REGLEMENTARE SI SUPRAVEGHERE BACARA

NICOLAE

PETRIA

2012-2013

Definire si conceptualizare
Reglementare bancara

Actiunea de a reglementa si rezultatele ei Ansamblu de norme juridice aplicabile in domeniul bancar Operatiune de stabilire a acestor norme Operatiune de stabilire de raporturi legale, de legalizare, de punere in ordine, de aranjare a relatiilor si proceselor din domeniul bancar

Definire si conceptualizare
Supraveghere bancara

Actiune coordonata, sistematica, consecventa si perseverenta, de urmarire si control a modului in care institutiile de credit aplica si respecta reglementarile bancare si normele de aplicare ale acestora, Actiune exercitata de supraveghetorii bancari, prin care se verifica si urmareste aplicarea de catre institutiile de credit, a legilor, normelor, procedurilor si regulamentelor, interne si internationle, ce regelementeaza modul de desfasurare a activitatii in domeniul financiar-bancar

Scop si obiective
Sa asigure ca bancile opereaza in cea mai sigura si mai sanatoasa maniera si ca detin capitaluri si rezerve suficiente suficiente pentru a face fata riscurilor in crestere Mentinerea stabilitatii si increderii in sistemul financiar Reducerea riscului de pierdere pentru deponenti si alti creditori Incurajarea disciplinei de piata a guvernantei corporatiste si a transparentei

Baza legala nationala si internationala

Baza legala nationala

Legi i regulamente care asigur adoptarea n Romnia a prevederilor Basel II cuprinse n directivele 2006/48/EC i 2006/49/EC. Aceste documente prezint cadrul legislativ i de reglementare n domeniul prudenial aferent instituiilor supuse supravegherii prudeniale n Romnia

Baza legala nationala

OUG nr. 99/2006 (Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.1027 din 27 decembrie 2006) textul consolidat (incluznd modificrile i adugirile aduse prin: Legea nr.227/2007, OUG nr. 215/2008 i OUG nr. 25/2009 Legea nr. 270/2009

Baza legala nationala

Norme de implementare a ordonanei

Clasificarea i provizionarea creditelor i plasamentelor

Regulamentul BNR nr.3 din 19 martie 2009 privind clasificarea credite Autorizarea instituiilor de credit, persoane juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit din state tere Regulamentul BNR nr.11 din 13.11.2007 Regulamentul BNR nr. 1 din 6.01.2009 Regulamentul BNR nr. 4 din 23.03.2009

Regulament 11/ 2007, text consolidat cu Regulamentul 1/ 2009 si cu R Transformarea instituiilor financiare n instituii de credit Regulamentul BNR nr.1 din 23.01.2008

Baza legala nationala si internationala

Baza legala nationala

O.U.G. Nr. 99/06.12.2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, publicat n Monitorul Oficial Nr. 1.027 din 27 decembrie 2006 O.U.G. Nr. 98/06.12.2006 privind supravegherea suplimentar a instituiilor de credit, a societilor de asigurare i/sau de reasigurare, a societilor de servicii de investiii financiare i a societilor de administrare a investiiilor dintr-un conglomerat financiar, publicat n Monitorul Oficial Nr. 1.023 din 22 decembrie 2006

Baza legala nationala

Ordonana de Urgen a Guvernului nr.98 din 6 decembrie 2006 privind supravegherea suplimentar a instituiilor de credit, a societilor de asigurare i/sau de reasigurare, a societilor de servicii de investiii financiare i a societilor de administrare a investiiilor dintr-un conglomerat financiar (Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.1023 din 22 decembrie 2006)

Legea nr. 83 din 21 mai 1997 pentru privatizarea societilor comerciale b Legislaie privind falimentul instituiilor de credit Ordonana Guvernului nr.10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituiilor de credit (Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.84 din 30 ianuarie 2004) Legea nr.278 din 23 iunie 2004 pentru aprobarea, completarea i modificat Ordonanei nr. 10/2004 (Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.579 din 30 iunie 2004)

