SELECTIA MATERIALELOR

Prof. Dr. Ing. Liviu Brandusan

1

Bibliografie:
- S. Domsa, Selectia si proiectarea materialelor, Ed. UTPres, Cluj-Napoca, 2006; - S. Domsa, Proiectarea materialelor, Baze de date, Studii de caz, Ed. Casa cartii de stiinta,2005; - M. Ashby, Materials Selection in Mechanica Design, Second Edition, Butterworth-Heinemann, Oxford, 1999; - I. Mitelea, B. Radu, Selectia si utilizarea materialelor ingineresti, Ed. Politehnica, Timisoara, 1998

INTRODUCERE
Produse Subansamble Piese

MATERIAL

Forma Dimensiuni Precizie dimensionala si de forma Calitate a suprafetei

Selectia (si proiectarea) materialelor este activitatea prin care se stabileste cel mai potrivit material pentru o aplicatie data in conditiile satisfacerii tuturor cerintelor si care sa implice cele mai mici costuri cu ralizarea si intretinerea lui in functionare).

Selectia (stabilirea) tehnologiei de fabricatie este activitatea prin care se stabileste cel mai potrivit procedeu tehnologic, adaptat materialului selectat, in vederea obtinerii cerintelor (de mai sus) in conditiile celor mai mici costuri.
3

Selectia materialelor si stabilirea tehnologiei de fabricatie este deosebit de dificila deoarece exista intre 40.000 si 80.000 de materiale (numarul lor se modifica continuu) alaturi de care exista peste 1.000 de procedee tehnologice de prelucrare.
Materiale metalice Rigiditate, ductilitate (plasticitate) si tenacitate buna, temperatura de fuziune si rezistenta la soc termic ridicate

Materiale compozite Rigiditate, limita de curgere (duritate), tenacitate, rezistenta la oboseala, rezistenta la coroziune buna si greutate specifica mica

Materiale polimerice (inclusiv elastomeri) Ductilitate (deformabilitate) si rezistenta la coroziune buna, greutate specifica mica

Materiale ceramice (inclusiv sticle) Rigiditate, rezistenta la coroziune, limita de curgere (duritate) buna, temperatura de fuziune ridicata si greutate specifica medie
4

La obtinerea unui produs se parcurg urmatoarele etape:

Cerinta pietei Proiectare produs nou Conceperea Proiectarea constructiva (desen ansamblu)

Reproiectare

Cand se face selectia materialelor ?

Detaliul (desenul de executie)

Proiectarea tehnologica Pe tot parcursul procesului.

Productia
5

Selectarea materialelor se face pe baza unor informatii (date) despre material.

Date numerice Ierarhizabile (proprietati mecanice) Baze de date Standarde Manuale Date de tip DA/NU, Bun/Rau (logice)

Date structurate

Documentatie specifica Date nestructurate Documentatie nespecifica (cel mai putin structurate)

Studii de caz Analiza avariilor Ghiduri de proiectare Pagini web Software ale producatorului Consultanti
6

Structurarea informatiilor (in baze de date sau nu) poate fi facuta astfel:
Domeniul Familie Ceramice Sticle Polimeri Metale Compozite Elastomeri etc. Clasa si membri Oteluri Fonte Aliaje Cu Aliaje Al Aliaje Zn Aliaje Ni etc. Coduri 1000 2000 3000 4000 5000 6000 etc. Proprietati Densitate Modul E Rm Duritate P. electrice Rez. coroz. etc.

Materiale

Tehnologii de fabricatie

Forjare Aschiere Turnare Pulberi etc.

Frezare Strunjire Rectificare Gaurire etc.

Domeniu de marime Complexitate Toleranta Rugozitate etc.

7

METODICA SELECTIEI MATERIALELOR

Economia de piata (concurentiala) SELECTIA SI UTILIZAREA OPTIMA A MATERIALELOR se face stiintific pe criteriul: Maxim de performanta la un Cost minim

Caliatatea si costul produsului au o mare importanta

Se face in functie de: Performantele produsului; Conditiile de prelucrare; Forma si dimensiunile piesei; Seria de fabricatie; Pretul de cost.

Trebuie sa se bazeze pe: Promovarea materialelor corespunzatoare; Ieftine si usor de procurat; Valorificarea maxima a prelucrabilitatii lor si aducere la forma ceruta; Posibilitatile reale de prelucrare in firma (dotarea si experienta tehnologica).

Sa aiba proprietatile cerute Materialul selectat Se tine seama de procedeul de prelucrare

Contribuie la definirea proprietatilor finale ale materialului piesei

Selectia optima a materialului

Este o activitate: complexa; dificila; care se deruleaza de la conceptie pana la fabricatia de serie (si in timpul acesteia).

ETAPELE SELECTIEI MATEIALELOR

Obiectul selectiei. Rolul functional; siguranta in functionare; durata de exploatare; etc.
Analiza cerintelor determinate de rolul functional si de prelucrare Matricea de cerinte referitoare la reper (piesa) Matricea de cerinte specifice materialului Materiale, proprietati, comportare in functionare Decizia de selectie a materialului (strategii, procedee si criterii de selectie Cerintele nu pot fi indeplinite Proiectarea unui nou material sau procedeu de prelucrare Cerintele sunt indeplinite partial sau integral Optimizarea selectiei materialului (a reperului) Testarea materialului sau imbunatatirea lui (daca este cazul)

10

ETAPA -I- ANALIZA CERINTELOR FATA DE MATERIAL Obiectul selectiei. Rolul functional; siguranta in functionare; durata de exploatare; etc.

Procedeele posibile de prelucrare

Se stabilesc toate proprietatile materialelor ca rezultat al cerintelor functionare si de utilizare

Aceste grupe de proprietati pot fi in acord sau in contradictie

PROPRIETATI DE UTILIZARE

PROPRIETATI DE PRELUCRARE

Matricea de cerinte
11

Care si de unde rezulta aceste cerinte ?

