir subir un traitement de finition.

La stabilisation la chaux :
l'objectif est de transformer les dchets pteux en poudre sche plus facilement manipulable. Le produit obtenu pourrait alors tre utilis en couche intermdiaire dans les dcharges de classe 2 voire 3, en sous couche routire ou tre incinr.

Le biotraitement :
l'objectif est d'aider les bactries dj prsentes dans les dchets " dgrader " plus rapidement les polluants. Des tests de faisabilit sont en cours au GRL (Elf), au Musum d'histoire naturelle et l'Universit de Marseille. Ce procd pourrait ventuellement tre utilis pour certains dchets comme le sable, dans le cadre d'un post-traitement, pour dgrader les dernires traces de pollution.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
253

Poluarea Industriala
Substante nocive poluarea industriala
Efect grav emisiile cu caracter toxic ARSENUL provine din minereuri care contin arsen
Pana in 1950 era folosit in medicina Tonic si pentru afectiunile pielii In 1980 Pacientii care l-au folosit au fost depistati cu TUMORI CANCEROASE Urmare a acestui incident
A fost retras de pe piata medicamentelor
Substante toxice
BARIUL
Este ingerat in cantitati mari sub forma insolubila
Examenelor radiologice
Este toxic pentru organism daca patrunde in forma solubila
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
256
Substante toxice
BORUL
Dezinfectant Acid boric In cantitate mare devine periculos pentru sistemul nervos central La un timp indelungat de folosire se produce boala numita BOROISM
Intoxicatie cronica
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
257
Substante toxice
CADMIUL
Factor de intoxicare in masa in Japonia Se gaseste in cantitati mari in apele uzate eliminate prin instalatiile de galvanizare
CLORUL
Subst. Toxica. Folosit in Purificara Apei Folosita in Primul Razboi Mondial (Arma Chimica) Dar nu trebuie sa depaseasca 250 ppm Apa capata miros neplacut Prezent in AER produce INTOXICATII si chiar MOARTE
Substante toxice
CROMUL Actiune toxica numai in stare de valenta superioara (Cr64)
Produce mutilarea celor care intra in contact Boala Eroziunea septului nazal
CIANURILE
Snt folosite in galvanosteghie Actiune toxica rapida
Substante toxice
CUPRUL
In cantitati reduse este asimilat in metabolismul uman Folosit in industrie In procente mari afecteaza ficatul
SULFATII
Influienteaza negativ gustul apei Produc efecte laxative
Substante toxice
PLUMBUL
Este generator de saturnism
Efecte la a doua generatie
Se gaseste in cantitati mari in vopsele, in bateriile de acumulatori, Substante antidetonante
ZINCUL
Oligoelememt folositor omului Sarurile de zinc prezente in apa ii dau acesteia un aspect laptos In cantitate mai mare (40 ppm) produce alterarea gustului
Substante toxice
ARGINTUL
Metal nobil cu efect toxic asupra microorganismelor In cantitati mari (peste 0.05 ppm) produce colorarea in albastru gri
A pielii Ochilor Membranelor mucoaselor
Substante toxice
MERCURUL
Metal greu, toxic Utilizat in fabricarea termometrelor, aparate de masura, productia de mase plastice In Japonia (Golful Minamat) fabrica deversa deseuri cu continut de mercur Efectele asupra omului
Aparitia maladiilor la sistemul nervos (peste 10 ppm)
La submarinele folosite in cele 2 razboaie mondiale s-a flosit tesarea cu mercur

In timp, la submarinele scufundate rezervoarele s-au corodat si s-a produs deversarea mercurului in mare si apoi la OM.
INGINERIA MEDIULUI
2007-2008
263
Substante toxice
MONOXIDUL DE CARBON
Este cel mai cunoscut si cel mai raspandit poluant din aer Emisiile totale de CO depasesc emisiile tuturor celorlalti poluanti la un loc Efectul toxic asupra OMULUI depinde de procentul din AER. Poate produce moartea. Sursele de poluare cu CO
Gazele de esapament ale vehicolelor Surse industriale
Substante toxice
DIOXIDUL DE CARBON
Se gaseste in atmosfera in proportie de 0.03% Intoxicarea apare daca procentul de CO2 depaseste 20% Intre 8 20% posibilitatea de supravietuire este limitata Intre 3 8% apar tulburari respiratorii
Cianoza, tulburari de circulatie
Substante toxice
OXIZII DE AZOT
Provin din arderea combustibililor si din surse industriale (acid azotic, procese de nitrare, fabricarea combustibililor pe baza de NO lichid de propulse al rachetelor cosmice) La o expunere de 1 ora la 25 ppm de NO2 se produce caderea frunzelor la copaci Pentru animale NO este de 4 ori mai mare
2
2
Manifestare reducerea vizibilitatii

Dezastru ecologic n Marea Neagr

10, 11, noiembrie 2007
Un adevrat dezastru ecologic n Marea Neagr. Un fenomen care se produce o dat ntr-un secol. Asta spun specialitii despre furtuna produs duminic n strmtoarea Kerci. Autoritile ruse au anunat c n total 13 nave au fost afectate de vntul extrem de puternic
cinci s-au scufundat - toate erau rusesti iar opt au euat.

Strmtoarea Kerci
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
268

Furtuna din zona Stramtorii Kerci a dus la avarierea:
5 nave sub pavilion rusesc: Doua cargouri incarcate cu sulf s-au scufundat, Carena unui petrolier, Volganeft 123, s-a rupt. Un alt petrolier rusesc Petrolierul Volganeft 139 s-a rupt in doua De asemenea, un cargobot sub pavilion Georgian, cu 17 persoane la bord si care transporta 5.600 de tone de fier vechi, s-a scufundat in Marea Neagra in apropiere de Crimeea (Ucraina).

Circa 1.300 de tone de pacura au fost deversate, in Marea Neagra dupa ce:
Petrolierul rusesc Volganeft 139, apartinand firmei Volganeft, era incarcat cu 4.000 de tone de titei brut - s-a rupt in doua Accidentul s-a produs in Stramtoarea Kerci, care leaga Marea Neagra de Marea Azov, in timp ce nava se afla in zona de stationare a Portului Kavkaz
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
270

Marinarii rui au ignorat avertismentele de furtun pe care le-am emis n mod repetat. Le-am spus c vntul va ajunge i la 35-38 de metri pe secund. Dar au decis s-i continue drumul, creznd c navele lor vor rezista
spune Elima Nogai, director Cpitnia postului Kerci Potrivit oficialilor rusi, accidentul s-a produs din cauza valurilor de peste cinci metri inaltime si a vantului care sufla cu circa 100 km/h.

Dou mii de tone de petrol au ajuns n Marea Neagr, iar dimensiunile catastrofei ecologice ncep s capete contur.
30 de mii de psri au murit, Cteva mii de pasari se zbat ntre reziduuri. Peste 9.000 de peti au murit Agenia rus de mediu nu exclude nici formarea de ploi acide n regiunea Krasnodar n urma deversrii cantitii mari de sulf n Marea Neagr.

Pagubele provocate de poluarea Mrii Negre, dup furtuna de duminica trecut, se ridic la 8,5 miliarde de euro, potrivit unei estimri difuzate joi de autoritile ruse. Suma include
Costul lucrrilor de curire, pentru care vor fi necesari cel puin 10 ani, Refacerii mediului natural din nordul Mrii Negre. Din fericire pentru noi, autoritile de la Moscova susin c pata de petrol se ndreapt spre Marea Azov i nu spre litoralul romnesc.

2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
274

2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
275

CEL MAI GRAV ACCIDENT n regiunea dezastrului ecologic din Marea Neagr continu operaiunile de curare a apelor poluate, dar i cele de cutare a persoanelor disprute. Peste 200 de oameni, 3 elicoptere i 11 nave s-au aflat n zona unde s-au deversat duminic 1.300 de tone de iei. Cel puin cinci marinari au murit i 20 sunt dai disprui n urma furtunii de duminic.
Romania, pe locul 13 in topul

34,5 mil de tone de CO2 poluatorilor din Europa
MONDIAL I - SUA - 2,79 miliarde de tone II - China - 2,68 milioane de tone III - Rusia - 661 milioane de
tone
EUROPA I - Germania - 356 de milioane de tone II - Marea Britanie - 212 milioane de tone III - Polonia - 166 milioane tone
2007-2008
Emisiile din sectorul energetic reprezinta 25% din totalul emisiilor de dioxid de carbon la nivel global, reprezentand principala cauza a incalzirii globale.
277
INGINERIA MEDIULUI
Intre 2000 si 2006 cele mai ucigatoare dezastre din ultimii 20 de ani
Sapte dintre cele mai ucigatoare zece dezastre din ultimii 20 de ani s-au petrecut intre 2000 si 2006
Avertizeaza comisarului UE pentru Dezvoltare si Ajutor Umanitar, Louis Michel Intr-un mesaj destinat cetatenilor celor 27 de state membre ale Uniunii, cu prilejul Zilelor Dezvoltarii Europene
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
278
Dezastre din ultimii 6 de ani
A villager runs from a forest fire in Miranda Do Corvo in Portugal 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 279
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
280
An aerial view shows flooding in Berne, Switzerland
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
281
The water levels in much of Switzerland have stabilized. Here in Lucerne, residents and tourists keep their feet dry on wooden boardwalks.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
282
The Regensburg city center is threatened by the raging waters of the Danube.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
283
In much of the Alpine region, the waters have now subsided, leaving behind mountains of mud and devastation.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
284
A man passes a street hit by floods from the Loisach river in Eschenlohe, southern Germany.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
285
A rescuer fixes cables to the car of a 72-year-old woman stranded in her car in a river near St. Leonhard, Austria. The woman suffered shock but no injuries and her car was saved.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
286
Much of Ulm-Wiblingen lies under water
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
287
Soldiers carry sandbags to reinforce a dam near Freising, southern Germany, where floods were expected Wednesday.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
288
Villagers walk on a road damaged when a river burst its banks in Villard-Bonnot, southeastern France.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
289
Firefighters move residents to safety in Cesky Tesin in the Czech Republic.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
290
An empty railway track after a train was derailed by floods in Austria.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
291
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
292
Intre 2000 si 2006 cele mai ucigatoare dezastre din ultimii 20 de ani
In ultimii ani, a devenit foarte clara legatura dintre schimbarea climatica si frecventa plus intensitatea fenomenelor naturale extreme. UE vrea sa traga un semnal de alarma ca simplele discursuri ingrijorate fata de incalzirea climei nu mai sunt de niciun folos.
Schimbarile Climatice in UE
Statele UE sunt pe cale sa cale sa-si reduca emisiile cu efect de sera cu 20 la suta pana in 2020. Statele membre contribuie cu numai 14 la suta la totalul emisiilor nocive dispersate anual in atmosfera.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
294
UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare oferind,
in urmatorii sase ani: 23 miliarde euro catre 78 de state din Africa, Pacific si Caraibe dar eforturile europene ar putea sa ramana fara efect.
Incalzirea climei
cauza a saraciei si foametei
Desi contribuie cel mai putin la incalzirea planetei pentru ca, adesea, nici nu dispun de industrie:
Statele care beneficiaza de ajutorul UE sunt si cele mai vulnerabile in fata incalzirii globale. Mii de kilometri de coasta sunt in pericol de a fi inundate Terenurile agricole devin neproductive din cauza secetei Comunitati intregi nu se mai bucura de nicio protectie naturala in calea intemperiilor din cauza despaduririlor. INGINERIA MEDIULUI 2007-2008 296
Toate acestea vor provoca sute de milioane de refugiati climatici pana in 2050, dintre care multi ar putea bate la portile Europei. Asadar Uniunea se afla deopotriva in fata unui imperativ moral
a reduce saracia, respectiv incaplzirea climei, o cauza directa a acesteia
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
298
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
299