Baza legala internationala

Directiva privind accesul la activitate i desfurarea activitii de ctre instituiile de credit - 2006/48/EC i Directiva privind adecvarea capitalului firmelor de investiii i instituiilor de credit - 2006/49/EC Directiva privind adecvarea capitalului CRD4 Acordul Basel II Acordul Basel III

Organisme internaionale i regionale de reglementare i supraveghere bancar

Comitetul de la Basel de Supraveghere Bancara

Este o instituie creata de guvernatorii bancilor centrale si sefii organismelor de supraveghere din grupul celor 10 state dezvoltate. A fost creat in 1974 si se intilneste de 4 ori pe an la Basel. Comitetul are 27 memebrii dintre care 12 permanenti Membrii: Argentina, Australia, Belgia, Brazilia,Canada, China,Franta,Germania,Hong Kong, India, Indonesia,Italia,Japonia, Corea, Luxembourg, Mexic,Olanda, Rusia, Comitetul se intruneste la sediul BIS si formuleaza standarde de supraveghere internationala, precum si ghiduri si recomandari pentru cele mai bune practici in supravegherea bancara

Comitetul de la Basel de Supraveghere Bancara

Rolul sau este de a incuraja convergenta catre abordari si standarde comune in ceea ce priveste supravegherea bancara Comitetul incurajeaza contactele si coperarea intre membrii sai si alte autoritati de supravegehere. Contactele sunt intarite in cadrul Conferintei Internationale a Supraveghetorilor Bancari(ICBS) care a loc la fiecare doi ani

Comitetul European al Supraveghetorilor Bancari(CEBS)

Este un grup idependent de avizare a supravegherii bancare in UE, compus din sefii autoritatilor de supraveghere bancara si ai bancilor centrale din UE, infiintat de Comisia Europeana in ianuarie 2009 Rol

Contribuie la o consistenta implementare a directivelor UE si la convergenta practicilor de supraveghere financiara in toate statele membre ale UE Cresterea cooperarii in supraveghere, inclusiv in schimbul de informatii

Principiile esentiale ale unei efective supravegheri bancare

Principiile esentiale reprezinta un cadru minim de standarde pentru practici sanatoase de supraveghere si care sunt considerate general aplicabile Basel Core Principles defineste 25 de pricipii care sunt necesare pentru ca supravegherea sa fie efectiva Aceste principii sunt categorisite in 7 grupuri

Principiile esentiale
Grupul 1: obiective, independenta, puteri, transparenta si cooperare, principiul 1 Grupul 2 : licentiere si structura,principiul 2-5 Grupul 3:reglementari prudentiale si cerinte,principiul 6-18 Grupul 4:metode de neintrerupta supraveghere bancara, principiul 19-21

Principiile esentiale
Grupul 5: contabilitate si prezentare, principiul 22 Grupul 6: puterea de corectare si remediere a supraveghetorului, principiul 23 Grupul 7: supravegherea bancara consolidata si transfrontaliera, principiul 24-25

Principiile esentiale
Principiile sunt:

Principiul 1- obiective, independenta, puteri, transparenta si cooperare

Un sistem efectiv de supraveghere bancara trebuie sa dispuna de responsabilitati si obiective clare pentru fiecare autoritate implicata in supraveghere Fiecare autoritate implicata trebuie aiba independenta operationala,procese transparente, o guvernanta sanatoasa si resurse financiare adecvate Cadru legal adecvat,Capacitate de initiativa legislativa, Protectie legala a supraveghetorilor Aranjamente pentru diseminarea informatiei intre supraveghetori, si potectia confidentialitatii informatilor

Principiile esentiale
Principiul 2: activitati permisibile

Definirea clara a activitatilor permise institutiilor licentiate, si a cadrului in care poate fi utilizat cuvantul banca in activitatile lucrative Principiul 3: Criteriile de licentiere
Autoritatea de supraveghere trebuia sa dispuna de puterea de a seta cerintele ce trebuie sa le indeplineasca institutiile care cer licenta bancara

Principiile esentiale
Principiul 4: Transferul actionarilor semnificativi

Supraveghetorul trebuie sa dispuna de puterea de a aproba sau respinge actiunile de transfer a puterii de vot a actionarilor semnificativi din banci, altor actionari
Principiul 5: Achizitiile majore