La proiectarea piesei sau produsului se stabilesc

Cerintele privind performantele cerute materialului bazate pe functionalitatea si performanta impusa piesei (produsului), precum si pe conditiile ambientale in care va functiona aceasta.

Cerintele fata de material

Cerinte functionale Siguranta in functionare

COSTUL MATERIALULUI

Functionarea in conditii ambientale de exploatare Cerinte de prelucrabilitate

12

Caracteristicile produsului (carora nu intotdeauna li se pot atribui valori cantitative) se coreleaza cu cele mai potrivite proprietati mecanice, fizice, chimice.

Se stabilesc cat mai exat conditiile reale de functionare (rol functional, tipul, caracterul si valoarea solicitarilor, conditii de temperatura si mediu etc)

CERINTE FUNCTIONALE
Probabilitatea piesei (materialului) sa fie exploatata corespunzator fara a ceda sau avaria. Precizarea, anticiparea posibilelor moduri in care un produs poate suferi o avarie re realizeaza prin analiza avariilor. Cauzele unei avarii (in functionare) sunt atribuite: - erorilor de conceptie constructiva; - defectelor originale ale materialului; - defecte datorate prelucrarii piesei; - conditiile de exploatare.

SIGURANTA IN FUNCTIONARE
13

FUNCTIONAREA IN CONDITII AMBIENTALE DE EXPLOATARE

Ambientul in care functioneaza piesa reprezinta un factor important la stabilirea acestor cerinte. Mediile corosive, temperaturile ridicate sau joase (negative) modifica defavorabil performanta materialelor de uz general.

Se apeleaza la materiale speciale, cu proprietati deosebite, mai scumpe, dar corespunzatoare.

CERINTE DE PRELUCRABILITATE (TEHNOLOGICE)

- turnabilitatea; - deformabilitatea; - aschiabilitatea; - capacitatea de a fi tratat termic.

Forma piesei finite (materialului), precizia dimensionala si de forma, calitatea suprafetei etc.

Procedeul tehnologic de prlucrare.

Se elimina materialele cu (ex.) deformabilitate imposibila, calibilitate insuficienta, aschiabilitate slaba etc.

14

ETAPA -II- STABILIREA MATRICEI DE CERINTE

Analiza celor patru grupuri de cerinte

Stabilirea unor cerinte tehnice Matricea de cerinte Costul materialului cerinte economice

Pentru a lua o decizie corecta privind selectia materialului se face ierarhizarea cerintelor

Cuprinde toate cerintele necesar a fi indeplinite de material (atat cerintele tehnice cat si cerintele economice)

15

COSTUL MATERIALULUI
Costuri legate cu prelucrare (manopera) Costul piesei

Alte costuri

Cerinte economice Alte costuri (intretinere, exploatare etc.)

COSTUL MATERIALULUI controleaza evaluarea materialelor deoarece in multe aplicatii se impune un cost limita pentru materialul care sa satisfaca cerintele aplicatiei. Cand limita este depasita, produsul se reproiecteaza in vederea modificarii cerintelor fata de material pentru mentinerea acestuia sub limita de cost.

Selectia se opreste la materialul care satisface cerintele stabilite (tehnice) de exploatarea piesei si care are costul cel mai scazut.
16

ASPECTE ECONOMICE ALE MATERIALELOR Costul materialului are cea mai mare pondere din costul total (30-70%) Materialul influenteaza costul total al produselor Prelucrabilitatea Determina: - nivelul de productivitate; - investitiile de capital; - manopera necesara obtinerii formei finale

ATENTIE!!! Alegerea unui material ieftin nu este intotdeauna o solutie corespunzatoare daca prelucrarea lui este dificila si costisitoare.

Dimensiunile materiilor prime (semifabricatelor pot determina formarea unei cantitati mari de deseuri si, implicit, costul final

Posibilitatea reciclarii deseurilor element important la selectia materialelor indeosebi la materialele scumpe

17

Clasificarea materialelor pe baza costurilor Materiale de larga utilizare Materialele ingineresti Materiale speciale - substantial mai scumpe; - elaborate pentru satisfacerea unor cerinte deosebite - ieftine; - produse in cantitati mari.

ATENTIE!!! Compararea materialelor din punc de vedere a costurilor este dificila deoarece la unele materiale costul este dat in raport cu greutatea, la altele in raport cu volumul, la altele in raport cu suprafata etc.

Compararea materialelor se face in raport cu costul relativ

18

Comparatia materialelor pe baza costului relativ al unitatii de greutate

Comparatia materialelor pe baza costului relativ al unitatii de volum

Comparatia materialelor pe baza costului relativ al unitatii de volum 19 raportat la rezistenta de rupere

Comparatia materialelor pe baza costului relativ al unitatii de volum raportat la rezistenta de rupere specifica la tractiune

20

Din punct de vedere al costului relativ la unitatea de greutate utilizarea otelului este cea mai avantajoasa

Cel mai mare consum mondial

Materialele polimerice si aluminiu tind sa se apropie de costurile otelului Din punct de vedere al costului relativ la unitatea de volum costurile materialelor polimerice se apropie de cele ale otelurilor, unele fiind mai ieftine. Apare o plaja larga a costurilor materialelor ingineresti. Uneori materialele nu sunt utilizate la adevarata lor capacitate deoarece o cerinta importanta este rigiditatea. Din acest punct de vedere betonul are cel mai mic cost. Sunt aplicatii la care se cere rezistenta ridicata si greutate redusa. Se constata ca materialele polimerice si piesele turnate din magneziu apar mai ieftine decat otelurile.