Binecuvntarea UE pentru centrala nuclear Belene - Bulgaria

Jurnalul Naional
Dezvluia n august c la 100 de kilometri de Bucureti ar urma s fie construit o central nuclear exclusiv pe piese ruseti scoase din uz. ntre timp, subiectul a ajuns i n presa internaional, care anun, citnd presa bulgar, c zilele viitoare UE va da aviz favorabil proiectului Belene, care poate deveni O adevrat bomb nuclear, Un al doilea Cernobl.
Centrala nuclear Belene - Bulgaria

The Guardian spune c, n caz de accident, centrala ar putea elibera radioactivitatea a
100 de bombe tip Hiroshima. O afacere n spatele creia st Gazpromul. Proiectul dateaz din anii 80, cnd guvernul comunist al lui Todor Jidkov a luat hotrrea s construiasc centrala. De atunci au aprut i criticile, care atrgeau atenia c ridicarea unei centrale ntr-o zon cu mare grad seismic este o bomb cu ceas. The Guardian atrage atenia c, n urma cutremurului din 1977, zona a fost grav afectat, 120 de persoane murind la doar 14 km de unde ar urma s fie amplasat centrala. Totui, n 1985 a nceput construirea celor dou reactoare ale centralei de la Belene. n 1990 s-a renunat ns la planuri.

PUTERE CT 100 DE BOMBE HIROSHIMA.
The Guardian spune c s-a hotrt acest lucru dup ce Academia Bulgar de tiine a dat publicitii n 1990 un studiu de 421 de pagini, care avertiza n privina riscurilor pe care le comport construirea unei centrale nucleare ntr-o zon activ seismic, Zimnicea fiind numai la 13 km de Belene. Acum, la 17 ani dup acele evenimente, temerile noastre au reaprut. Actualul guvern de la Sofia dorete s finalizeze acest proiect tiinific nebunesc nceput de comuniti, oferindu-i companiei ruseti Atomstroiexport un contract pentru construirea a dou reactoare de un tip care nu s-a mai construit pn acum n lume. Pentru preul de 7 miliarde de euro, Bulgaria are privilegiul de a deveni un cmp de testare a industriei nucleare ruseti, scrie The Guardian. Cotidianul britanic mai noteaz c centrala ar putea elibera o radioactivitate ct 100 de bombe de la Hiroshima n caz de accident. La doar 100 de kilometri de Bucureti.

TEHNIC I OBICEIURI SOVIETICE.
Jurnalul Naional dezvluia n august i alte multe puncte negre ale proiectului Belene. Daniel Meijers, director al Organizaiei ecologiste Friends of the Earth Europe declara: La construcia centralei nucleare de la Belene se vor folosi componente care au fost construite pentru proiectul anterior. Este un model rusesc, care s-a folosit pn acum numai n India i China. Nu este foarte clar cum va funciona i nici dac este sigur pentru populaie, fiindc reprezint o combinaie de tehnologie ruseasc, avnd cteva componente vestice. Nu este centrala cea mai sigur din cte s-au fcut pn acum. Meijers vorbea i de neregulariti la licitaie:

TEHNIC I OBICEIURI SOVIETICE. A fost i o companie canadian care a vrut s construiasc la Belene, Au renunat din cauza fraudei svrite la licitaia public. Bulgarii i-au vrut pe rui, i nu pe canadieni. Este o ntreag afacere ilegal n Bulgaria cu achiziiile publice. Iniial, proiectul spera s fie susinut de bnci din Germania i din Italia. Acestea au renunat, spune The Guardian, dup ce zeci de mii de ceteni germani au scris bncilor lor, i organizaiile ecologiste au protestat n Italia. Instituii bancare din Elveia i Statele Unite au refuzat s se implice.

PE BANII UE.
Acum, dac UE binecuvnteaz proiectul, vor veni i bani de la UE. Dac comisia d o evaluare pozitiv proiectului, mprumuturile din banii contribuabililor din UE de la ageniile de mprumut ale UE, Euratom i Banca European de Investiii, sunt asigurate, afirm The Guardian. Ar fi pentru prima dat, dac UE avizeaz proiectul, aa cum se spune, cnd Bruxellesul aprob construirea de noi reactoare ruseti pe teritoriul UE. Impactul acestei decizii trece cu mult dincolo de Bulgaria, deoarece aceasta presupune mai mult sau mai puin s fie dat und verde industriei nucleare ruseti pentru a merge mai departe cu planurile pentru reactoare similare n Serbia, Slovenia, Slovacia i Ungaria.

PE BANII UE.
Toate acestea vor face din Europa un loc mult mai puin sigur, subliniaz The Guardian. Ziarul britanic afirm c dac UE vrea s garanteze sntatea i sigurana cetenilor si, ea nu trebuie s se declare de acord cu un proiect pe care oamenii de tiin sovietici, guvernele bulgare i numeroase bnci comerciale l-au considerat nefezabil. Mai mult, se atrage atenia c n timp ce Cernoblul a fost posibil n afara UE Belene se va folosi de banii contribuabililor europeni pentru un proiect care va expune riscului un mare numr de bulgari i de locuitori ai rilor din jur.

Implicarea Gazprom
Gazprombank deine 51% din aciunile Atomstroiexport, firma ruseasc care face proiectul i care va utiliza ca subcontractor compania francez Framatome. Proiectul noii centrale nucleare prevede construcia a dou reactoare VVER de concepie ruseasc de cte 1.000 de megawai, identice cu cele de la Unitile 5 i 6 de la centrala nuclear bulgar de la Kozlodui. Belene este un model rusesc, care s-a folosit pn acum numai n India i n China.
Sursa: Jurnalul
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
308
Combustibili din sandvisuri si conserve

Cantitati imense de sandvisuri, Resturi din farfuriile clientilor O multime de alimente expirate,
Retrase din magazinele londoneze,
Vor fi livrate de-acum incolo unei uzine ce va produce biogaz.

Compania Terra Firma spune ca metropola britanica poate alimenta singura o uzina de gaz metan obtinut din biomasa.

Compania care va pune la punct sistemul vine de peste Ocean, unde a dezvoltat deja o intreaga industrie a biogazului.
In Statele Unite, goana dupa materiale biodegradabile, care ar putea fi adunate in containere si lasate la putrezit pentru a produce gaz metan, ia forme spectaculoase. Pe langa resturile alimentare, chiar si lemnele ce provin din locuintele zdrobite de uraganul Katrina vor fi maruntite si adaugate in containerele de biomasa.

Infinis, una dintre companiile ce produc biogaz in SUA Este deja racordata la reteaua producatorilor americani de energie electrica. Ea are 80 de statii de producere a biogazului si tot atatea minicentrale Cu ajutorul carora livreaza
agent termic pentru locuinte, umple butelii si pulseaza energie electrica in sistemul national.

Dupa modelul american, in jurul Londrei vor aparea multe containere de biogaz, unde vor fi puse la produs toate resturile alimentare. Alan Lovell, directorul executiv de la Infinis, spune ca, daca se vor aduna la un loc alimentele expirate si resturile biodegradabile din casele metropolitanilor, s-ar putea depasi cantitatea de 200.000 de tone de biomasa.

Numai supermarketurile vor trimite 100.000 de tone. Daca adaugam particularii, restaurantele si localurile fast-food, cu siguranta vom depasi 200.000 de tone, spune Lovell. Specialistii au calculat ca energia electrica produsa prin arderea biogazului obtinut din alimentele expirate dintr-un singur supermarket,
care pana acum se aruncau, va fi de 5 megawati, adica necesarul uzual pentru 10.000 de familii.

Intentionam sa adunam si resturile vegetale din fermele agricole din jurul Londrei. Cu ajutorul acestui surplus, probabil vom acoperi necesarul de curent electric al Londrei, precizeaza Lovell. Dupa lansarea a doua astfel de centrale, Infinis produce deja aproximativ 11% din intreaga cantitate de energie regenerabila a Marii Britanii.

Discutiile despre biogaz au dezvaluit cat de multe alimente se arunca in Londra. Presa a luat la analizat fiecare raport oferit cu generozitate de supermarketuri si a dezvaluit ca londonezii arunca
300 de grame de carne pentru fiecare kilogram consumat la fiecare kilogram de cartofi prajiti si consumati, se arunca aproape 400 de grame de cartofi risipiti. Daca se adauga si verdeturile, fructele si legumele proaspete, atunci risipa devine chiar ingrijoratoare.

