PROGRAME DE RECUPERARE IN BOLILE PULMONARE CRONICE

DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA/DVO Mecanisme reversibile: -hipersecretie de mucus/vascozitate crescuta -bronhospasm -edem de mucoasa -ingustare dinamica in expir a c.a. Mecanismele pot fi atacate: -terapeutic -mijloace recuperatorii

PROGRAME DE RECUPERARE IN BOLILE PULMONARE CRONICE

DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA/DVO

Mecanisme ireversibile: -hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice -fibroza bronsica si peribronsica -atrofia peretelui bronsic -scaderea reculului elastic -pierdere de cai aeriene

Mecanismele nu pot fi inflentate terapeutic ci doar reduse efectele negative prin mijloace compensatorii.

EFECTELE SDR. OBSTRUCTIV

1.Perturbarea flux aerian: (laminar-turbulent)creste rezistenta la flux 2.Perturbarea volume pulmonare 3.Perturbarea distributiei aerului in plamani 4.Perturbarea schimburilor gazoase alveolare 5.Cresterea travaliului ventilator 6.Perturbari ale gazelor sanguine (hipoxemie, hipercapnie) 7.Perturbari cardio-circulatorii (HTAP, HVD,CPC)

ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO

Bronsita cronica obstructiva Emfizemul pulmonar centrolobular BPOC Astmul bronsic

RECUPERAREA BOLNAVILOR CU DVO

1.Indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari 2.Corectarea factorilor de intretinere/agravare extrapulmonari 3.Dezobstructia bronsica 4. Scaderea travaliului respirator si tonifierea musculaturii respiratorii 5.Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului 6.Readaptarea la efort 7.Reinsertie socio-profesionala

1. INDEPARTAREA FACTORILOR DE RISC BRONHOPULMONARI

1.Poluanti fizico-chimici; FUMATUL 2.Poluanti biologici: virusuri, bacterii, fungi, polen, acarieni; 3.Factori meteorologici - aerul rece inspirat; 4.Infetiile acute CRS, CRI, sinuzite, deviatii de sept, amigdalite; 5.Terenul alergic 6. Regimul de viata

2. CORECTAREA FACTORILOR EXTRAPULMONARI DE INTRETINERE/AGRAVARE

1.Afectiuni acute si cronice ORL 2.Boli ale ortopedo-reumatice ale toracelui (cifoscolioza, SA, ) 3.Obezitatea 4.Boli cardio-vasculare: HTA, CIC, tulb ritm, AOMI 5.Anxietatea si depresia

3. DEZOBSTRUCTIA/DRENAJUL BRONSIC
Drenajul bronsic ajuta la curatarea bronhiilor, avand drept scop reducerea riscului de suprainfectie; -este indispensabil in cursul episoadelor de exacerbare insotite de cresterea gradului de obstructie bronsica (exacerbarea dispneei); -ori de cate ori exista obstructie bronsica cu dificultati de eliminare a secretiilor si/jena respiratorie; -trebuie practicata regulat dupa ce pacientul invata tehnicile de la kinetoterapeut;

TEHNICILE DE DEZOBSTRUCTIE BRONSICA

1. Percutia toracica manuala (tapotajul) 2. Drenajul postural si/ exercitii respiratorii 3. Tusea dirijata sau controlata 4. Cresterea fluxului expirator 5. Percutii si vibratii 6.Tehnici de expir lent 7. Presiune manuala toracica sau abdominala cu viza dezobstructiva 8. Vibratii manuale 9. Vibratii mecanice 10. Spiromtrie incitativa 11.Technici de modulare a fluxului expirator 12. Presiune pozitiva expiratorie 13. Exercitii respiratorii 14. Aerosoli

1.PERCUTIA TORACICA MANUALA (TAPOTAJUL)

-tehnica veche si controversata, care vizeaza desprinderea si eliminarea secretiilor bronsice din caile aeriene; -tehnica izolata este putin performanta; -eficienta la subiectii mari secretanti asociata drenajului postural; -putin eficace la subiectii cu expectoratie minima; Indicatii: -secretii abundente situate pe marile bronhii Contraindicatii: -eficacitatea tehnicii este direct proportionala cu intensitate manevrei; -fracturi costale -pneumothorax -pace-maker -bronhospasm -varstnici -osteoporoza

PERCUTIA TORACICA MANUALA (TAPOTAJUL)