Concluzii

21

Evaluarea calitativa a proprietatilor materialului Cel mai ieftin In cazul unui produs evaluarea valorii lui se face prin: Care sa aiba aceeasi functionalitate

Cel mai usor de procutat

In cazul selectiei materialelor

Pentru aceeasi functionalitate

La cel mai scazut cost

Sa se selecteze cel mai ieftin material

Sa se selecteze un material mai scump dar care va simplifica prelucrare (eventual eliminarea unor etape).
22

Otelurile slab aliate cu continut ridicat de mangan si continut scazut de Ni si Cr

Inlocuiesc otelurile scumpe continand cantitati mai mari de Ni, Cr, Mo (elemente scumpe)

Acoperirile metalice

Inlocuiesc (in conditii mai putin severe de coroziune) otelurile inoxidabile

Durificarea superficiala sau ecruisarea prin deformare plastica

Mareste rezistenta la uzare si la oboseala a otelurilor carbon evitand utilizarea otelurilor aliate scumpe

Acoperiri de tipul alitarii, cromarii aplicate otelurilor carbon

Confera rezistenta la temperaturi moderate, elimina finisarea (costisitoare)

23

Coeficientul de utilizare a materialului Printr-o proiectare care sa reduca cantitatea necesara de materiale scumpe Minimalizarea costului materialelor Alegerea procedeelor de prelucrare adecvate

Stabilirea formei semifabricatului care sa maximalizeze coeficientul de utilizare a materialelor in fabricatie

Materiale ieftine - Cumparate in cantitati mari; - Cele care au dimensiuni mari

?
Cand fabricatia cere piese de mai multe dimensiuni se poate cumpara stoc mare de semifabricate la dimensiunea cea mai mare a pieselor Reulta deseuri si costuri suplimentare de manopera

Punctul de rentabilitate in aceasta privinta este greu de evaluat

24

Coeficientul de utilizare a materialelor pentru diferite procedee de prelucrare este dat in urmatorul tabel

Metoda de prelucrare Turnare Deformare plastica Agregate de pulberi

Coeficientul de utilizare, % 70 75 90 60 90

1. Fara modificarea masei

2. Cu micsorare de masa
Aschiere Eroziune 3. Prin marire de masa

Depuneri prin sudare

Depuneri prin metalizare

80
90

25

Competitia in domeniul materialelor Odata cu aparitia unor materiale noi si scaderea pretului celor existente apare o COMPETITIE INTRE MATERIALE

Intre otel si aluminiu la obtinerea cutiilor de bauturi Intre materiale polimerice si cupru, plumb, fonta la instalatiile de apa Intre aluminiu si materiale polimerice (armate) la constructia aeronavelor In situatia in care piesa are un rol decorativ materialul plastic este important

Proprietatea Rezistenta la tractiune, MN/mm2 Rezistenta la tractiune prin soc (relativ) Rezistenta la fluaj (exprimata ca modul de elasticitate aparent la 100 h MN/mm2) Rezistenta la oboseala prin incovoiere la 107 cicluri, MN/mm2 Temperatura de stabilitate termica la 1,8 MN/mm2 (oC) Modificarea rezistentei la tractiune dupa 500h de expunere in conditii atmosferice (%) Densitatea (relativa) Costul unitatii de greutate (relativ, Zn=1) Costul unitatii de volum raportat la rezistenta la tractiune (relativ) Costul unitatii de volum raportat la rezistenta la fluaj (relativ) Costul unitatii de volum raportat la rezistenta la tractiune prin soc (relativ) Costul unitatii de volum raportat la rezistenta la oboseala (relativ)

Aliaj ZnAl4 Polistiren Naylon Policar- Poliprturnat sub ABS 6/6 bonat opilena presiune 260 54 52 70 35
7,9 51100 64,4 >488 +0,5 6,67 1 1 1 1 1 1 1470 15,4 345 -8 1,05 2,1 2,1 11,7 2,7 0,9 3,3 420 14 324 +10 1,14 3,74 3,7 18,3 1,5 1,8 3,6 2030 7 403 -11 1,2 4,2 3,0 19 1,6 3,4 1,6 308 18,2 332 -30 0,9 1,4 1,6 30 0,9 0,4 26

Alama mai ieftina pentru anumite piese decat otelul laminat deoarece se prelucreaza cu viteza mai mare Costul prelucrarii poate juca un rol important in procesul selectiei Aluminiul se prelucreaza mai usor si are greutate specifica mai mica

Costul alamei este mai mare decat a otelului

Poate inlocui fonta, otelul si aliajele lui chiar daca sunt mai ieftine Pot inlocui orice tip de material la diferite aplicatii

Materialele plastice se prelucreaza foarte usor si devin economice la serie mare

Criteriul economic privind costul materialului nu este concludent la selectarea materialului

Devine important COSTUL REPERULUI

27

Costul de baza al materialului

COSTUL REPERULUI

Cheltuieli de dezvoltare si utilizare a echipamentelor

Cheltuieli de prelucrare Determinate de material, de procedeu, de forma, de precizie

Costurile reperului

28

Reper, Comportare, Costuri

ECONOMICITATE A REPERULUI

Utilizare Cheltuieli de exploatare Durabilitate

Cheltuieli de intretinere si reparatii cu reperul

Economicitatea reperului

29

CERINTE IMPUSE MATERIALULUI/PIESE

Varietatii materialelor ingineresti Severitatii cerintelor functionale impuse Cerinta diminuarii costurilor
datorita

Problema selectiei materialului este complexa

Severitatii cerintelor functionale impuse Prelucrarile la care este supus materialul Geometria pieselor Solicitarile la care este supus materialul

INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MATERIALELOR

30

Comportarea materialului in produsul finit este sensibil diferita de cea a semifabricatului din care a fost obtinut

Proprietatile materialului (M)

Comportarea materialului in piesa (C)

Arata influenta directa a proprietatilor semifabricatului, a procedeului de prelucrare, a formei geometrice si a actiunii fortelor exterioare asupra comportarii materialelor in piesa finita Influenta procedeului de prelucrare (P)

Forma piesei si fortele exterioare la care este supusa (F)

Influenteaza direct comportarea materialului in piesa

Este foarte important a se apela la criterii de proiectare adecvata

31

Prezenta muchiilor ascutite si a filetelor Influenta procedeului de prelucrare (P) Rugozitatea suprafetei