Supraveghetorul trebuie sa dispuna de puterea de a aproba sau respinge actiunile bancilor de achizitii si fuziuni interne si transfrontaliere

Principiile esentiale
Principiul 6:Adecvarea capitalului

supraveghetorii tebuie sa dispuna de puterea de a stabili minimum de capital necesar functionarii in conditii de siguranta a bancilor Acest capital nu poate fi mai mic decat nivelul stabilit prin acordurile Basel Capitalul adecvat trebuie sa fie in concordanta cu profilul de risc al bancilor licentiate

Principiile esentiale
Principiul 7:Procesele de management al riscurilor

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile si sistemul bancar, au pus in practica sisteme complexe de management al riscurilor bancare, Ca identifica , evalueaza, cuantifica si comensureaza toate riscurile materiale si ca isi dimensioneaza capitalul in functie de aceste riscuri

Principiile esentiale
Principiul 8: riscul de credit

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile au procese de management al riscului de credit in concordanta cu profilul de risc al institutiei, cu politici si procese prudente de identificare,masurare, monitorizare si control a riscului de credit Aceasta include si garantia creditelor si a plasamentelor precum si a investitiilor precum si mnagementul portofoliului de credite si investitii

Principiile esentiale
Principiul 9: Problema activelor, provizioanelor si rezervelor

Supraveghetorii trebuie sa urmareasca ca :

bancile sa stabileasca si sa adopte politici si procese adecvate de management al activelor bancile sa stabileasca si sa adopte politici si procese adecvate de evaluare si adecvare a provizioanelor si a rezervelor

Principiile esentiale
Principiul 10: Limita expunerilor mari

Supraveghetorii trebuie sa urmareasca ca bancile sa aiba politici si procese care sa permita managementului sa identifice si sa gestioneze concentrarea portofoliilor, Supraveghetorii trebuie sa urmareasca stabilirea de limite pentru expunerile mari si pe debitori sau grupuri

Principiile esentiale
Principiul 11 Expunerile pe relatiile speciale cu banca

Supraveghetorii trebuie sa urmareasca stabilirea de limite de expunere a bancii pe relatia cu persoanele aflate in relatii speciale cu banca Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile au politici si procese adecvate pentru identificarea, masurarea, monitorizarea si controlul riscului de tara si de transfer in creditarea internationala si in investitii

Principiul 12;Riscul de tara si riscul de transfer

Principiile esentiale
Principiul 13: Riscul de piata

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile au proceduri si procese acurate de identificare, masurare , monitorizare si control a riscului de piata Supraveghetorii trebuie sa dispuna de puterea de stabilire de limite de expunere sau de limite de capital pentru o anumita expunere

Principiile esentiale
Principiul 14. Riscul de lichiditate

Supraveghetorii trebuie sa urmareasca ca bancile sa dispuna de o strategie de management al lichiditatii care sa tina cont de profilul de risk al institutiei. Politici si procese care sa permita identificarea, masurarea, monitorizarea si controlul riscului de lichiditate, si de gestionare a lichiditatii zi cu zi

Principiile esentiale
Principiul 15 : Riscul Operational

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile pun in practica proceduri si procese acurate de identificare, masurare , monitorizare si control a riscului operational Aceste politici si proceduri trebuie dimensionate in functie de marimea si complexitatea bancii

Principiile esentiale
Principiul 16:Riscul de dobanda in banci

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile au operationale sisteme de identificare ,masurare,monitorizare si control a riscului de rata a dobanzii, inclusiv o buna strategie in domeniu, aprobata de board si aplicata de directori Strategia trebuie sa fie in concordanta cu marimea si complexitatea riscului de dobanda

Principiile esentiale
Principiul 17: Controlul intern si auditul

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca bancile au in functiune un control intern adecvat cu marimea si complexitatea businessului. Aceasta trebuie sa prevada aranjamente clare de delegare a autoritatii si responsabilitatii, separarea functiilor care angajaza banca privind platile, contabilitatea activelor si pasivelor, reconcilierea diverselor procese, asigurarea activelor bancare Un audit intern adecvat,independent si functii de conformitate cu teste de verificare a modului de buna aplicare a legilor si reglementarilor