Unul dintre oficialii primariei metropolitane, privind socoteala cu alimentele expirate sau aruncate pur si simplu la gunoi, a exclamat:
Mai bine facem un pic de economie. Ar trebui sa incepem sa folosim tot ce ne ramane in farfurii si sa consumam a doua zi.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
316
Poluarea radioactiva
Substantele radioactive
emit radiatii ionizante F periculoase
RADIATIILE NATURALE
Radiatia cosmica Radiatia telurica
Radiatia cosmica
Inunda tot spatiul universal interstelar si intergalactic O parte este de origine stelara
Radiatia cosmica
Iradierea pamantului cu radiatii cosmice
depind de:
Campul magnetic Care este un selector si un depozit de particole de radiatii cosmice
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
318
Radiatia telurica
Este data de prezenta in litosfera a numeroase elemente radioactive care emit in permanenta radiatii ionizante (izotopi)
Te206,207,208,209,210, Pb209,211,212,214 Bi210,211,212,213,214 sau toti izotopii elementelor Po, At, Fr, Ra, Ac, Th Mineralele de U contin urme de Np si Pl. Cercetarile au dovedit si existenta altor izotopi radioactivi: K40, Rb87, In115, La138, Nd144, Lu176
OMUL este supus in acelasi timp la
Iradierea externa
Prin radiatia cosmica si telurica
Contaminarea cu substante radioactive

Care se gasesc in mediul sau de existenta
Cantitate de iradiatii asupra OMULUI depinde:

Organism, altitudine, Amplasamentul locuintei, Particularitatile solului
Radiatia telurica depinde de:
Natura rocilor subsolului
Rocile cristaline acide (granitul) contin mai mult U decat Rocile sedimentare
Natura mediului de propagare

In apa U este mai scazut decat in Sol
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
321
Tehnica moderna
Radiografii, radioscopii Tratamente radiologice Cadrele luminoase ale ceasurilor Ecranele televizoarelor si calculatoarelor
Cresterea radiatiei terestre revine

Experientelor cu bombe nucleare Deseurile Radioactive Obtinerea energiei nucleare
Surse controlate
Instalatii controlate (acceleratoare de particule, Surse utilizate in laborator si uzine (mijloace specifice cercetarii, reactii nucleare)
Surse necontrolate
Deseuri radioactive Experiente nucleare Deseuri radioactive - Rezultate din activitatea economica
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
323
Functie de radioactivitate
Deseuri cu radioactivitate foarte mare
90Sr,
210
Pb,
210
Po,
226
Ra,
Deseuri cu radioactivitate mare

35Ca, 59Fe,
144
Ce
144
Deseuri cu radioactivitate medie

24Na, 35Pb, 55Fe, 3H, 14C, 51Cr.
Ag,
137
Cs
Deseuri cu radioactivitate redusa
Productia de deseuri radioactive functie de etapele tehnologice
Exploatarea miniera ape slab radioactive Uzine de preparare a elementelor combustibile 400m3 ape reziduale/tona Centrale electro-nucleare 104-204 m3/tona Centrale de cercetari nucleare Incidentele si accidentele sau avariile produse in Instalatii nucleare
Accidente nucleare
Ian 1961, Idaho-Falls Explodat 1 reactor Nici un martor nu a ramas viu Cauza presupusa eroare de manipulare Contaminarea foarte puternica
Capetele victimelor au fost ingropate in cutii de plumb Decontaminarea a costat milioane de $ si a durat mai multi ani
Accidente nucleare
Reactorul Fermi situat la 50 km de Detroit
Topirea partiala a miezului reactorului
Urmata de contaminarea puternica a regiunii Decontaminarea a durat 1 an
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
327
Accidente nucleare
Reactorul Rocky Flats, aproape de denver Mai multe incidente de contaminare si incendii cu situatii critice 1976 in primele 4 luni au fost inregistrate 56 de cazuri de eliminari accidentale de substante radioactive
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
328
Accidente nucleare
26 Aprilie 1986 Cernobil Un reactor a inregistrat o explozie ora 1.23 Incendiul a produs distrugerea reactorului La ora 5 incendiul a fost stins In 27 aprilie 1986 cca 40.000 loc au fost evacuati In total au fost evacuati ccca 116.000 loc In mai Reactorul distrus a fost acolperit (Pb) reducand nivelul de radiatie de 5 ori Bilant 31 decese, 237 pers spitalizate cu diagn de Boala de iradiere.
Accidente nucleare
7 aprilie 1993 TOMSK CSI Incendiu la un reactor in timpul unei reactii chimice Contaminare puternica a zonei Gradul de gravitate al accidentului - 3
POLUARE Radioactiva
determinata de nerespectarea CONDITIILOR SEVERE DE TRANSPORT AL DESEURILOR Radioactive
Exigene de locuire
Exigentele OBLIGATORII pentru o cladire de locuit
SIGURANTA DURABILITATE ECONOMIE

Exigene de locuire
Criterii de performan privind confortul termic al locuinelor Confortul termic confort acustic Concentraii maxime de ageni poluani
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
332
Exigene de locuire
Confortul termic
To temperatura prii opace a peretelui exterior, Tpl temperatura planeului Tmed temperatura medie a peretelui exterior, Vaer viteza curenilor de aer, i = 30...50 % - umiditatea aerului
Exigene de locuire
Confort acustic (Norme UE) Nivel maxim de zgomot - confort acustic (Norme UE):
Dormitor L < 28 dB Buctrie L < 55 dB Baie L < 35 dB Trafic L < 30 dB Suportabilitate 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 334
Exigene de locuire
Concentraii maxime de ageni poluani (Norme UE):
CO < 0,5 ppm CO2 < 800 ppm Formaldehide < 0,4 ppm Emisie Radon < 70 Bq/m3 Rata ventilrii > 0,5 vol/h aer exterior curat
Substane poluante prezente n locuin /A. Miller

Environmental Science Sustaining the Earth Belmont, California , USA, Wads Worth Publ. Co. 1991
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
336
Substane poluante prezente n locuin

Surse i riscuri
1. Cloroform
surs: ap clorinat, duuri cu ap fierbinte risc: cancer
2. Paradiclorbenzen
surs: deodorant de camer risc: cancer
3. Tetracloretilen
surs: metod de curare uscat a hainelor risc: afeciuni nervoase, hepatice, renale

Surse i riscuri
4. Formaldehid
surs: materiale de construcii, lemn aglomerat, mobilier risc: iritaii oftalmice, ale pielii, ale gtului, plmni, grea
5. Benzipiren
surs: fum de igar, surs de cldur risc: cancer pulmonar
6. Stiren
surs: carpete, produse din materiale plastice risc: afeciuni renale, hepatice

Surse i riscuri
7. Radon 222
surs: elemente radioactive (ap, teren) risc: cancer pulmonar
8. Fum de igar
surs: igri risc: cancer pulmonar, afeciuni cardiace
9. Clormetilen
surs: lacuri, vopsele risc: diabet zaharat, afeciuni nervoase

Surse i riscuri 10. Azbest
surs: pardoseli PVC, izolaii
planee, nvelitori azbociment

risc: afeciuni pulmonare, cancer pulmonar
12. Oxizi de azot

surs: aragaz cu gaz metan fr hot, surse de nclzire risc: iritare pulmonar, dureri de cap

Surse i riscuri
13. Monoxid de carbon
surs: sistem de nclzire cu gaze, motorin sau lemne risc: dureri de cap, aritmii cardiace, ameeal
14. Tricloretan
surs: spray cu aerosoli risc: ameeli, respiraie neregulat
15. Hiperfrecvene
surs: cuptor cu microunde, computer, TV, telefon celular, antene radio etc. risc: boli cardiace, anemie, cancer
Surse principale de poluare

caracteristice locuinei
Nr. crt.
Tip
Procese cu degajri de noxe
Substane toxice Ageni poluani

oxizi de carbon oxizi de azot oxizi de sulf Plumb hidrocarburi nearse ozon fum zgur cenu polen
trafic urban nclzire spaii Poluare incinerare exterioar (surse externe) deeuri evacuare ap industrie activitate urban plante
Particule solide: - praf d > 10m - nor d = 0,1..10m - fum d < 0,1m
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
342

Nr. crt.
Tip
Poluare radioactivitatea datorit materialelor de materialelor construcii de construcii i mobilierului finisaje mobilier (surse lemn aglomerat interne)
Radon formaldehid fibre de azbest fibre minerale lacuri, vopsele solveni Stiren
Lichide APE UZATE Gaze Zgomot aerian de impact din instalaii din vecini din exterior
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
343

Nr. crt.
Tip

prepararea hranei
Poluare cu hot rezultat din fr hot funcionare cuptor cu locuire microunde (surse interne) nclzirea
locuinei central termic (de ora, de cartier, de bloc, de apartament) - sobe
vapori de ap oxizi de carbon oxizi de azot oxizi de sulf paradiclor benzen tetraclor stiren tricloretan
Vibraii
Spori
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
344

Nr. crt.
Tip
Poluare rezultat din funcionare locuire (surse interne)
nclzire locuinei central termic aer condiionat ventilare fumat TV, calculator curenie splat rufe accidente
ozon fum clor solveni detergeni, substane de curare insecticide ape uzate
Bacterii
Virusi
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
345
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
346