Afecteaza intr-o masura mai mare comportarea otelurilor de inalta rezistenta decat a celor moi Afecteaza intr-o masura mai mare comportarea materialelor la solicitari variabile (oboseala) decat la solicitari statice

Interesul se focalizeaza preponderent pe performanta piesei in functionare si mai putin pe comportarea materialului in piesa

Comportarea materialului in piesa (proprietatile piesei) Factori care influenteaza performantele piesei in functionare

Performantele piesei in functionare

Conditiile de functionare

Comportarea materialului in functionare

32

CLASIFICAREA CERINTELOR IMPUSE MATERIALELOR

Cerintele impuse materialelor

Cerinte rigide sau nenegociabile

Cerinte nerigide relative sau negociabile

Sunt cerintele care trebuie satisfacute obligatoriu de material pentru a fi luate in considerare la selectie

In anumite limite sunt supuse compromisului. Pot fi comparate d.p.d.v al importantei lor relative pentru o aplicatie data in cadrul metodelor cantitative de selectie a materialelor.

Disponibilitate Prelucrabilitate Caracteristici minime In functie de tipul aplicatiei aceste cerinte isi pot schimba caracterul (din negociabile in nenegociabile

Proprietati mecanice Densitate Costul Modificarea clasei de material selectate in final

33

EXEMPLE

Butelie de aragaz
Rezistenta Metale Ceramice Ductilitate Cost Metale Ceramice

Butelii pentru gaze utilizate in aviatie

Rezistenta Ductilitate mic

Selectie finala

Compozite
Polimeri

Compozite
Polimeri

Selectie finala

Costul este nenegociabil. Oteluri pentru recipienti sub presiune la temperaturi joase R37, R44

Greutate cat mai mica (considerata nenegociabila). Materiale compozite (Kevlar 49-matrice epoxidica armata cu fibre de poliamida)
34

MODALITATI DE ABORDARE A SELECTIEI MATERIALELOR SI PROCEDEELOR DE PRELUCRARE

Aparitia unor materiale noi si a competitiei intre materiale Materialele plastice folosite la obtinerea pieselor complexe si de buna calitate, inalta tehnologie Materialele compozite au condus la reducerea substantiala a greutatii produsului Materiale sinterizate utilizate la obtinerea pieselor fara pierderi de material si consum de enetgie scazut Ingineria suprafetelor ofera posibilitati de modificare a suprafetelor si coferirea unor proprietati deosebite Cu toate aceste proiectantii se limiteaza la selectia materialelor si procedeelor de prelucrare cunoscute mai bine Abordari noi in selectia materialelor si a procedeelor de prelucrare

Design-ul industrial include mai mult decat o stilizare. Alegerea materialului permite un anumit design sau altul

Proiectarea industriala trebuie asociata cu design-ul, realizarea unei forme estetice, obtinerea unui aspect exterior placut

?
-Evitarea riscurilor; -Nu este cunoscuta existenta unor noi materiale; -Nu sunt cunoscute noile tehnologii de fabricatie etc.

35

La selectarea functiunii produsului (comportarea lui in exploatare-C), a materialelor (M), a procedeelor de prelucrare (P), a formei (F) trebuie sa se tina seama ca acestea se intrepatrund (trebuie sa tin seama in acelasi timp de ele) Conduce la solutii diferite

Dificil

Pot fi urmate diferite succesiuni

Pot exista diferite succesiuni

-functionalitatea produsului (C); -forma piesei; -materialul piesei; -procedeul de prelucrare.

Succesiunea CFMP prezinta urmatoarea ordine de luare in considerare

EXEMPLU

Succesiunea CFMP

Functionalitatea si forma sunt aceleasi

Teava de aluminiu

Sudare

Succesiunea CFPM

Functionalitatea si forma sunt aceleasi

Sudare

Teava de otel-se sudeaza mai bine

Succesiunea CMPF

Functionalitatea este aceeasi

Ca material se poate alege unul compozit

Sudare, lipire

Forma aceeasi sau nu

Cadrul face conexiunea intre roti, saua bicicletei, pedale, ghidon

Succesiunea CPMF

Poate fi aleasa presarea unui material superplastic

Alegerea ca material aluminiul

Forma S asimetrica plata 36

Pe baza functiunilor impuse produsului, proiectantul schiteaza o serie de solutii tinand seama de: -materialele ce pot fi folosite; -procedeele de fabricatie ce pot fi aplicate; -formele potrivite ca functionalitate si design.

Fiecare combinatie material/procedeu de prelucrare conduce la diferite forme

Este o abordare CPMF sau CMPF

Pot fi generate un numar diferit de forme

37

STRATEGII DE SELECTIE A MATERIALELOR

O strategie de selectie are doua componente

Formularea marimi prin care sa se evaluare un set de cerinte impuse materialului

Un procedeu de evaluare a marimii cerintelor prin care sa se poata face ierarhizarea acestora in functie de masura in care acestea sunt indeplinite

Strategiile cauta cai de implementare a procesului si anume de a converti un set de date de intrare (cerintele proiectarii) intr-un set de date de iesire- alegerea materialului si a procedeului de prelucrare

38

Date initiale Cerintele proiectarii

Functie de transfer Strategii de selectie

Date finale Materiale si procedee de prelucrare selectate

Posibila inovatie

Strategia 1: Cautare libera implicand analiza rationala

Ofera mare libertate de selectie, dar putina ghidare in proces

Ofera solutii cunoscute

Strategia 2: Bazata pe chestionare. Este o selectie prin expertiza.