Principiile esentiale
Principiul 18: Abuzul in serviciile financiare

de cunoastere a clientelei care sa previna utilizarea intentionata sau neintentionata a bancii de retelele criminale Principiul 19: Abordarea supravegherii
Un sistem de supravegehre efectiv impune ca supraveghetorii sa dezvolte si sa mentina o buna intelegere a operatiunilor bancilor si a grupurilor din care acestea fac parte si de asemenea din intregul sistem bancar, focusindu-se pe siguranta si stabilitatea sistemului in ansamblul sau.

Principiile esentiale
Principiul 20: Tehnicile de supravegehere

Un sistem efectiv de supraveghere, va consta in supraveghere on-site si off- site si intrun contact regulat cu managementul bancilor Principul 21: Rapoartele de supraveghere
Supraveghetorii trebuie sa gandeasca un sistem de colectare ,revedere si analiza prudentiala a rapoartelor bancilor, atat pe baza individuala cat si pe baza consolidata si sa mentina o verificare independenta a acestor rapoarte fie prin verificari on-site fie apeland la specialisti independenti

Principiile esentiale
Principiul 22: Contabilitate si diseminare informatii

Supraveghetorii trebuie sa se asigure ca fiecare banca mentine o contabilitate in concordanta cu standardele internationale de contabilitate IFRS, si ca publica pe o baza regulata informatii corecte, care reflecta fidel situatia financiara si profitabilitatea

Principiile esentiale
Principilu 23: Puterea de corectare si remediere a supraveghetorilor

Supraveghetorii trebuie sa dispuna de puteri si instrumente adecvate pentru a impune actiuni corective si coercitive in sistem Trebuie sa aiba atributii de revocare a licentei sau de a propune aceasta revocare

Principiile esentiale
Principiul 24:Supravegherea consolidata

Un element esential al supravegherii il constituie supravegeherea pe baza consolidata a intregului grup, o monitorizare adecvata si potrivita, aplicand normele prudentiale la toate aspectele de business realizate de grup Principiul 25: Relatiile intre supravehetorii interni si externi
Supravegherea transfrontaliera consolidata reclama cooperarea si schimbul de informatii intre supravehetorii interni si cei externi. Supravegherea tebuie sa se asigure ca bancile straine respecta regelemntarile locale in conducerea operatiunilor lor

Deschiderea sistemului bancar

Intrarea in UE impune deschiderea sistemului bancar operatorilor din alte state Evaluarea sistemului de supraveghere din statul de resedinta al operatorului Rezultatul deschiderii: Banci straine notificatoare 187 IFN care au notificat 3 Institutii emitente de moneda electronica 12

Supravegherea prudenial concept, scop i importan

supravegherea prudenial ca suma aciunilor ntreprinse de una sau mai multe autoriti n scopul asigurrii stabilitii financiare (Mishkin, 2001, p. 1); n sens restrns, termenul se refer la analiza indicatorilor financiari i de prudenialitate raportai de instituiile financiare (off-site) i la aciunile de inspecie efectuate la sediul acestora cu scopul de a identifica eventuale nerespectri ale reglementrilor care le guverneaz activitatea sau asumarea de riscuri excesive n raport cu propria capacitate de gestionare a acestora (on-site). n sens larg, supravegherea prudenial include, pe lng aspectele menionate, procesele de emitere a reglementrilor prudeniale, de autorizare a funcionrii instituiilor financiare, de protecie a deponenilor, reglementarea falimentelor, efectuarea analizelor privind stabilitatea financiar (Bogza, 2007, p. 52), precum i luarea acelor msuri care s nlture eventuale riscuri sau dezechilibre

Stabilitate financiara
scopul primordial al supravegherii prudeniale este asigurarea stabilitii financiare i avnd n vedere c nsi definiia supravegherii se raporteaz la scopul su, semnificaia conceptului de stabilitate financiar prezint, de asemenea, importan Mishkin (1991) consider c stabilitatea financiar este definit de prevalena unui sistem financiar capabil s asigure n mod durabil, fr perturbri majore, o alocare eficient a economiilor n oportuniti de investiii