Tehnica se aplica numai pe timpul expirator

2. Drenajul postural (posturile declive) ( exercitii de respiratie)

-utilizeaza efectul gravitatiei asupra secretiilor dintr-un segment sau lob pulmonar, verticalizand bronhia segmentara sau lobara a teritoriului de dezobstruat; -nu se realizeaza niciodata singura ci acompaniaza alte tehnici de dezobstructie bronsica: -exercitii de respiratie profunda, -tapotaj toracic; -pozitia decliva se obtine prin ridicarea pelvisului si a lombei pacientului pe o perna/ridicarea a doua picioare pat pe caramizi; -se face a jeun dar se poate repeta la nevoie inca 1-2 ori/zi si dureaza cca 30 minute;

Decubit dorsal redresat

Decubit lateral stang

2. DRENAJUL POSTURAL (POSTURILE DECLIVE) ( EXERCITII DE RESPIRATIE)

Decubit dorsal decliv Decubit ventral decliv

2. DRENAJUL POSTURAL (POSTURILE DECLIVE) ( EXERCITII DE RESPIRATIE)

-se recomanda ca drenajul sa fie precedat de pulverizarea unui bronhodilatator pt deschiderea cailor bronsice; -in timpul drenajului kinetoterapeutul/un membru al familiei va executa cateva tapotamente/vibratii pe hemitoracele ce trebuie drenat; -cand pacientul simte declansarea reflexului de tuse se va ridica in sezut cu paharul de expectorat in mana tusind repetat si expectorand in pahar; -in lipsa declansarii reflexului de tuse pacientul va declansa voit tusea;

2. Drenajul postural (posturile declive) ( exercitii de respiratie)

Indicatii : hipersecretii bronsice fluide -bronsiectazii -abces pulmonar -bronsite chronice cu secretii fluide -ineficieta eliminarii unor secretii vascoase astmul bronsic Contraindicatii absolute : -instabilitate hemodinamica, -detresa respiratorie -volet toracic -abdomen acut/interventii chirurgicale abdominale Contraindicatii relative: -hipertensiune arteriala intra-craniana necontrolata; -analgezie insuficienta dupa chirurgie abdominala; -cardiopatie acuta sau cronica.

3. TUSEA EDUCATA SAU CONTROLATA

-este secventa finala a tuturor sedintelor de dezobstructie bronsica, cand secretiile sunt aduse proximal; -este un mijloc rapid si eficace de dezobstructie ale marilor bronhii -la pacientul cu obstructie bronsica, reeducarea tusei (pt a deveni eficienta) este singurul mecanism de evacuare a secretiilor bronsice; -se realizeaza cel mai frecvent cu pacientul in pozitie asezata; de asemenea se poate realiza cu bolnavul in decubit lateral (tuse pozitionala) -efortul de tue trebuie pregatit prin manevre ventilatorii ce favorizeaza expirul; -terapeutul va ajuta pacientul in efortul de tuse cu o presiune toracica sau cu un suport abdominal;

COMPONENTELE REEDUCARII TUSEI

1.Pozitionarea corpului in timpul tusei: -facilitarea expirului -decontracturare perete abdominal -cresterea presiunii intraabdominale prin presarea peretelui abd cu mana sau cu o perna; umerii relaxati. 2.Controlul respiratiei in accesul de tuse: -inspir lent pe nas cu impingerea perete abdominal spre perna; -scurta apnee cu glota deschisa (cascat discret) -expulzie aer fractionat in 2-3 reprize cu trunchiul ce se apleaca inainte si preseaza perna pe abdomen; 3.Sunetul tusei trebuie sa fie rotund, surd si nu spart -in cazurile de dispnee severa expulzia initiala a aerului se face sub forma hafurilor - suflatul de aburire al ochelarilor; -exercitii repetate de educarea tusei in afara acutizarilor creaza reflexe de efectuare a tusei chiar la comanda, utila in exacerbari.