Ofera multa ghidare in proces, dar putina libertate de selectie

Ofera solutii similare cu situatia prezenta

Strategia 3: Analogie bazata pe cazuri anterioare

Ofera idei ale solutiilor anterioare pentru probleme similare

39

SELECTIA LIBERA BAZATA PE ANALIZA RATIONALA

Avantaje

Este rapida si eficienta

Ofera o mare libertate pentru aplicatii

Ofera solutii noi si inovative

Are nevoie de date de intrare precis detaliate intr-o forma ce pot fi analizate prin metode ingineresti standard Cerinte pentru proiectare

EXEMPLU

Gasiti un material pentru o bara de lungime L care sa suporte o forta F la temperatura T si sa fie cat mai usoara

ANALIZA SCHITEI Functia: Ce trebuie sa faca piesa? Obiective: Ce trebuie maximalizat sau minimalizat? Constrangeri: Ce conditii esentiale trebuie sa fie indeplinite? Variabile libere: Care variabile ale proiectului sunt libere (cerinte nerigide)?
40

Functia: Ce trebuie sa faca piesa?

De a rezista la momente de incovoiere, trebuie sa suporta incarcatura pentru care a fost proiectata, fara a se deforma

Obiective: Ce trebuie maximalizat sau minimalizat?

Trebuie minimalizata greutate

Constrangeri: Ce conditii esentiale trebuie sa fie indeplinite? Variabile libere: Care variabile ale proiectului sunt libere (cerinte nerigide)? Filtrarea

Lungimea L data, Tigiditatea S data, Sa reziste si sa nu se deformeze la temperatura T

Aria sectiunii, Costul

Se folseste de constrangeri pentru inlaturarea materialelor care nu indeplinesc cerintele Se folseste de marimea performantelor materialelor ramase in discutie pentru a le ordona Analizeaza informatiile nestructurate, le structureaza si le introduce in structura ierarhizata realizand o fisa cu informatii care ajuta selectia finala a materialului
41

Procesul de selectie a avea 3 pasi

Ierarhizarea

Documentarea

Ierarhizarea se face parcurgand mai multe faze

Identificarea unuia sau a mai multor indici de performanta corespunzatori functiei, obiectivului si constrangerilor

Indicele de performanta permite optimizarea selectiei

Transpunerea intr-o relatie a obiectivului (entitatea) ce trebuie minimalizata sau maximalizata

Pentru identificarea acestor indici se parcurg urmatoarele etape

Eliminarea din aceasta relatie a variabilelor libere utilizand constrangerile (ex: valoarea impusa rigiditatii, a incarcarii limita, a unui moment, a presiunii, a temperaturii de lucru sau al tenacitatii

Analiza grupului de proprietati (indicele de performanta) care maximalizeaza obiectivul

42

EXEMPLU

TEMA Gasiti un material pentru o bara de lungime L care sa suporte o forta F la temperatura T si sa fie cat mai usoara

CERINTELE PROIECTARII Functia: Bara incarcata la incovoiere; Obiectiv: Minimalizarea greutatii; Constrangeri: Lungimea L data; Rigiditatea S data, Temperatura de exploatare T data (500); Variabile libere: Aria sectiunii A, Materialul de selectat.

Sectiunea
b

Se alege masa m ca indice de performanta (trebuie sa fie minimalizat)

Masa barei este: b Sageata Constrangerea privind rigiditatea va determina aria sectiunii A. Sageata unei bare simplu rezemata (forta actionand la mijloc) este data de relatia:

43

unde: E-modulul de elasticitate al materialului barei; I-momentul de inertie al sectiunii grinzii:

CL-reprezinta o constanta ce depinde de modul de distributie a fortei F (CL=48) Rigiditatea barei este data de relatia:

Din aceasta ultima relatie rezulta aria sectiunii A:

Prin substitutia acestei relatii in relatia de determinare a masei grinzii se obtine indicele de performanta m:

Valorile S, L, CL sunt date de proiect

Cea mai usoara bara este acea realizata dintr-un material care are cea mai mare valoare pentru raport numit si indice de material
44

Exista mai multi indici de performanta, fiecare realizand o combinatie dintre obiectiv si constrangere.

Functia Tija

Incarcarea

Constrangeri

Indici de performanta

Relatia indicelui

Tractiune Compresiune Rigiditate Incovoiere

E/ E/ E1/2/

Torsiune
Structuri de masa minima Statica Bara Rezistenta Incovoiere Torsiune Dinamica Panou Tractiune Compresiune

E1/2/
r/ c/ r2/3/ c2/3/

45

46

47

METODE CANTITATIVE DE SELECTIE A MATERIALELOR CANDIDATE Materialele candidat sunt materialele care satisfac cerintele cuprinse in matricea de cerinte rezultate din: Cerintele functionale; Siguranta in functionare; Functionarea in conditii ambientale de exploatare; Cerintele de prelucrabilitate; Economicitatea piesei.

Care din aceste materiale vor fi luate in considerare la realizarea piesei

?
Evaluarea materialelor candidat

Evaluarea presupune compararea materialelor candidat care indeplinesc cerintele negociabile cu caracteristicile efective ale materialului, in vederea selectarii celui optim pentru o aplicatie data.
48

Evaluarea materialelor candidat

Trebuie sa tina seama de anumite avantaje (usurinta procurarii materialului, distanta pana la furnizor, seriozitatea furnizarii, constanta in calitatea produselor etc), care pot introduce anumite limitari determinand anumite compromisuri

Este mai simpla pentru metodele cantitative de evaluare

In cele mai multe cazuri metodele cantitative de selectie conduc la materialul optim pentru o aplicatie

ATENTIE: Cerintele nenegociabile trebuie satisfacute in totalitate si intocmai

Metodele cantitative pot fi reluate odata cu schimbarea importantei relative a cerintelor negociabile

Daca niciun material nu satisfac cerintele negociabile atunci fie ca acestea trebuie relaxate fie se impune reproiectarea produsului
49

Selectia este o operatie complexa

Daca se face intamplator

Apare riscul de a omite anumite materiale candidate

Numar mare de materiale cu o plaja larga de proprietati

Reducerea riscului prin adoptarea unei metode sistematice de selectie a materialelor

Metodele cantitative

Permit: analiza unui numar ridicat de date; a multor specificatii implicate in selectia materialelor; pot fi adaptate pentru o selectie asistata de calculator dintro baza de date

Metodele nu elimina capacitatea de analiza si experienta inginerului. Aceste metode sprijina inginerul in alegerea optima.
50

METODA COSTULUI RAPORTAT LA UNITATEA DE PROPRIETATE

Costul initial al materialului Economicitatea piesei Costul prelucrarii si montarii Costul functionarii si intretinerii Odata cu cresterea rezistentei: -Prelucrare mai dificila; - Greutatea pe piesa scade; - Durabilitatea in exploatare creste si, deci, numarul de piese in utilizate in timp mai mic.