Schinasi (2004, pp. 6-8) definete stabilitatea financiar ca fiind reprezentat de abilitatea sistemului financiar de a asigura: alocarea eficient a resurselor economice (att spaial ct i intertemporal) i eficacitatea altor procese economice, precum acumularea, creterea economic i bunstarea social; evaluarea, monitorizarea i gestionarea corespunztoare a riscurilor financiare; corectarea dezechilibrelor care apar ca urmare a unor ocuri externe adverse;

In raportul de stabilitate al BNR conceptul este definit ca abilitatea sistemului financiar de a face fa ocurilor sistemice sau ca situaia n care nu se manifest nici o criz sistemic.

Abordarea macro-prudenial vs. abordarea micro-prudenial Abordarea macro-prudenial Abordarea micro-prudenial

Obiectiv Limitarea riscului sistemic: evitarea prbuirii unui segment important al sistemului financiar De sus n jos, n funcie de probabilitatea de apariie i costurile crizei sistemice Limitarea riscului la care sunt expuse instituiile individuale: limitarea riscului deponenilor i al investitorilor De jos n sus; controalele se stabilesc n funcie de riscul fiecrei instituii

Modalitatea de implementare Caracteristicile riscului Expunerea la riscul sistemic Utilizarea instrumentelor Scopul principal

Endogene: i au originea nExogene: aparin instituiilor comportamentul colectiv i n relaiileindividuale i sunt ignorate relaiile dintre instituiile financiare dintre ele Importan major Irelevant

Instrumente prudeniale standard,Standarde de solvabilitate uniforme precum i provizionarea i apreciereai coduri de conduit difereniat a riscului -Atenie deosebit acordat instituiilorProtecia instituiilor individuale cu activitate complex - Monitorizarea pieei - Orientare contra-ciclic

Modele de supraveghere prudenial

n funcie de principalele caracteristici ale sistemelor de supraveghere adoptate n diferite ri, n literatura de specialitate sau conturat urmtoarele modele de supraveghere prudenial: - supravegherea instituional; - supravegherea funcional; - supravegherea n funcie de obiective; - supravegherea integrat

Supravegherea instituional
urmrete segmentarea sectorului financiar n mai multe piee (bancar, de capital, a asigurrilor), pentru fiecare dintre acestea existnd o autoritate separat de supraveghere. n cadrul acestui model supravegherea se realizeaz n funcie de diferitele tipuri de instituii existente pe piaa financiar, el i dovedete eficacitatea atunci cnd intermediarii financiari desfoar activiti specifice doar unei piee.

Supravegherea instituional
Dezavantajele apar n momentul n care pe piaa exist intemediari financiari aparinnd unor sectoare diferite, dar care pot desfura aceleai activiti, i se refer la posibilitatea aparitiei arbitrajelor de reglementare (Bichi, 2007). O variant mbuntit a acestui model o reprezint supraveghere instituional ntrit, care urmrete diminuarea dezavantajelor sus-menionate, fie prin adoptarea unor memorandumuri ntre autoritile de supraveghere ale diferitelor sectoare ale pieei financiare, fie prin crearea unor consilii ale supraveghetorilor, n scopul coordonrii unor probleme de interes comun

Supravegherea funcional
este caracterizat i ea prin existena unor autoriti specializate de supraveghere, ns acestea nu se adreseaz unui anumit tip de instituie, ci unei activiti, indiferent de tipul instituiei care o desfoar

Supravegherea n funcie de obiective

urmrete o specializare a diferitelor autoriti de supraveghere pe anumite obiective specifice (precum stabilitatea sistemic, integritatea pieelor, guvernana corporativ, protecia consumatorului), indiferent de tipul instituiilor supravegheate sau al activitilor desfurate. Un astfel de sistem exist n prezent n Olanda, unde autoritatea responsabil cu supravegherea prudenial este banca central, iar autoritatea care supraveghereaz problemele referitoare la protecia consumatorului este Autoritatea pentru Pieele Financiare