Technologies propres: la preuve donner par UE

Sur quelque 1200 projets LIFE-Environnement mis en oeuvre depuis 1992, environ 17% se rapportaient une vingtaine de secteurs industriels Environ 10% de l'ensemble des projets avaient trait aux technologies propres. Plus d'une trentaine taient directement lis l'application de la Directive Europenne, c'est--dire qu'ils concernaient explicitement le dveloppement des MTD - "meilleures techniques disponibles Directive UE sur la prvention et la rduction intgres de la pollution.
La preuve en 10 exemples
En Belgique (p. 1), un centre de recherche a russi viter l'usage d'acide sulfurique dans la fabrication des semi-conducteurs et rduire de 90% la consommation d'eau dionise. En Espagne (p. 2), un fabricant de margarine a tenu le pari d'exclure du processus de production tout traitement chimique, rejet de dchets ou mission polluante.
En Italie (p. 3), une PME textile arduit de 100% les surplus d'encre et de 60% les eaux uses en dveloppant au niveau industriel les techniques numriques d'impression sur tissu. En Autriche (p. 4), un des plus gros producteurs mondiaux de diodes a rduit de faon drastique le taux de molybdne dans les eaux rsiduaires qui rejoignent le Danube et a transfr sur un site hongrois le procd utilis.
En Allemagne (p. 5), une PME a mis au point, au grand bnfice de l'environnement et de la sant des travailleurs, une technique de sciage sec des tubes et profils mtalliques qui est susceptible d'tre reconnue comme MTD. En France (p. 6), une usine d'un grand groupe pharmaceutique a largement amlior sa gestion des ressources en eau grce au dveloppement d'une srie de techniques innovantes applicables de nombreux autres secteurs.
MTD - "meilleures techniques disponibles
Aux Pays-Bas (p. 7), un important fa-bricant d'amortisseurs et une socit spcialise en enduits industriels ont conu une laque ne contenant presque plus de solvants volatils, ce qui a du mme coup mis fin un conflit avec la population locale. En Italie (p. 8), les premiers rsultats d'un projet en cours dans une raffinerie d'un grand groupe ptrolier ont dj montr la bonne performance d'un procd destin rduire fortement l'mission de dioxyde desoufre grce l'amlioration d'une MTD.
En Russie (p. 9), un projet LIFE Pays tiers a permis l'adoption d'une loi sur les autorisations d'exploitation fonde sur les MTD, tout en appliquant dj ce principe 4 entreprises pilotes de Saint-Ptersbourg et de sa rgion. En Sude (p. 10), un des principaux sidrurgistes europens a dvelopp dans une acirie riveraine d'un grand lac un procd prometteur une future MTD de dsacidification des eaux uses par lectrodyalise.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
353
Energia solara combustibil pentru avioane

Americanul Paul Mac Cready si-a dedicat toata viata proiectarii unor avioane prietenoase cu mediul. Cu toate ca a contribuit la dezvoltarea industriei aviatice prin inventarea unor modele noi de avioane, Gossamer Condor si Gossamer Albatros, recunoscute ca eficiente in toata lumea Mac Cready a fost convins ca expansiunea omului in mediul aerian provoaca daune grave mediului.

Paul Mac Cready a in-fiintat o firma numita AeroVironment, unde a reusit sa stranga cei mai buni profesionisti in design aviatic si ecologic. Sub coordonarea lui, echipa de cercetatori in aviatie a proiectat o masina electrica ce a devenit cel mai folosit model pentru General Motors.

Specialistii condusi de pilotul american au incercat sa gaseasca surse alternative de energie, inclusiv sa construiasca turboreactoare care sa foloseasca puterea vantului. Tot echipa Mac Cready a construit o serie de avione fara motor, dotate cu aripi lungi, care nu fac zgomot atunci cand zboara. Avioanele silentioase sunt proiectate astfel incat sa zboare in straturile cele mai inalte din atmosfera.

In 2005, inginerii de la Aero Vironment au lansat pe piata primul avion propulsat cu hidrogen, Global Observer, care a avut mare succes printre cercetatori. Vehiculul a fost proiectat astfel incat sa poata zbura cateva zile fara oprire, si nu cateva ore, cat zboara avioanele obisnuite. Vehiculul zburator poate fi folosit de catre soldatii aflati in misiuni de recunoastere.

Paul Mac Cready nu s-a multumit numai cu construirea unui avion ecologic, ci a contribuit si la proiectarea unor autovehicule mai putin zgmotoase. In 1987, el a construit un autovehicul pe baza energiei solare, Sun raycer, pentru a participa la o competitie de gen din Australia. Avionul solar a ajuns la 3.000 de metri altitudine. In 1990, in colaborare cu General Motors, a construit o masina electrica ce putea ajunge la o viteza de 60 km in opt secunde. Inventiile lui Paul Mac Cready au fost recunoscute in 1990, cand a fost pus in Hala aviatorilor.

In 1995, pilotul si colaboratorii lui au construit un alt vehicul zburator, care ajunge pana la o altitudine de 15.000 metri. Pe langa construirea de avioane ecologice, Mac Cready a scris sute de articole prin care arata ca Pamantul va pierde foarte multe specii daca va mai fi poluat in continuare. Pilotul milita pentru ca toti cercetatorii sa-si uneasca eforturile astfel incat sa descopere lucruri care sa polueze cat mai putin. Una dintre dorintele lui Mac Cready era ca masinile sa fie proiectate astfel incat sa nu mai polueze nici fonic si nici prin gazele de esapament.
Paul Mac Cready - Bibliografie

Paul Mac Cready s-a nascut in localitatea americana New Heaven. La 16 ani a proiectat primul avion fara motor. Dupa razboi, Mac Cready a obtinut licenta in fizica la Universitatea Yale si un doctorat la Institutul de Tehnologie din Pasadena. In acelasi timp a construit mai multe modele de avioane propulsate fara motor.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
360
Paul Mac Cready - Bibliografie

Pilotul american a creat primul aeroplan propulsat in intregime de puterea solara si cunoscut ca Gossamer Penguin. De asemenea, a mai proiectat Solar Challenger care, spre deosebire de modelele anterioare, nu a fost creat pentru competitii, ci pentru constientizarea publicului ca poate folosi energia solara. In 1981, Solar Challenger-ul a zburat 163 de mile la o altitudine de peste 3.300 de metri. Zborul a avut loc de la Paris spre Anglia. Sursa: Adevarul
Vulcanii Sursa de poluare

Stromboli
Actuellement en ruption, le Stromboli est un volcan toujours aussi actif en Italie. Les explosions de lave incandescente qui ont lieu rgulirement depuis le cratre sommital ont valu au Stromboli le nom de "phare de la Mditerrane". En ralit, le Stromboli est en ruption quasiconstante depuis plus de 2000 ans. Les Italiens ont appris vivre avec les volcans. Le Stromboli est en ruption quasi constante et le Vulcano, bien que moins actif, nest quen sommeil.
Tourisme sur le Stromboli.

La faune comprend 40 espces doiseaux, surtout des migrateurs. On trouve galement 7 espces de chauves-souris et le lzard des Eoliennes (Podarcis raffonei) qui vit exclusivement sur Vulcano.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
363
Volcan toujours actif en Italie Stromboli.

Il est actif depuis au moins 2 500 ans. Ce volcan a donn son nom lun des principaux types druption les ruptions stromboliennes . Ces ruptions sont des successions dexplosion spasmodiques bien distinctes, de quelques secondes, projetant des matriaux pyroclastiques dans lair, une distance relativement courte.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
364
Vido ruption du Stromboli

L'activit strombolienne se manifeste quand le gaz contenu dans le magma s'accumule jusqu' faire sauter le "bouchon" qui obstrue son orifice. En priode dactivit intense, on assiste des ruptions prolonges sous forme de fontaines et djections de grosses bombes. Le Stromboli slve 924 m au-dessus de la mer.
(fvrier 2007)
365
Eruptie de vulcan
La pression gazeuse leve fragmente le magma dans la chemine. Cependant, comme des gaz schappent souvent, aucun nuage ruptif important ne se dveloppe. Son activit se limite de brves jections explosives de fragments de lave incandescente, rarement plus de 150 m.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
366
Village de San Vincenzo au pied du Stromboli.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
367
Les les Eoliennes
Dorigine volcanique, les les Eoliennes en Italie comprennent sept les : Lipari, Panarea, Vulcano, Stromboli, Alicudi, Filicudi et Salina. Important centre dchanges entre lOccident et lOrient Ces les constituaient une prcieuse rserve dobsidienne, une roche volcanique qui, servait dans lAntiquit la fabrication darmes et dustensiles. Les premires civilisations tablies sur les hauts plateaux du Lipari prosprrent grce cette ressource.
2007-2008
L'le de Panarea.
Vers 580 avant notre re, les sept les furent conquises par les Grecs. Ils les consacrrent Eole, le dieu du Vent. La lgende dit que Ulysse y accosta. Eole lui proposa les vents pour lui permettre de regagner son pays. Mais, les marins ouvrirent les outres dans lesquelles se trouvaient les vents.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
369
L'le Vulcano.
Cette lgende est rvlatrice de limportance de cet archipel dans lhistoire de la Mditerrane antique. Les Romains pensaient que lle Vulcano, le dont drive le mot volcan , abritait les forges de Vulcain, dieu du Feu et du Travail des mtaux.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
370
Fossa di Vulcano
Fossa di Vulcano comporte deux cratres: Fossa I et Fossa II qui est le cratre actuel d'un diamtre de 500 m sur 200 m de profondeur. Emission de type explosif, qui projette dans latmosphre des fragments de lave. Ces fragments ne prennent pas une forme arrondie au cours de leur trajectoire parce quils sont dj partiellement refroidis. Les ruptions vulcaniennes peuvent tre violentes et jecter scories et cendres. La colonne ruptive peut monter 10 ou 20 km de haut ; les cendres sont rpandues sur de vastes zones.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
371
L'le Lipari.
Lactivit volcanique sur cette le est due la subduction de la plaque africaine sous la plaque eurasienne. On peut voir des poches de magma profondes qui produisent de nombreuses fumerolles. Les sondages indiquent des tempratures allant de 200C 650C. Cela saccompagne dun afflux croissant de gaz et dune expansion thermale crant de nouvelles fissures. On craint que lactivit volcanique ne stende vers le nord partir de lle de Vulcano et nentrane une ruption proche de Lipari.
Geyser et source chaude
Les volcans sont dnormes sources de chaleur qui peuvent perdurer des milliers dannes aprs larrt de leur activit ruptive. Cette chaleur peut se manifester sous forme de fumerolles, de sources chaudes ou de geysers. Phnomnes spectaculaires, les geysers sont de vritables volcans deau qui projettent, de faon continue ou intermittente, dimmenses jets de vapeur et deau trs chaude. La plupart des geysers sont situs dans des rgions volcaniques o le magma est relativement proche de la surface terrestre. On les trouve notamment en Islande, en NouvelleZlande et aux tats-Unis, dans le clbre parc de Yellowstone qui en compte lui seul plus de 250. Le nom de geyser vient de Geysir jaillir en islandais.
La formation des geysers

Trois conditions sont ncessaires la formation des geysers:
La prsence dun circuit souterrain o leau qui sinfiltre dans le sol peut circuler puis remonter la surface Un rservoir, o cette eau peut saccumuler La proximit dune poche de magma (roche en fusion) qui rchauffe leau emprisonne
Leau sinfiltre dabord dans le sol et saccumule dans des cavits, proximit dune poche de magma.