Unele dintre aceste costuri cresc odata cu cresterea valorii proprietatilor, altele scad

Costul

Costul total

Cost minim

Costul piesei

Alte costuri Proprietatea (Rm)

Costul total este suma costului piesei si a celorlalte costuri

51

Valoarea optima a proprietatii (aici Rm) apare la costul minim

In piata costul materialului este legat de greutatea sau volumul (dupa caz) materialului

Se poate stabili o comparatie a materialelor intre proprietatile relative (proprietatea raportata la greutatea specifica). De exemplu: rezistenta, rigiditatea, modul de elasticitate etc.

Criteriul esential este costul raportat la unitatea de rezistenta la tractiune C- costul asigurarii unei rezistente de 1 MPa; p- costul unitatii de proprietate a materialului; - densitatea materialului;

C=p/

r- rezistenta la tractiune.
Cu cat valoarea lui C este mai mica cu atat materialul este mai economic

52

Relatii asemanatoare pot fi obtinute si pentru alte proprietati cum ar fi: -limita la curgere; -modulul de elastuicitate; -factorul de intensitate a tensiunii etc.

Costul unitatii de proprietate pentru diferite moduri de solicitare

53

Compararea materialelor privind aceste costuri este esentiala

Se compara materialele intre ele

Este dificil

Se ia un material de referinta

Costul relativ pe unitatea de proprietate a materialului candidat i raportat la costul relativ pe unitatea de proprietate a materialului de referinta b este dat de relatia:

Daca CR este subunitar, materialul candidat este mai ieftin decat materialul de referinta

Daca CR este supra unitar, materialul candidat este mai scump decat materialul de referinta

Materialul de referinta este eliminat si materialul candidat se ia ca material de referinta pentru urmatoarea comparatie

Materialul de referinta se ia ca material de comparatie pentru urmatoarea analiza

54

METODA PONDERARII PROPRIETATILOR Este o metoda pentru rezolvarea unor solutii mai comlexe de materiale materiale si proprietati

Fiecarei proprietati a materialului i se acorda o pondere

Ponderea este proportionala cu importanta relativa a proprietatii pentru performanta in exploatare a materialului pentru aplicatia data Comparand mai multe materiale prin indicele de performanta se poate gasi cel mai performant material pentru o aplicatie

Ponderea proprietatii este egala cu produsul dintre valoarea numerica a proprietatii materialului p si ponderea ei : =p

Aceasta metoda ia in considerare toate proprietatile materialului

Insumand toate aceste produse pentru un material, se obtine un indice de performanta P al materialului
55

Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca in cazul unei proprietati care are o valoare ridicata, aceasta v-a avea o influenta mai mare asupra indicelui de performanta decat ponderea ei

Exemplu: Un material A care are Rm=370 MPa si o duritate de 350 HRB si un alt material B care are Rm=400 MPa si o duritate de 300 HRB Stabilind ponderea proprietatii de 100 pentru rezistenta si 90 pentru duritate se obtine un indice de performanta de 68500 pentru material ul A si 67000 pentru materialul B.

Inseamna ca impotriva importantei rezistentei la tractiune (ca fiind primul criteriu de selectie) si care este mai mare pentru materialul B, indicele de performanta al materialului A este mai mare si, deci, acest material v-a fi selectat.

La evaluarea materialelor candidat se va lucra cu valori relative ale unei anumite proprietati, celei mai mari valori a proprietatii atribuindu-se valoarea 100, iar celelalte valori relative se determina cu relatia:

56

Astfel fiecarei proprietati I se acorda o importanta egalasi ea va influenta indicii de performanta ai materialelor doar comparate doar in masura ponderii acordate.

Pentru proprietati ale caror valori se doreste a fi cat mai mici (densitatea, pierderea de greutate prin coroziune etc.) evaluarea se face printr-un raport invers:

Pentru proprietatile materialelor care nu se exprima, in mod obisnuit, prin valori numerice (rezistenta la uzare, sudabilitatea, aschiabilitatea, diferite proprietati tehnologice etc.) evaluarea se poate face relativ la una dintre proprietati astfel:

Proprietatea Sudabilitatea Evaluarea relativa Valoarea scalata

Materiale alternative A Foarte buna 5 100 B Buna 3 60 C Buna 3 60 D Satisfacatoare 1 20

57

Astfel indicele de performanta a materialului este dat de relatia:

unde P reprezinta indicele de performanta a materialului; i este suma celor n proprietati considerate a materialul ui

Exemplu: In ceea ce priveste valoarea relativa a proprietatii pentru rezistenta la tractiune a materialului A este de 92,5. Pentru al doilea material aceasta valoare este de 100. In ce priveste valoarea relativa a proprietatii pentru duritate aceasta este de 100 pentru materialul A si de 85,7 pentru materialul B.

Acest lucru poate schimba situatia ierarhica a materialelor sau le poate apropia atat de mult indicele de performanta incat sa se puna problema luari in considerare si a altor elemente pentru selectie.

58

Ponderea poate fi considerata ca i<1 astfel incat

(cazul cel mai frecvent) sau ei I se poate aloca o plaja de valori, valoarea cea mai mare corespunzand proprietatii cu cea mai mare importanta

Costul materialului poate fi considerat ca o proprietate (chiar importanta) acordandui-se o pondere

In cazul luarii in considerare a unui numar mare de proprietati, costul poate fi considerat un factor de corectie al indicelui de performanta a materialului, rezultand indicele de merit al acestuia:

in care p reprezinta costul unitatii de greutate a materialului

59

Cand se doreste compararea mai multor materiale candidat (i) cu unul de baza (de referinta), se calculeaza indicele relativ de merit al fiecarui material, astfel:

Daca RM>1, respectivul material candidat i corespunde mai bine cerintelor decat materialul de referinta b In cazul in care Mb reprezinta minimul cerintelor impuse, Materialele candidat avand RM<1 pot fi eliminate de la inceput ca fiind necorespunzatoare.