3. REEDUCAREA TUSEI
Cauze de ineficienta a tusei: -dischinezie traheo-bronsica; -defect de inchidere glotica, -lipsa fortei musculare a musculaturii abdominale (varsta avansate, oboseala, durere in caz de chirurgie abdominala) Contraindicatii: -pneumotorax, -fracturi costale -traumatisme craniene cu cresterea presiunii intracraniene -rezectii sau suturi traheale -chirurgia stenozelor postintubatie -hernii importante (abdominale, hiatale)

4. CRESTEREA FLUXULUI EXPIRATOR

Expiratia activa sau pasiva , rapida sau lenta la maximul volumului pulmonar este mult mai eficienta la copil fata de adult; - scopul este de mobilizare si evacuare a secretiilor bronsice; -cresterea activa a fluxui expirator- cu participarea pacientului ; daca este posibil in pozitie sezanda sau semisezanda cu sau fara participarea kinetoterapuetului; - cresterea pasiva a fluxui expirator- fara nici o participare a pacientului; pozitie culcata a pacientului; o mana a terapeutului pe torace si una la nivel abdominal; kinetoterapeutul imprima o presiune cu ambele maini simultan cu expirul pentru a creste eficacitatea expirului; Indicatii : toate cazurile de obstructie bronsica

CRESTEREA ACTIVA A FLUXULUI EXPIRATOR

In pozitie asezata, inspir apoi expir cu glota deschisa; pozitia mainilor terapeut poate fi diferita;

5. PERCUTII SI VIBRATII
INDICATIE: -deficite neuro-musculare, -paralizii -deficite intelectuale, -nou-nascuti -copii LIMITE: -rezultate contradictorii -eficacitate aleatorie

6.TEHNICI EXPIRATORII LENTE

-aceste tehnici pot fi realizate de pacienti in maniera autonoma -contraindicatii relative: obstructii cavitarebronsiectazie, abces pulmonar; -drenajul autogen (DA) este o toaleta bronhica ce foloseste expirul si inspirul lent controlat de pacient asezat in pozitie sezanda -aceasta tehnica necesita un grad mare de cooperare a pacientului si controlul regulat al terapeutului.

EXERCITIILE RESPIRATORII
Exercitiile respiratorii: -combat imobilismul toracic, -permit eliminarea secretiilor bronsice -intretin musculatura respiratorie -reantrenament la efort -exercitii cu bratele, mobilizari de trunchi, mersul pe jos Indicatii: -toate tipurile de obstructie bronhica si reantrenament la efort Contraindicatii relative: -distensii toracice -toata patologia osoasa sau articulara a umarului

EXERCITII DE RESPIRATIE
1. Inspiratie 2. Debutul expirului

3. Sfarsitul expirului

EXERCITII RESPIRATORII
INSPIR EXPIR

EXERCITII RESPIRATORII
INSPIR EXPIR

EXERCITII RESPIRATORII
INSPIR EXPIR

AEROSOLII
-fluidizeaza secretiile si cresc eficienta drenajului -se va evita asocierea de adrenergice si anticolinergice -se vor folosi solutii izotone la temperatura camerei, numai pe baza prescriptiei medicale -sol bicarbonat de sodiu 3-7%, acetilcisteina sol 10-20% alcalinizate, bromhexin diluat cu apa distilata 1/1.

4. SCADEREA TRAVALIULUI RESPIRATOR

Travaliul respirator depinde: -ventilatia/minut (VC x frecventa resp) -rezistenta la flux -complianta toracica I. Ajustarea ventilatiei: - bolnavii vor invata sa-si scada nr resp/min si sa creasca VC -trebuie scosi din activitate ms resp (inspiratori) accesori prin: 1.Pozitii de relaxare respiratorie toracala 2.Exercitii de relaxare a umerilor: ridicari si coborari de umeri, rotatii de umeri si brate, abductii si adductii orizontale ale umerilor 3.Spatele drept, capul in usoara extensie (pozitia normala)

4. SCADEREA TRAVALIULUI RESPIRATOR

II. Reeducarea rezistentei la flux -se va expira numai pe gura -expir cu buzele stranse/protruzionate ca pt fluierat -indepartarea narinelor cu indexul in timpul inspirului (in santurile naso-geniene) - pt criza severa de astm III. Reeducarea respiratiei diafragmatice -exercitii de respiratie abdominala: -coordonarea inspirului cu bombarea abdominala si expirul cu suctiunea lui; -exercitiile incep in decubit dorsal, apoi in pozitie sezanda, apoi ortostatism, mers.