Ainsi chauffe, leau se transforme peu peu en vapeur. La pression saccrot et propulse vers la surface un puissant jet deau et de vapeur. La dure du phnomne varie de quelques minutes quelques heures. Le jet deau saffaisse lorsque la cavit ne contient plus deau ni de vapeur.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
375

Les jets de vapeur et deau qui jaillissent du sol atteignent parfois plus de 100 m de hauteur. Le plus haut geyser encore en activit se trouve dans le parc national de Yellowstone: il sagit du Steamboat, dont le jet dpasse 110 m de hauteur. Entre 1899 et 1904, en NouvelleZlande, le geyser Waimangu produisait rgulirement un jet deau de plus de 450 m de hauteur, et celui-ci ne cessait que lorsque le niveau de la nappe deau souterraine baissait la suite de la rupture dun barrage naturel.
Les sources deau chaude
Outre les geysers, lactivit volcanique engendre plusieurs phnomnes gothermiques. Chauffs par les roches volcaniques, leau et les gaz prsents dans le sol composent des paysages surprenants o jaillissent de la boue, de leau ou des fumes. Des gaz remontent la surface et forment des mares de boue o des particules de roches volcaniques dcomposes se mlent leau.
2007-2008
Geysers et sources chaudes clbres dans le monde

Les sources chaudes et les fumerolles de Yamanouchi, prs de Nagano au Japon, sont connues pour leurs occupants peu ordinaires. En effet, les macaques japonais prennent des bains dans une eau plus de 45C pour oublier les rigueurs de lhiver. Aprs 1960, les macaques ont dcouvert les bienfaits des bains dont leau est riche en minraux. Depuis, ils ont pris lhabitude de prendre des bains en famille. Les Japonais ont creus deux bassins spcialement pour eux. Les hommes se baignent dans dautres bassins.

Dans le Nevada, dans le Black Rock Desert, un triple geyser est entour de bassins deau chaude qui sont retenus par des terrasses de travertin (carbonate de calcium). Au cours du temps, les dpts de minraux ont difis trois sommets rocheux. Situ 1 300 m daltitude, la rgion du Fly Geyser constitue un spectacle magnifique.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
379

Le Stokkur est lun des plus clbres geysers islandais. Entr en activit en 1789 la suite dun sisme, il a jailli rgulirement jusqu ce quun autre sisme lobstrue en 1896. Le cycle se rpte toutes les 8 minutes. Cette rgularit est due lintervention de lhomme qui a dblay le conduit en 1963. Avec le Geysir, le Strokkur est lune des principales attractions touristiques de lIslande.

Cest le Geysir, dcrit pour la premire fois en 1294, qui a donn son nom au mot geyser. Bien que lactivit volcanique ait cess depuis 10 000 ans, la temprature peut atteindre 240C en profondeur. Le Geysir (sud-ouest de lIslande) jaillit toutes les 8 10 heures depuis le tremblement de terre de juin 2000.
Les sources deau claire les merveilles de la nature

Les sources deau claire contiennent un grand nombre de minraux dissous, surtout des silices, qui se dposent autour des sources deau quand leau refroidit. Certaines forment des terrasses de tuf dun blanc blouissant, comme celles du parc national de Yellowstone et de Pamukkale en Turquie.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
382
Les fumerolles
Ce sont des gaz brlants dont la composition est variable. Lun des gaz les plus frquemment mis est le dioxyde de carbone. On trouve galement autour des fumerolles du soufre pur. Vapeur soufre qui s'chappe du volcan Kilauea Hawa
Des ressources inexploites

Lnergie gothermique fournit moins de 0,02% des besoins annuels dnergie. La plupart des producteurs sont situs sur la ceinture de feu du Pacifique, o lactivit volcanique est intense. Pourtant, les roches sches chaudes sont beaucoup plus rpandues que les rservoirs naturels deau chaude. Si lon trouvait le moyen dextraire leur chaleur, la production dnergie gothermique pourrait se dvelopper.
Des ressources inexploites
Bibliographie principale Plante Terre ditions Gallimard 2004
Les roches sches chaudes se trouvent 2 km de profondeur ou plus. Il faut donc forer cette profondeur puis recueillir lnergie calorifique pour lacheminer la surface. Dans des puits exprimentaux, on utilise de leau pour fracturer la roche, crant des fissures qui se remplissent de vapeur. La vapeur gagne alors la surface o lon peut utiliser son nergie. Cette source dnergie, non polluante, est prometteuse. Mais, ce jour, son exploitation nest pas rentable. Cependant, le pompage de l'eau dans le sol des rgions o l'on trouve une roche chaude sche afin de produire de la vapeur d'eau artificiellement est une technique qui pourrait bien se rvler une source d'nergie prcieuse dans le futur.
Lnergie gothermique
La chaleur interne de la Terre offre une source dnergie abondante et presque inpuisable. Pourtant, on lexploite trs peu. Lnergie gothermique rsulte surtout de la dsintgration radioactive naturelle duranium, de thorium et de potassium. A la diffrence de lnergie issue de combustibles fossiles, elle produit peu de dioxyde de carbone et ne contribue donc pas au rchauffement de la plante.
Les rservoirs naturels dnergie

Les limites entre les gigantesques plaques qui composent la crote terrestre sont souvent le thtre de phnomnes lis la prsence de magma proximit de la surface. Les geysers se rencontrent surtout dans louest des tats-Unis, en Islande, en Nouvelle-Zlande, dans les Andes et dans lHimalaya. Ces mmes rgions ont permis linstallation de centrales gothermiques, des usines produisant de lnergie partir de la chaleur du sol. 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI
387
La gothermie
Ce sont dans ces rgions o lnergie calorique de la Terre est concentre ainsi que dans les zones volcaniques actives que lon peut exploiter lnergie gothermique. A lpoque romaine, il y a 2 000 ans, on utilisait les sources chaudes pour chauffer les maisons. Cela se pratique toujours en Islande et au Japon. Cependant, les sources chaudes dgagent souvent des gaz sulfureux. De plus, la temprature de leau baisse rapidement si on lachemine loin de la source. Par contre, le moyen le plus souple est dutiliser lnergie gothermique pour produire de llectricit. On a cr la premire centrale lectrique gothermique en 1904 Larderello, en Italie. Il en existe aujourdhui dans une vingtaine de pays. L'eau chaude, dont la temprature atteint 350C, peut tre canalise et transforme en vapeur pour faire fonctionner des turbines qui produisent l'lectricit.
La gothermie
La plus grande centrale se trouve en Californie et fournit plus de 1 700 mgawatts dlectricit ce qui permet dalimenter un demi-million de foyers. La gothermie permet galement de cultiver, en Islande, des tomates sous serre bien que lon ne soit pas loin du cercle polaire. A Reykjavik, en Islande, l'eau chaude naturelle est canalise depuis 1925 et distribue dans toutes les maisons.
La gothermie
On peut galement utiliser la gothermie pour conomiser lnergie. En effet, laide de canalisations souterraines en circuit ferm, une pompe chaleur permet de faire circuler la chaleur gothermique entre une maison et le sol. Une telle pompe peut rduire la consommation dlectricit ou de fuel de 50%. A Reykjavik, en Islande, l'eau chaude naturelle est canalise depuis 1925 et distribue dans toutes les maisons.
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
391

PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
Este sensibil modificat prin
Penetrare partiala sau totala a elementelor de constructie cu conductivitate termica diferita O schimbare de grosime a elementului de constructie O schimbare intre ariile suprafetelor interioare si exterioare
2007-2008
Ex: Colturile de pereti Colturile dintre pereti si INGINERIA MEDIULUI plansee
393

1. Punte de colt iesind Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA) Lungimea Puntilor = HINCALZIT
EXTERIOR
2 1
R.V. - COLT IESIND INTERIOR
1 = 2 1 = 2 = 0.05 W /m
394
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI

2. Punte de colt intrand Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA) Lungimea Puntilor = HINCALZIT
INTERIOR
2 1
R.V. - COLT INTRAND
INTERIOR
1 = 2 = 0.01 W /m
395
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI

3. Punte Curenta Rost Vertical Curent (T)
EXTERIOR
Lungimea Puntilor = HINCALZIT
1
INTERIOR
2
INTERIOR
ROST VERTICAL CURENT (T) 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI
1 = 2 = 0.02 W /m
396

4. R. O. STREASINA
NESIMETRICA
EXTERIOR
1 = 0.14 W /m 2 = 0.24 W /m
1
EXTERIOR INTERIOR
PPLANSEU Perimetrul planseului La fata int a peretilor
Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL STREASINA 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 397

5. R. O. SOCLU
EXTERIOR
NESIMETRICA
Ti = 200 C 1 = 0.225 W /m 2 = 0.30 W /m

TERMOIZOLATIE
HTERMOIZOLATIE = MIN 70 CM 2007-2008
HTERMOIZOLATIE
2 Ts = +50 C Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL SOCLU INGINERIA MEDIULUI 398

6. R. O. PERETI INTERIORI
INTERIOR
NESIMETRICA
Ti = 200 C
Ti = 200 C 2
INTERIOR
1 = 0.2 W /m 2 = 0.2W /m
Ts = +50 C
Ts = +50 C Lungimea Puntilor = LPERETE
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
399
PUNTI TERMICE TAMPLARIE

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
EXTERIOR
1 H
INTERIOR
L Lungimea Puntii = PTAMPLARIE PTAMPLARIE = 2(L+H)

1 = 0.25 W /m
400
PUNTI TERMICE IN T PUNTI TERMICE COLT IESIND
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
401
ETAPELE PROIECTULUI
R' = [m2K/W] U'
Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R`)

( l ) U '= + + R A A
R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent, n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau mai multe straturi din materiale considerate omogene, fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic:
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
402
ETAPELE PROIECTULUI
R = Rsi +Rs + Ra + Rse [m2K/W] coeficieni specifici liniari de transfer termic [W/mK] in zona puntilor termice; l lungimea puntilor termice transfer termic, [W/K];
2007-2008
- coeficieni specifici punctuali de