Cand trebuie luate in considerare mai multe proprietati ale materialului pentru evaluarea indicelui de performanta este dificila evaluarea ponderii acestora. Rezolvarea aceste probleme poate fi realizata printr-o evaluare prin programe numerice.

60

METODA CRESTERII INCREMENTALE

In anumite situatii pot aparea mai multe materiale care indeplinesc cerintele minime impuse de o anumita aplicatie Dupa analiza acestor materiale se poate presupune ca performantele pieselor prelucrate sunt proportionale cu indicii de performanta P. In acelasi timp costul piesei variaza proportional cu costul materialului si al prelucrarii acestora. Daca se doreste selectarea piesei care are cea mai mare performanta la cea mai rezonabila crestere a costului se poate face o analiza beneficiu-cost. Procedeul se ia indeosebi cand se doreste inlocuirea unui material utilizat deja in fabricatie Materialul cu cel mai scazut cost (1) se ca element de baza si este comparat cu materialul care are costul imediat superior (2). Comparatia se face determinand cresterea indicelui de performanta (P=P2-P1) si a costului p pe unitatea de volum (p=p22-p11)

Daca P/p<1 materialul 1 corespunde mai bine decat materialul 2 pentru aplicatia data si materialul 2 va fi eliminat; Daca P/p>1 materialul 1 va fi eliminat deoarece materialul 2 corespunde mai bine cerintelor aplicatiei; Se continua compararea cu al treilea material si rand pe rand vor fi eliminate materialele mai putin corespunzatoare ajungand la materialul optim
61

EXEMPLU DE SELECTIE A MATERIALELOR

80

20

50

200

150

Tema: Realizarea piesesei din figura dintr-un otel OL37 intr-o serie mare de fabricatie. -Este o piesa cilindrica cu dimensiunile date; -Are un butuc; -Prezinta o gaura lunga si de diametre mic.

Se poate realiza din bara rotunda prin strunjire

Coeficientul de utilizare a materialului 0,55

Se poate realiza din bara rotunda prin forjare

Coeficientul de utilizare a materialului 0,98

62

Diametrul, mm Semif Pornire 200 200 Strunjire 50 20 200 Forjare 50 20

Inaltime, mm 150 80 35 150 80 35 150

Volum, mm3 4710000 2512000 137375 47100 2512000

Volum, mm3 4710000

Coeficientul de utilizare a materialului

2602275

0.55=55%

2649375
137375 47100 2602275 0.98=98%

Coeficientul de utilizare a materialului K=greutatea piesei finite/greutatea materialului utilizat pentru realizarea lui (a semifabricatului de pornire) In calcul s-a lucrat cu volumul materialului deoarece G=V; Adaosuriele de prelucrare s-u luat ca fiind egale; Apare un mult mai bun grad de utilizare a materialului pentr prelucrarea prin forjare

PIESA SE VA REALIZA PRIN FORJARE

63

10

1 3 5 6 4 1-semimatrita superioara; 2-semimatrita inferioara; 3-cavitatea semimatritei sup.; 4-cavitatea semimatritei inf.; 5-canalul de bavura; 6-canalul de refulare; 7-prinderea semimatritei sup.; 8-prinderea semimatritei inf.; 9-elemente de ghidare (stifturi); 10-planul de separare.

2
8

TEMA: Sa se stabileasca materialul optim pentru realizarea elementelor active ale matrtei de forjare din figura. Se urmreste obtinerea piesei prin forjare la cald. CERINTE PENTRU PROIECTARE Analiza schitei: Functia: Elemete (semimatrite) de matrita de deformare plastica; Obiectiv: Trebuie maximalizata tenacitatea (rezilienta); Constrangeri: Dimensiunile cavitatii matritei (depind de marimea piesei), dimensiunile exterioare si sistemul de prindere (depind de utilaj, temperatura de lucru; Variabile libere: material.

64

Se cauta in sursele de informatii structurate si nestructurate materialele care respecta cerintele

Elemente de matrita
Rezistente la cald Metale Ceramice Tenacitate Duritate

Selectie finala

Compozite
Polimeri

Depinde de compozitia lor

Materialele potrivite sunt metalele si aliajele lor -Materialele ceramice nu au tenacitate; -Materialele polimerice nu au rezistenta la cald; -Materialele compozite sunt scumpe si nu au tenacitate.

Se cauta materiale cu destinatie precisa

Materiale pentru scule de deformare

65

Din baza de date se constata ca urmatoarele materiale satisfac cerintele rigide adica sa poata fi utilizate la prelucrarea la cald

Sunt materiale cu destinatie precisa. Daca nu sunt materiale cu destinatie precisa se cauta in grupa materialelor cu destinatie generala