Supravegherea integrat
implic o singur autoritate de supraveghere pentru toate sectoarele pieei financiare; Structurile integrate de supraveghere (de tip FSA) au aprut n anii 80, ca rspuns la erodarea granielor ntre diferite tipuri de activiti i instituii finaciare i la apariia conglomeratelor financiare, iar problematica oportunitii nfiinrii lor a fcut obiectul unei ample dezbateri n literatura de specialitate, Exista att argumente pro (o structur integrat ofer o imagine complet asupra riscurilor, este mai transparent, conduce la economii de scala, sporete rspunderea), ct i contra (specializarea crescut a diferitelor sectoare face dificil activitatea de supraveghere n cadrul unei agenii unice, scade calitatea activitii de supraveghere datorita omogenizarii practicilor, sporeste riscul moral, activitatea de supraveghere devine vulnerabil la slbiciunile ageniei unice).

Modele adoptate n activitatea de supraveghere prudenial

Modelul in Romania
In Romnia, modelul de supraveghere adoptat este cel instituional (sectorial), existnd patru autoriti cu atribuii de supraveghere n sistemul financiar: Banca Naional a Romniei(BNR) pentru instituii de credit, instituii financiare nebancare, instituii de plat i instituii emitente de moned electronic, Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru intermediarii care opereaz pe piaa de capital, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor (CSA) pentru societile de asigurri i Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru fodurile de pensii administrate privat

Supraveghere on-site vs supraveghere off-site. Supraveghere bazat pe conformitate vs supraveghere bazat pe evaluarea riscului
Inspeciile la faa locului (on site) se concentraz pe verificarea conformittii activitii instituiilor supravegheate cu actele normative incidente, principalul repro care le este adus fiind acela c neglijeaz obiectivele principale privind sntatea i stabilitatea, c nu se concentreaz mai mult asupra riscurilor poteniale i asupra sistemelor manageriale necesare instituiilor pentru a gestiona de o manier eficient riscurile; In ultimii ani (n Romnia ncepnd din 2007) un accent sporit pe evaluarea profilului de risc al instituiilor supravegheate actiunile constatnd in: verificarea respectrii principiilor de guvernan corporativ; evaluarea acurateii si eficienei procesului de managemenet al riscurilor; existenta si functionarea eficienta a comitetelor specializate de suport managerial; functionarea unui sistem adecvat de control intern si a unui sistem de raportare manageriala transparent si eficient

Supravegherea off site

Reprezint o metod complementar inspeciilor la sediul instituiilor de credit, ce ofer posibilitatea monitorizrii performanelor financiare ale instituiilor supuse supravegherii, furniznd n acelai timp i informaii privind problemele reale/poteniale cu care acestea se confrunt. n mod obinuit, autoritile de supraveghere solicit instituiilor financiare s raporteze gradul de ndeplinire a cerinelor prudeniale, situaiile bilaniere i ale contului de profit i pierdere, profilul de activitate, structura i nivelul creditelor, plasamentelor, pasivelor etc. Pe baza acestor raportri sunt urmrii comparativ i istoric indicatorii privind eficiena i riscurile la care sunt expuse instituiile. Astfel, monitorizarea off-site reprezint o tehnic permanent de examinare a instituiilor financiare, care poate poate oferi semnale (avertizri timpurii) privind necesitatea efecturii unor aciuni on-site, crescnd astfel eficiena acestora din urm

Instrumente de supraveghere prudenial

la nivel micro-prudenial sunt folosite ratingurile, sistemele de avertizare timpurie pentru previzionarea evenimentelor de deteriorare a ratingului sau de intrare n incapacitate de plat. la nivel macroprudenial sunt utilizate instrumente mai sofisticate, precum sistemele de avertizare timpurie a crizelor financiare, testele de rezisten i testele de contaminare (pentru evaluarea probabilitii de apariie a fenomenului de contagiune).