PUNTI TERMICE IN T - CURENTA
PUNTI TERMICE COLT IESIND
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
404
TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP? Calcul preliminar pentru determinarea Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii
Calcul preliminar pentru determinarea Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii Element de constructie Tipul puntii Colt iesind Colt intrand Pereti ext Coef x . x . Lungimea puntii l
l
. 0 .0 0 0
rie
U'
x . x . x Perimetru R O soclu x . cladirii x Perimetru R O streasina x cladirii . Nr Puntilor x HI Punte curenta (T) x . TOTAL Perimetru R O streasina x cladirii . TOTAL R O soclu
Planseu pod
Planseu subsol
Nr puntilor x x 0 .0 Lungimea Peretilor structurali R O pereti interiori x interiori . TOTAL
Perimetru cladirii
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
405
Determinarea Coeficientului Global de izolare termica - G

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raportata la VOLUMUL cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.
A G = V R
'
. + n
+ A
planseu_ inf ' planseu_ inf
A A = R R
'
pereti_ ext '
planseu_ sup '
pereti_ ext
planseu sup _
Tam plarie '
406
Tamplarie
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
Determinarea Coeficientului Global de izolare termica - G

V Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * Hi n = Viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora n= 1 - Factor de corectie a temperaturilor exterioare =1
Necesarul annual de caldura = Qan

[kWh/m3 *an]
Q necesarul anual de cadura pe metru cub de volum incalzit [kWh/m3 *an] C coeficient de corectie G coeficientul global de izolare termica a cladirii
N12 = numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este

amplasata cladirea Qi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qi + Qs = aporturi gratuite de caldura
408
Necesarul annual de caldura = Qan

Qan = Q*Vinc
N12 = N2012-(20-)*D12
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
409
Numarul de grade zile de calcul
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
410
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
411
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
412
Coeficient de corectie - C
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
413
Aporturi gratuite de caldura Qi + Qs

Qi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solara
Qi = 7, pentru cladirile de locuit Provine din:
fluxul termic al celor care locuiesc in cladire, utilizarea apei calde, prepararea hranei, utilizarea energiei electrice pentru diferitele activitati, iluminatul general, functionarea diferitelor aparate electrice, etc.. INGINERIA MEDIULUI 2007-2008 414
TOPIREA GHETARILOR
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara - Qs

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara
O CHESTIUNE DE TIMP?
Se considera ca provine NUMAI prin suprafetele vitrate (ferestre si usi exterioare prevazute cu geamuri) Nu se tine seama de aportul provenit din radiatia solara prin suprafetele opace
TOPIREA GHETARILOR
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
416
TOPIREA GHETARILOR
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs

Igj = Radiatia solara globala
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
417
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
418
Intensitatea radiatiei solare totale
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
419
Intensitatea radiatiei solare totale
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
420
Necesarul anual de combustibil si Emisia anuala de CO2

Pe baza necesarului anual de caldura, Qan = Q*Vinc ,determinat se pot calcula:
Necesarul annual de combustibil Emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, etc
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
421
Necesarul anual de combustibil si Emisia anuala de CO2
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
422
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
423

Influena urbanizrii asupra condiiilor de amplasament i a mediului nconjurtor ndesirea construciilor, realizarea de noi zone rezideniale cldiri cu alte destinaii
industriale, comerciale, culturale etc., administrative,
industria i transporturile
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
425
Influena urbanizrii asupra condiiilor de amplasament i a mediului nconjurtor

Au avut ca efecte:
modificarea codiiilor climatice prin accentuarea diferenelor ntre temperaturile extreme
(Tmed = -12oC - 21oC, 4 zone climatice);
modificarea regimului apelor subterane i ridicarea nivelului pnzei de freatice; creterea presiunii exercitate de cldiri asupra terenului; poluarea chimic, fonic, radioactiv.
Poluarea urban. Tipuri, surse, vectori, efecte

Poluarea urban este determinat de funcionarea continu a unor surse de poluare specifice:
poluarea industrial,
care determin contaminare chimic, fizic, termic i fonic, transmis prin atmosfer, ape reziduale sau prin deversare pe sol;
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
427

Poluarea uman), din zona rezidenial (nia
caracterizat de o serie de ageni poluani cu spectru larg de influen;
Poluarea din transporturi, din care transportul rutier deine ponderea cea mai important din punct de vedere al potenialului poluant,
caracterizat prin contaminare chimic, fonic, termic i transmiterea de vibraii la teren.

Vectorii (transportorii) de poluare sunt factorii fiziografici naturali
apa, aerul, solul i fractorii biologici.
Circulaia atmosferic global i curgerea continu a maselor de ap determin dispersia agenilor poluani pe zone foarte importante, detreminnd o serie de efecte globale.
Agenti poluanti - efecte globale

Agenii poluani deversai n timp n mediul nconjurtor au determinat o serie de efecte globale sau locale, ca de exemplu: efectul de ser (determinat de dioxidul de carbon i vaporii de ap n exces) efect global;

insula de cldur sau calota termic efect local manifestat n zonele urbane cu consumuri energetice importante i n care se produce poluarea termic a atmosferei; modificarea strii de sntate a populaiei din zonele urbane; coroziunea materialelor i reducerea durabilitii construciilor etc.

Substane rezultate la arderea combustibililor pentru 1 kcal
P o lu a n t [ - g /k c a l] P a rtic u le S Ox (S O) C Ox HC N Ox(N O ) A ld e h id e
2007-2008
C o m b u s tib il L ic h id C rb u n e Lem n , 0 0, 0 0 0 , , , , , , , , , , , , , , , INGINERIA MEDIULUI
G aze 0,0 0 0 , , , 432

Emisii specifice de CO2
C om bustibil H uil Lignit G aze naturale P cur Lem n C urent electric E m isie specific de O C [kg C O/kW h] , 0,0 0 0 , , 0,0 0 0 0,0 0 0
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
433
Factorii de influen ai durabilitii materialelor de construcie
Factori externi Cauzele interne

care determin modioficri structurale n masa materialului. INFLUIENTA MEDIULUI ASUPRA DURABILITATII CONSTRUCTIILOR
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
434

Factorii externi sunt:
fizici, chimici, mecanici i biologici.
Agenii distructivi poteniali sunt:

aciuni erosive i corosive ale mediului exterior; temperaturi extreme i cicluri repetate de nghe-dezghe;

Agenii distructivi poteniali sunt:
variaii periodice de umiditate; Incrcri repetate (oboseal dinamic) sau ncrcri care depesc valoarea pentru care a fost proiectat cldirea (oboseal static); apa ptruns prin ascensiune capilar
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
436

Cauzele interne de reducere a durabilitii sunt:
Reacii ntre alcalii i agregate; Variaii de volum determinate de proprietile termice ale agregatelor i pastei de ciment, expansiunii unor componeni aflai n exces sau capilaritii; Coroziunea armturii.

Fenomenele corosive se grupeaz n funcie de cauzele care le produc n:
coroziune prin dizolvare levigare; coroziune acid; coroziune carbonic; coroziune sulfatic; coroziune alcalin; incompatibilitatea agregat - ciment; coroziune biochimic.
Reguli empirice de proiectare a cosurilor de fum

Inaltimea recomandata
Cel putin 2.5 ori mai inalt decit cladirile invecinate sau formele de relief apropiate Pentru a nu introduce o turbulenta importanta in cos Viteza gazelor la iesirea din cos trebuie sa fie de peste 20 m/s jetul de gaze sa iasa din zona de turbulenta Viteze optime 30-35 m/s
Gazele evacuate din cosuri cu diametre mai mici de 2 m si inaltime sub 60 m lovesc solul pe o distanta mai apropiata de maximum calculat
Concentratiile la sol devin excesive
In general
Concentratia maxima la sol, pentru gazele emise de cosurile de fum supuse difuziei atmosferice se gasesc la o distanta cuprinsa intre D = 5-10*Hcos

Pentru un cos bine proiectat
cind se considera ca turbulenta din vecinatate este neglijabila concentratiile la sol sunt:
0.001% - 0.1%
Concentratiile la sol pot fi reduse prin cresterea inaltimii cosului de fum (variatie invers proportionala cu inaltimea)

Inaltimea cosului Distanta de la baza h(m) cosului D(m) 0 10 25 50 75 100
2007-2008
C max
(mg/m 3)
0 158 439 1124 2350 4070

INGINERIA MEDIULUI
Poluant pur 1.54 0.375 0.094 0.042 0.023

442
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
Unul din cei mai important factor de disconfort pentru OM FACTOR DE STRES
ZGOMOTUL
Suprapunerea accidentala a sunetelor Cu intensitati si frecvente diferite Provenite din activitatea UMANA sau NATURALE
Poluarea SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI
In marile aglomerari urbane POLUARE SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI

In marile aglomerari urbane POLUARE SONORA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
444
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
INTENSITATE DURATA FRECVENTA SUNETULUI (LOR)
Intensitati sonore obisnuite:

Frrigider 20 dB, Aspirator 50 dB Avion cu reactie la decolare 106 dB Motocicleta in demaraj 110 dB Orchestra de jazz 112 dB In acelasi timp OMUL poate suporta pana la 650 dB
Poluarea SONORA
DURATA
Efectul nociv al sunetului este direct proportional cu durata acestuia Poate produce o psihoza periculoasa
FRECVENTA
Sunetelor componente este FOARTE IMP Referinta Semnalul Sonor 1000 Hz Definirea efectului DAUNATOR Ultrasunetele pot fi daunatoare daca au intensitate mare
Poluarea SONORA
Pentru zgomotul urban se pot distinge
Efectele directe ale mesajelor sonore
Soneria, alarma atrage atentia Plansul unui copil
Zgomotul ca deseu al activitatii generale