Material C120 VMoC120 VC06 VCW85 MoCN15 VMoCN17 VSCW20 OSC7 OSC8

Rm min., MPa 890 870 870 870 830 870 790 640 640

HV 265 265 230 265 250 265 235 195 195

A5, % 8 8 6 6 7 7 5 12 10

KCU, J/cm3 60 68 68 80 75 73 78 56 58

66

Calculul indicelui de performanta pe baza peoprietatii

Material C120 VMoC120

Rm min., MPa 890 870

Rm

HV 265 265

HV

A5, % 8 8

A5 KCU, J/cm3 KCU 60 68

Indicele de performanta P 101450 100650

VC06
VCW85 MoCN15 VMoCN17 VSCW20 OSC7 OSC8 Ponderea proprietatii

870
870 830 870 790 640 640 80

230
265 250 265 235 195 195 90

6
6 7 7 5 12 10 50

68
80 75 73 78 56 58 100

97400
101750 96750 101100 92400 74950 75050

67

Calculul indicelui de performanta pe baza proprietatii relative

Material C120 VMoC120

Rm min., MPa 890 870

Rm 100 97.75

HV 265 265

HV 100.00 100.00

A5, % 8 8

A5 66.67 66.67

KCU, J/cm3 60 68

KCU 75 85

Indicele de performanta P 25017000 28350153.56

VC06
VCW85 MoCN15 VMoCN17 VSCW20 OSC7 OSC8 Ponderea proprietatii

870
870 830 870 790 640 640 80

97.75
97.75 93.26 97.75 88.76 71.91 71.91

230
265 250 265 235 195 195 90

86.79
100.00 94.34 100.00 88.68 73.58 73.58

6
6 7 7 5 12 10 50

50.00
50.00 58.33 58.33 41.67 100.00 83.33

68
80 75 73 78 56 58 100

85
100 93.75 91.25 97.5 70 72.5

21265631.55
25016820.22 27359701.24 26631403.56 20327582.26 35012375.45 30220708.78

68

Material OSC7 OSC8 VSCW20 MoCN15 VC06 VMoC120 VMoCN17 C120

Indicele de performanta P 74950 75050 92400 96750 97400 100650 101100 101450

Material VSCW20 VC06 VCW85 C120 VMoCN17 MoCN15 VMoC120 OSC8 OSC7

Indicele de performanta P 20327582.26 21265631.55 25016820.22 25017000 26631403.56 27359701.24 28350153.56 30220708.78 35012375.45

VCW85

101750

Rezultatele obtinute utilizand in calcul valorile proprietatii materialului, ordonate crescator

Rezultatele obtinute utilizand in calcul valorile relative ale proprietatii materialului, ordonate crescator

69

Luand in considerare ca unele materiale sunt aliate, cu siguranta acestea sunt mai scumpe Daca luam in considerare costul unitar pentru otelurile carbon de scule iar densitatea de 7,85 (corespunzatoare fierului) se obtine indicele de merit Se ia in considerare indicele de performanta pentru valoarea proprietatii materialului

Material OSC7 OSC8 VSCW20 MoCN15 VC06 VMoC120

Indicele de performanta P 74950 75050 92400 96750 97400 100650

Costul unitatii de greutate, p 1 1 1.4 1.4 1.2 1.3

Indicele de merit, M 9547.7707 9560.50955 8407.64331 8803.45769 10339.7028 9862.81235

Indicele de merit relativ RM 1.14 1.14 1.00 1.05 1.23 1.17

VMoCN17
C120 VCW85

101100
101450 101750

1.4
1.5 1.4

9199.27207
8615.71125 9258.41674

1.09
1.02 1.10
70

Se ia in considerare indicele de performanta pentru valoarea relativa a proprietatii materialului

Material VSCW20 VC06 VCW85 C120 VMoCN17 MoCN15

Indicele de performanta P 20327582.26 21265631.55 25016820.22 25017000 26631403.56 27359701.24

Costul unitatii de greutate, p 1.4 1.2 1.4 1.5 1.4 1.4

Indicele de merit, M 1849643.52 2257498.04 2276325.77 2124585.99 2423239.63 2489508.76

Indicele de merit relativ RM 1.00 1.22 1.23 1.15 1.31 1.35

VMoC120
OSC8 OSC7

28350153.56
30220708.78 35012375.45

1.3
1 1

2778065.02
3849771.82 4460175.22

1.50
2.08 2.41

71

SUBIECTE EXAMEN

Selectati materialele potrivite pentru piesele din imagine.

Randul I: 1. Serie mare de fabricatie-6p
Randul I: 2. Criterii de selectie a materialelor-1p 3. Etapele selectiei materialelor 1p 4. Economicitatea piesei 1p 5. Strategii de selectie a materialelor 1p

Randul II: Serie mica (unicat) de fabricatie-6p

Randul II: 2. Tipuri de date utilizate la selectia materialelor-1p 3. Cum se face minimalizarea costurilor-1p 4. Perofmantele piesei in functionare 1p 5. Care sunt cerintele fata de material 1p
72

Date privind principalele proprietati tehnologice ale unor materiale

Valorile proprietatii

Material

Aschiabilitate F. buna Buna

Turnabilitate

Sudabilitate Slaba

Cost $/tona 140

Slaba F. buna Buna

Slaba F. buna Buna

Otel de constructii (OL) Otel carbon de calitate (OLC) Fonte obisnuite (Fc) Punctaje

X
X X 60 30 10 X 60

X
X

X
X X

260 160

30

10

60

30

10

Avand in vedere ca pretul creste odata cu rezistenta la tractiune calculati costul fiecarui material prin inmultirea costului de baza cu valoarea proprietatii si impartiti la 100

73

Materiale ce pot fi luate in considerare spre analiza Material OL30 Rm 310 310 330 360 410 430 500 510 590 690 HV 95 93 105 112 130 135 160 160 185 215 A 32 33 31 25 22 22 21 21 16 11 Material OLC8 OLC10 OLC15 OLC20 OLC25 OLC30 OLC35 OLC40 OLC45 OLC50 OLC55 Rm 324 321 373 410 450 490 530 570 610 640 670 HV 140 150 155 165 175 180 195 200 220 230 240 A 33 31 27 25 24 21 21 19 18 16 14 Material Fc100 Fc150 Fc200 Fc250 Fc300 Fc350 Fc400 Rm 100 150 200 250 300 350 400 HV 105 145 180 190 210 220 240 A 2 3 4 4 5 6 6

OL32
OL34 OL37 OL42 OL44 OL50 OL52 OL60 OL70

OLC60
Ponderea 70 30 50 Ponderea

700
70

255
30

14
50 Ponderea 70 30 50

Proprietatea tehnilogica intra cu o pondere de 100

VA UREZ SUCCES!

74