Sisteme de rating
Sistemele de rating reprezint pentru autoritile de supaveghere instrumente eficiente de lucru pentru evaluarea instituiilor de credit n scopul identificrii, ntr-o faz incipient, a acelor bnci care sunt ineficiente sau manifest trenduri adverse solicitnd, din partea autoritii de supraveghere, o atenie sporit; Utilizarea acestor instrumente a fost introdus iniial n SUA, n anii 80 (sistemul CAMELS), n prezent majoritatea autoritilor de supraveghere folosind sisteme de rating similare: PATROL (Italia), RATE (Marea Britanie), BAKred (Germania).

Sisteme de rating in Romania

In Romnia a fost implementat Sistemul Uniform de Rating Bancar CAAMPL, care se bazeaz pe evaluarea a ase componente :

adecvarea capitalului, calitatea activelor, calitatea acionariatului, management, profitabilitate i lichiditate

Indicatorii prin care sunt evaluate aceste elemente, modalitile de calcul i de agregare a acestora fiind similare celor ale sistemului CAMEL

Pentru componentele Adecvarea capitalului, Calitatea activelor, Profitabilitate i Lichiditate sunt urmrii o serie de indicatori (precum Raportul de solvabilitate, Rata capitalului propriu,Rata general de risc, Total credite restante i ndoielnice/ Total portofoliu de credite, Rata de acoperire a creditelor i plasamentelor neperformante, Credite acordate clientelei/ Total activ, ROA, ROE, Indicator de lichiditate, Lichiditate imediat, Credite acordate clientelei(brut)/ depozite atrase de la clieni), Fiecare dintre acetia fiind notai pe o scar de valori cuprins ntre 1 (reprezentnd cel mai performant nivel) i 5 (cel mai sczut nivel). Indicatorii sunt analizai n dinamic, urmrinduse, de asemenea, evoluia lor comparativ cu media pe sistem sau cu o grup de instituii asemntoare ca dimensiune i importan n cadrul sistemului. n ceea ce privete evaluarea celorlalte componente, respectiv calitatea acionariatului i a managementului bncii, aceasta se realizeaz n timpul aciunilor de inspectie on-site

Supravegherea on site
Ratingul compus reprezint o medie a ratingurilor individuale pe fiecare component Exemplu: C =2, A=4,A = 2,M = 3, P = 4,L = 1, Pozitia medie este intre 2 si 3 Pozitia medie este de dorit Importanta cea mai mare se acorda in general managementului Ratingul CAAMPL este sigura informare comprehensiva a supraveghetorului despre situatia si performanta bancii

Sisteme de avertizare timpurie (EWS)

Sistemele de avertizare timpurie sunt instrumente complementare sistemelor de rating, care ncearc s ofere indicii despre problemele viitoare ale instituiilor de credit, pe baza situaiilor lor financiare prezente; Ele sunt modele matematice sofisticate care previzioneaz,la nivel micro-prudenial, evenimentele de deteriorare a ratingului unei instituii sau de insolvabilitate a acesteia, folosind cel mai adesea funcii de tip logit/probit sau modele de extragere a semnalelor. Sistemele de avertizare timpurie sunt considerate instrumente extrem de obiective i de utile activitii de supraveghere, variante complexe ale acestora existnd n SUA i Frana; Utilizarea acestor instrumente nu este nc foarte rspndit la nivelul autoritilor de supraveghere, majoritatea studiilor de specialitate recunoscnd, de asemenea, necesitatea continurii cercetrilor n acest domeniu

Modelul SAABA utilizat de Comisia Bancar din Frana are ca obiectiv estimarea solvabilitii viitoare, pe un orizont de timp de 3 ani, bazat pe pierderile poteniale aferente portofoliului de credite. n cadrul acestui model, mecanismul de alert se fundamenteaz pe nivelul ratei de solvabilitate i pe calitatea acionariatului; Modelul SEER utilizat de Sistemul Federal de Rezerve al SUA i propune estimarea probabilitii insolvenei pe un orizont de timp de 2 ani, folosind o regresie bivariat probit.; Modelul GMS (Growth Monitoring System) utilizat de FDIC (Federal Deposit Insurance Corporation) SUA are ca obiectiv identificarea bncilor cu probleme pe un orizont de timp de 4-5 ani. Aceeai instituie utilizeaz i modelul SCOR (Statistical Camels Off-site Rating), estimat pe baza unei regresii de tip logit, n care pragul de alarm este de 35% iar n setul de variabile explicative sunt incluiindicatori financiari, precum ponderea in active a creditelor neperformante, a capitalului propriu sau a rezervei generale pentru riscul de credit. Modelul Bank Calculator, utilizat de OCC (Office of the Comptroller of the currency) SUA, i propune identificarea bncilor cu risc de insolven i a riscului la nivel de sistem pe un orizont de timp de 1 an