4. SCADEREA TRAVALIULUI RESPIRATOR

IV. Limitarea efortului fizic: -cu discernamant V.Relaxarea generala: -reechilibreaza tonusul ms generale si al ms respiratorii -scade cererea de O2 si scade productia de CO2 -exercitii de relaxare tip Yoga, Schultz, Jacobson

4. TONIFIEREA MUSCULATURII RESPIRATORII

1.Tonifierea ms inspiratorii: -inspirul pe nas, prin narine presate cu doua degete: -inspir pe o nara, cealalta astupata cu degetul; -inspiruri scadate ca in mirositul florilor/adulmecatul cainelui -inspiruri pe nas cu batai ritmice ale aripilor nasului 2. Cantatul - tonifica ms expiratorie

4. TONIFIEREA MUSCULATURII RESPIRATORII

3.Tonifierea ms abdominale exercitii: -decubit dorsal cu cateva carti grele pe abdomen; se respira cu mobilizarea ampla a abdomenului; -decubit dorsal, genunchii semiflectati cu talpile pe sol, se ridica capul si umerii de pe sol; se mentine 4-5 sec; -pozitie patrupeda, se respira exagerand succtiunea peretelui abdominal; -din ortostatism se trage inapoi peretele abdominal, aliniindu-l cu pelvisul, a.i. pacientul isi vede gleznele doar aplecand capul, nu si trunchiul;

4. TONIFIEREA MUSCULATURII RESPIRATORII

4. Antrenarea diafragmului pt recastigarea ascensiunii diafragmului; -mentine pozitia Trendelenburg cu o greutate pe abd ce faciliteaza expirul; -se expira continuu (tip abdominal) pt a produce bule de gaz fara intermitente, printr-un tub de plastic introdus intr-o sticla cu apa;

5. AMELIORAREA DISTRIBUTIEI INTRAPULMONARE A AERULUI

1.Controlul si coordonarea respiratiei (respiratie dirijata/controlata) -rarirea ritmului respirator (peste 20 resp/min) la 12-16/minut; -ritmare a respiratiei pe bataile cardiace - cu mana pe puls inspira la 2-3 batai si expira la 4-5 batai (atentie la AV); -prelungirea expirului cu mentinerea unei perioade de apnee postinspiratorie care poate egala sau depasi inspirul;

5. AMELIORAREA DISTRIBUTIEI INTRAPULMONARE A AERULUI

-controlul fluxului de aer : inspir lent si expir lent controlat (suflarea continua a aer expirat printr-un tub trecut printr-o sticla cu apa; expir intr-o lumanare pt a mentine flacara orizontala pe toata durata expirului; treptat creste distanta de la buze la flacara); 2.Respiratie abdominala/diafragmatica

6. Readaptarea la efort
1.Antrenament prin mers: -mentine ritmul care ii convine, creste treptat durata, nu vorbeste, pe teren plat; -dupa 15 min, se introduc 20-30 m ritm alert; -30-60 min total antrenament, cu 4-8 sedinte mers alert nu mai mult de 100 m; sedintele se pot repeta pe parcursul zilei; -se poate inlocui ulterior ritmul alert cu mersul in panta; 2.Antrenament la scarita: 2 trepte, 23 cm/urcat sau coborat si urcat scarile 3.Antrenament la piscina - copii, tineri; 4.Antrenament prin terapie ocupationala: activitati casnice, profesionale, sport;

Kinsithrapeute Dcret de comptences - extrait Cr le 15/07/1999Auteur : A. Taytard(Mis jour le 08/09/2006)

Art. 1er. : La masso-kinsithrapie consiste en des actes raliss de faon manuelle ou instrumentale, notamment des fins de rducation, qui ont pour but de prvenir l'altration des capacits fonctionnelles, de concourir leur maintien et, lorsqu'elles sont altres, de les rtablir ou d'y suppler. Ils sont adapts l'volution des sciences et des techniques. ... Art. 5. : Sur prescription mdicale, le masseur-kinsithrapeute est habilit participer aux traitements de rducation suivants : ... - rducation respiratoire ; ... Art. 8. : Sur prescription mdicale, et condition qu'un mdecin puisse intervenir tout moment, le masseur-kinsithrapeute est habilit : ... c) A participer la rducation respiratoire Art. 9. : Dans le cadre des traitements prescrits par le mdecin et au cours de la rducation entreprise, le masseur-kinsithrapeute est habilit :b) Au cours d'une rducation respiratoire ;... - pratiquer les aspirations rhinopharynges et les aspirations trachales chez un malade trachotomis ou intub ; - administrer en arosols, pralablement l'application de techniques de dsencombrement ou en accompagnement de celle-ci, des produits non mdicamenteux ou des produits mdicamenteux prescrits par le mdecin ; - mettre en place une ventilation par masque ; - mesurer le dbit respiratoire maximum ;