Este o sursa mult mai importanta de POLUARE SONORA decat efectul direct al mesajelor sonore. Mesaje care depasesc un anumit prag devin neplacute chiar insuportabile
Poluarea SONORA
Fenomene sonore nedorite
Motoarele masinilor si instalatiilor Trepidatiile introduse de Unitati mari de forta sau de Masinile de tonaj TRAFICUL RUTIER INTENS
Deranjeaza activitatea umana Ameninta siguranta constructiilor (tasari ale terenului) Introduc erori de masurare ale Aparatelor
Poluarea SONORA
Bolile provocate de ZGOMOT
Surmenajul auditiv Traumatismul sonor Surditatea profesionala
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
449
Poluarea SONORA
Surmenajul auditiv
Fenomen fiziologic aparut dupa actiunea zgomotului cu o anumita intensitate asupra aparatului auditiv Modificarile auditive sunt reversibile Acuitatea auditiva revine la forma initiala la cateva ore dupa indepartarea sursei care a provocat aparita acestuia.
Poluarea SONORA
Traumatismul sonor
Apare la un zgomot cu inensitate mai mare de 130 dB (limita senzatiei dureroase) Chiar daca timpul de expunere este foarte scurt Fenomene fiziologice aparute
Senzatia de ameteala, zgomote si dureri in urechi Diminuarea acuitatii auditive, posibila rupere a timpanului si lezarea urechii interne
Poluarea SONORA
Surditatea profesionala
Este un fenomen patologic cu frecventa mare de aparitie La persoanele care lucreaza in medii cu zgomote cu intensitate mare (130 dB) Urechea interna este lezata ireversibil
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
452
Masuri de protectie - Zgomot

Controlul surselor de zgomot in locuinte Controlul tehnic al masinilor si instalatiilor MASURI TEHNICE
Ecrane (fonoabsorbante) pentru sursele de zgomot Tratamentul acustic al drumurilor (TRAFICUL RUTIER ) Protejarea Cartierelor de locuit prin SPATII VERZI

In proiectele tehnice obiectivele principale:
Amplasarea corecta a surselor de zgomot Tratarea fonica a incaperilor unde se gasesc aceste surse Obligatia de a introduce in aceste proiecte o IZOLARE A SURSEI de zgomot
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
454

LOCUINTELE
Izolate la zgomot prin utilizarea materialelor fonoabsorbante Grosimea planseului de min 13 cm Amplasarea corecta a camerelor cu surse de zgomot (ateliere, bucatarii, bai)
ATOSTRAZILE TRAFICUL RUTIER

ECRANE DE PROTECTIE care sa protejeze zonele locuibile (pamant sau nisip, beton, materiale speciale)
Alterarea peisajului cresterea monotoniei pe traseu Autostrazi
Garduri verzi, perdele vegetale si arbori

masuri insuficiente
VACANTA PLACUTA!
VA MULTUMESC!
SARBATORI FERICITE!

Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziunea constructiilor metalice
Pierderi anuale de 10-12 %
Coroziunea constructiilor metalice

Coroziune electrochimica Coroziune atmosferica
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
458
Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziune electrochimica
De suprafata Ruginirea
Contactul cu agenti corozivi
Perforarea Otelurilor inoxidabile

In medii agresive continand ioni de Cl
Coroziunea galvanica de contact

Contactul a doua metale cu comportare electrochimica diferita Ex. Otel - Cupru
Metode de protectie a constructiilor metalice

Depuneri:
metalice nemetalice
Micsorarea caracterului agresiv al mediului

REDUCEREA POLUARII
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
460

Depuneri metalice
Galvanice, termice De placare, de pulverizare
Depuneri nemetalice
Pelicule anorganice
Oxizi, fosfati, cromati
Pelicule organice
Lacuri, vopsele, mase plastice
Straturi de silicati - emailuri


Micsorarea caracterului agresiv al mediului
Indepartarea O2 din medii neutre Utilizarea inhibitorilor de coroziune Utilizarea inhibitorilor volatili in medii acide Introducerea protectiei anodice a metalelor si aliajelor Elaborarea de materiale stabile
Metode de protectie a constructiilor metalice Eficacitatea sistemului de protectie Natura si concentratia agentului agresiv Caracteristicile otelului folosit Alcatuirea constructiva a elementelor structurale

RECOMANDARI
Nu se folosesc oteluri patinabile (ORCA, ORCB) Zone cu agresivitate chimica scazuta Se vor evita CONCENTRARILE DE EFORTURI cauzate de:
Reduceri bruste de sectiune Suduri punctiforme

RECOMANDARI
Evitarea utilizarii a profilelor cu pereti subtiri Zone cu agresivitate Chimica mare
In proiectarea acestor structuri se va tine seama de:

Destinatia si durata de serviciu a cladirii Zona climatica Alcatuirea constructiva si realizarea imbinarilor Natura si tipul agresivitatii atmosferice
Metode de protectie a constructiilor din beton

Factorii care favorizeaza coroziunea betonului (pietrei de ciment)
Factori fizici
Temperatura, contractia, fenomene mecanice cauzate de variatia de temperatura
Factori chimici
Reactii intre diferitii agenti agresivi si piatra de ciment
Factori biochimici
Bacterii, muschi, alge si ciuperci
Metode de protectie a constructiilor din beton

Recomandari
La punerea in opera sa fie respectate toate prescriptiile tehnice referitoare la:
Temperatura de turnare Modul de vibrare Tipul elementului, tipurile de aditivi utilizati (intirzietor sau accelerator de priza, aditivi pentru betoane de inalta rezistenta sau pentru cele rezistente la coroziune Decofrarea sa se faca conform normelor referitoare la timpul minim de intarire uscare (7,15,28 zile)
Dupa decofrare
Sa se ACOPERE toate zonele unde betonul a fost indepartat accidental produs descoperirea armaturii
Deseurile de santier si protectia mediului

Protectia mediului apare ca una din cerintele esentiale ale Directivei europene privind produsele de constructie, Obiectivul sau global constnd n evaluarea si controlul impactului constructiilor asupra mediului interior si exterior si n evaluarea modului n care acestea influenteaza sanatatea fiintelor umane.

Cele mai recente studii care vizeaza optimizarea protectiei mediului promoveaza o abordare sinergica a unor demersuri pna n prezent disociate n mod artificial.
Astfel, protectia mediului nconjurator, protectia mediului construit, protectia mediului natural sau a biodiversitatii, protectia mediului interior etc. sunt notiuni care desemneaza domeniile de interventie n vederea protectiei mediului la scara globala:
ameliorarea cadrului de viata exterior si a peisajului construit, ameliorarea confortului la interiorul constructiilor (prin abordarea sanatatii si igienei cladirilor si calitatii ambiantelor), utilizarea rationala a materialelor si produselor de constructii si controlul elementelor care intra n componenta acestora, 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 469

Gestiunea deseurilor de constructie si organizarea santierelor, adaptarea cladirilor la necesitatile utilizatorilor, utilizarea rationala si gestionarea energiei n sensul reducerii poluarii aeriene, utilizarea rationala a apei (prin integrarea aspectelor de economie si tratare a apei), toate aceste domenii de interventie induc notiunile managementului mediului si impactului constructiilor si produselor de constructii asupra mediului nconjurator, asupra mediului interior si asupra utilizatorilor acestora.

Totodata, conceptul recent al "Calitatii ecologice a unei cladiri"
tradusa prin aptitudinea cladirii de a proteja resursele naturale si de a satisface exigentele de confort, de sanatate si de calitate a vietii ocupantilor pe durata ntegului ciclu de viata al acesteia- este o ilustrare perfecta a caracterului global al protectiei mediului.

Exigentele de calitate a mediului carora trebuie sa li se supuna o cladire se grupeaza n jurul a mai multor obiective care fac referinta la mediu ca la un cadru global:
relatie armonioasa cu mediul de proximitate, optiune integrata privind procedeele si produsele de constructie, "santier ecologic" sau "verde" (al carui impact asupra mediului este minimal sub toate aspectele), gestiunea deseurilor de constructie, gestiunea energiei, gestiunea apei, mentinerea n stare de functionare, confortul higrotermic, confortul acustic, confortul vizual, confortul olfactiv, conditii sanitare, calitatea aerului, calitatea apei.
CASA PASIVA
Solutia pentru eficienta energetica
CASA PASIVA
este o casa foarte bine izolata termic, cu ferestre cu trei foi pe geam si protectie solara. pentru incalzirea ei se utilizeaza, daca este posibil, surse regenerabile, adica instalatii solare, fotovoltaice, pompe de caldura. consum de circa 10 ori mai putina energie
CASA PASIVA
Sotii Crutescu,
autorii si proprietarii primei locuinte ecologice din Romania proiectarea si producerea caselor cu consum redus de energie
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
474
CASA PASIVA
O casa pasiva gaseste si asigura un mediu sanatos de viata in ea,
nu sunt diferente de temperatura in acelasi spatiu - cum este intr-o casa obisnuita, de exemplu, unde te trage frigul de jos si ai caldura in partea de sus a camerei. Exista o temperatura omogena in casa pasiva, extrem de placuta si confortabila si, in acelasi timp, un aer proaspat in permanenta, asigurat de o instalatie de ventilatie controlata, care nu trebuie confundata cu aerul conditionat.
La Atena s-a inaugurat un imobil care isi produce singur necesarul de energie
Prima cladire eficienta din punct de vedere energetic din Grecia a fost inaugurata in sudul Atenei, transmite Associated Press. Imobilul este atat de economic din acest punct de vedere incat proprietarii se asteapta sa vanda inapoi statului grec o parte din energia generata de imobil.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
476
Imobilul are cinci etaje si este situat in Faliron (sudul Atenei). El nu are nevoie sa fie aprovizionat cu combustibili fosili, nu degaja emisii de gaze cu efect de sera si este dotat cu un sistem ultramodern care capteaza surse de energie atat solare cat si geotermale si respecta standardele in ceea ce priveste sistemele de racire si incalzire. De asemenea, produce chiar energie proprie.
In decurs de zece ani
odata ce costurile de instalare se vor fi amortizat - se estimeaza ca nevoile energetice ale imobilului vor fi asigurate gratuit. Designerii proiectului afirma ca sistemul energetic integrat al cladirii este primul din Europa.
CASA PASIVA
Instalatia de ventilatie consta intr-o pompa de caldura aer-aer,
care ia aerul curat din afara, il baga intr-un schimbator de caldura, unde se intalneste cu aerul viciat care iese, mai ia cateva grade, dupa care este comprimat in compresorul pompei de caldura si intra cu temperatura pe care proprietarul casei vrea sa o introduca. 25-27 de grade. Avem si aer proaspat, si caldura. Fara aer nu poti rezista decat cinci minute. Aceasta instalatie e indispensabila pentru casa pasiva.
CASA PASIVA
Casa normala
de 5-10 centimetri de polistiren pe anvelopa,
Casa pasiva
30 de centimetri de polistiren pe anvelopa.
Diferenta aceasta de izolatie la nivelul intregii case este cifrata la cateva mii de euro 4 6 mii de euro. Apoi sunt instalatiile, care trebuie sa fie performante.
CASA PASIVA
Instalatia de incalzire din pardoseala, care te costa o diferenta de 1.000-2.000 de euro, Instalatia solara pentru apa calda menajera, care costa o diferenta de la 3.000 - 5.000 de euro Sistemul de ventilatie, pentru care cheltuiesti 5.000 - 8.000 mii de euro. In total, o diferenta de pret de
20.000-40.000 de euro.
CASA PASIVA
Structura de lemn, pe cadre si caramida. Ideal e sa o construiesti din cofraje termoizolante din polistiren in care se toarna beton - AMVIC, si in cazul asta ai deja peretii izolati termic uniform, n-ai pierderi de caldura pe colt, deoarece pe colt izolatia este dubla si nu se fac punti termice, Anvelopa casei sa fie izolata cu un minim de 30 centimetri de polistiren. La mansarda sunt necesari minim 40 de centimetri, iar sub casa, minim 20 de centimetri. Ferestrele trebuie sa fie cu trei randuri speciale de foi de geam.
CASA PASIVA
Prima casa pasiva din Romania
Sotii Crutescu Se afla in localitatea Burlusi, comuna Ciofrangeni, judetul Arges - 2004. Izolatia s-a facut cu 30 cm de polistiren peste caramida de 38 cm, In interior s-a pus structura de rigips de 5 cm in care s-a bagat vata minerala de 5 cm - Perete 80 cm. Sub casa s-au pus 20 cm de polistiren, la subsol - 25 cm de polistiren
CASA PASIVA
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
484
CASA PASIVA
La a 11-a conferinta internationala privind casele pasive de la Bregenz, din aprilie 2007, ministrul energiei a spus ca, in Austria, casa pasiva e politica de stat. E standardul viitorului. In 2015 va fi obligatorie constructia ei si la noi. Trebuie sa intelegem ca maine va fi mai rau cu energia din cauza costurilor si trebuie sa invatam sa gandim ecologic.
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 485 Adevarul Sursa:
Constructiile ecologice, mai ieftine decat s-ar crede

Investitorii majori in industria imobiliara si marii constructori supraevalueaza preturile constructiilor verzi cu 300%, se arata intr-un studiu efectuat de Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD). Sondajul, aplicat pe un esantion de 1.400 de experti din domeniul constructiilor si imobiliar, releva o diferenta considerabila intre costul real implicat de ridicarea unei case sustenabile si costul estimat de constructori.
INGINERIA MEDIULUI
2007-2008
486

Desi, in realitate, construirea unei case ecologice costa cu 5% mai mult decat a uneia conventionale, expertii chestionati estimeaza diferenta de cost la 17%, adica de mai mult de trei ori mai mare. Autorii studiului sunt de parere ca aceas ta diferenta intre perceptia constructorilor si statusul real de pret va inhiba dezvoltarea unei piete a constructiilor eficiente energetic.

Daca, in ceea ce priveste costurile, respondentii au fost pesimisti, nu acelasi lucru se poate spune despre estimarea impactului mondial pe care l-ar avea emisiile de CO2 care provin din sectorul constructiilor. Cei intervievati au raspuns ca, in opinia lor, sectorul constructiilor ar fi responsabil pentru 19% din emisiile totale de CO2. Realitatea este insa alta. Nu mai putin de 40% din totalul emisiilor de dioxid de carbon provine din constructii.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
488

Realizatorii studiului spun ca acest procent nu este unul static si ca se asteapta ca variatia lui sa fie ascendenta, mai ales din cauza industriilor poluante ale Indiei si Chinei. Studiul arata, de asemenea, ca doar una din sapte persoane dintre cele intervievate au participat la vreun proiect de realizare a unei cladiri sustenabile din punct de vedere energetic. Tara cu cea mai mare implicare in acest domeniu este Germania, unde 45% dintre respondenti au declarat ca au contribuit la construirea unei case ecologice, in timp ce China se afla pe ultimul loc, cu doar 5%.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
489

Sondajul realizat de WBCSD este o etapa de inceput a proiectului EEB, Energy Efficiency in Buildings, al carui scop anuntat este de a ajunge la performanta de a avea zero emisii nete de CO2 in procesul de constructie si utilizarea caselor.
Casa ecologica pentru Al Gore

Fostul vicepresedinte american Al Gore si-a transformat resedinta din Missouri intr-o casa ecologica. El si-a dotat locuinta cu panouri solare pentru producerea electricitatii, sistem geotermal de incalzire, izolatori noi si un mecanism de stringere a apei de ploaie. De asemenea, toate neoanele din imobil au fost inlocuite cu diode de mic voltaj, iar beculetele din bradul de Craciun au fost alese astfel incit sa consume cit mai putina electricitate. Al Gore a luat aceste masuri dupa ce mai multe grupuri ecologiste l-au criticat pentru facturile la curent electric, mult prea mari.
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
491
Casa ecologica pentru Al Gore

Dupa modificarile suferite, casa fostului politician a devenit una dintre cele mai putin daunatoare mediului din intreaga tara. Consumul de electricitate s-a redus cu 11% . In plus, US Green Building, o organizatie care evalueaza imobilele din punct de vedere ecologic, s-a declarat complet satisfacuta de schimbarile facute. "Gore a facut schimbari majore, mai avea putin si demola casa, ca sa o ridice din nou. I-am acordat aproape punctaj maxim. Nu vad ce altceva mai putea face", a declarat Kim Shinn, o reprezentanta a US Green Building.
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 492 Sursa:Cotidianul
Bezded, cartierul locuintelor verzi

Beddington Zero Energy Development sau Bezded, cel mai mare cartier ecologic din Marea Britanie, a carui constructie a inceput in 2002, cuprinde 82 de proprietati rezidentiale si 100 de spatii destinate birourilor. Casele din Bezded au niveluri inalte de izolare, panouri fotovoltaice, care genereaza electricitate de la soare, sisteme pasive de incalzire si sisteme de ventilatie si beneficiaza de multa lumina naturala.

Locuintele isi asigura energia termica si electrica de la o centrala mixta care foloseste deseuri de lemn. Locuintele din Marea Britanie sunt responsabile pentru un sfert din emisiile de dioxid de carbon inregistrate in aceasta tara. In 2006, guvernul britanic a promis ca, pana in 2016, toate constructiile noi vor fi "verzi". Cu noua ani inainte de termenul la care fiecare resedinta britanica trebuie sa atinga punctul zero in ceea ce priveste poluarea prin dioxid de carbon doar cateva proiecte se apropie de acest obiectiv.

Casele ecologice reprezinta o tinta greu de atins, dar consultantul independent in sustenabilitate, BioRegional Development, isi propune, impreuna cu trustul Peabody si firma de arhitectura Zedfactory, sa faca din Bezded sau alte constructii "verzi" o optiune viabila pentru viitorii cumparatori.
Cladirile, cheia unei politici de scadere a carbonului

Dr David Strong, membru in conducerea Consiliuilui pentru Constructii Ecologice din Marea Britanie, a declarat ca "impactul mediului construit este urias. Aproape 50% din emisiile de CO2 deriva din energia pe care o folosim pentru incalzit, iluminat si racit cladirile, cu un plus de 10% generat de productia materialelor de constructii."
Strong a adaugat ca "daca vrem sa inaintam rapid spre o economie bazata pe un nivel scazut al carbonului, sectorul constructiilor e cheia. Alta cheie ar fi cea a deseurilor 35% din deseurile din Marea Britanie provin din acest sector si aproape 20% din deseurile de constructii sunt materiale noi". Una dintre declaratiile spectaculoase facute in cadrul conferintei de catre David Strong a fost cea conform careia "am putea construi 80 de piramide, de marimea celei din Giza, in fiecare an, numai din deseurile rezultate din constructiile din Marea Britanie."
2007-2008

Membrul Consiliului pentru Costructii Ecologice a mai evidentiat faptul ca, din punct de vedere economic, constructiile sunt un sector urias, responsabil petnru 10-12% din produsul intern brut al Marii Britanii, adica aproximativ 90 de miliarde de lire anual. "Nu ar fi nevoie decat de 10% din aceasta suma pentru a asigura o reducere cu 60% a emisiilor de CO2" a mai spus David Strong.
CONCLUZII
Intre 1950 si 1970, America a construit masini puternice. Automobilele aveau ca unic criteriu de performanta puterea motorului. Criza petrolului din 1973, primul semnal de alarma, au facut ca industria auto americana sa se gandeasca nu doar la putere, ci si la consum. In 2007, Romania construieste case mari. Case care au ca unic criteriu de performanta dimensiunea. Cu cat e mai mare, cu atat e mai buna. Nu are importanta cati ani vor trece pana cand istoria ne va dovedi cat si cum am gresit. Important este sa realizam din timp ce facem si, daca putem, sa indreptam lucrurile.
2007-2008
VA MULTUMESC!
2007-2008
INGINERIA MEDIULUI
500

Ingineria Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingineria Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Asistent univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

MASTER Studii aprofundate

CURS de Specializare CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIE

Catedra de Constructii Civile si Industriale

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE

contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu poluanti comuni :

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RESURSELE NATURALE REGENERABILE

Litoral Marea Neagra

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RESURSELE NATURALE PERMANENTE

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RATA MORTII RATA NASTERILOR

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

LEGILE FUNDAMENTALE ALE VIETII

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

EFECTUL DE SERA DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Radiatia reflectata sau emisa de PAMANTUL incalzit

Dioxidul de carbon si de Vaporii de apa din Atmosfera

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Gazele cu efect de sera

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Deteriorarea stratului de ozon

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Deteriorarea stratului de ozon

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Deteriorarea stratului de ozon

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

RAPORT privind STAREA MEDIULUI N ROMNIA N ANUL 2004

TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?