Teste de rezisten bancar

Testele de rezisten sunt utilizate n managementul riscului de ctre bnci n scopul de a determina modul n care anumite scenarii de criz ar putea afecta valoarea portofoliilor lor, dar i de autoritile de reglementare i supraveghere pentru a determina impactul diferitelor evoluii economice (excepionale dar plauzibile) asupra unei instituii financiare, asupra unui grup de instituii sau asupra ntregului sistem; Elementul-cheie n studiul testelor de rezisten este noiunea de eveniment "excepional, dar plauzibil". n funcie de metodologia folosit, testele de rezistent pot fi clasificate n trei tipuri principale (ihak, 2005, p. 419)

Teste de rezisten bancar

(i) analize de senzitivitate, care se refer la impactul schimbrilor n variabile economice relevante (precum rata dobnzii i cursul de schimb) asupra valorii unui portofoliu; (ii) (ii) analize de scenariu, care reprezint, practic, reuniunea i reiterarea mai multor analize de senzitivitate, cu scopul de a evalua impactul unor scenarii excepionale, dar plauzibile asupra poziiei financiare a unei instituii sau asupra ntregului sistem; (iii) (iii) analize privind efectul de contagiune, care au n vedere transmiterea ocurilor de la instituii individuale la ntregul sistem, cu scopul evalurii capacitii sistemului de a absorbi ocurile adverse

Cu privire la factorii de risc avui n vedere la efectuarea testelor de rezisten, acetia includ componente ale riscului de pia, respectiv cursul de schimb, rata dobnzii, preurile altor active relevante pentru instituia sau grupul de instituii testate, precum i riscul de credit; Exist o serie de diferene importante ntre testele de rezisten i celelalte instrumente de supraveghere prudenial. Astfel, testele de rezisten ilustreaz mai clar costul potenial al ocurilor. Pentru a servi acest scop, ns, fiecare test efectuat trebuie s fie adaptat la caracteristicile instituiei sau sistemului testat. Aceast flexibilitate, ns, conduce la dificulti n obinerea unei medodologii standard pentru efectuarea testelor de rezisten

Teste de contaminare interbancar

Un instrument de analiza macroprudenial complementar testelor de rezisten utilizat de autoritile de supraveghere este testul de contaminare interbancar. Cu ajutorul acestui instrument sunt simulate intrrile n incapacitate de plat a uneia sau mai multor instituii simultan i, utiliznd o matrice a expunerilor ntre instituiile sistemului, este analizat efectul de domino (Moinescu, 2006, p.144), respectiv potenialele intrri ulterioare n incapacitate de plat. Utilitatea efecturii testelor de contaminare n situaii de criz se refer la posibilitatea dat autoritilor de supraveghere de a monitoriza factorii de risc ce pot determina o eventual epidemie, traseul probabil prin care se poate propaga un proces sistemic printre diferitele entiti supravegheate, numrul de evenimente sistemice provocate de ocul iniial, numrul stadiilor de contaminare produse, aceti indicatori fiind folosii pentru cuantificarea riscului sistemic.

Supravgherea off site si in site

Care banca este mai buna? Banca A active pasive capital profit

Banca B 1000 800 200 20

500 450 50 10

Supravgherea off site si in site

Care banca este mai buna A sau B Banca A are capital /active (20%)mai mare decat banca B 10% Banca B are profit la capital(20%) > ca Banca A(10%) Ambele banci au acelasi profit / active (20%)

Banca Bnca B A active pasive capital profit 1000 800 200 20

500 450 50 10

Cand o banca este falimentara

Cand activele sale < pasivele sale Aceasta se cheama insolventa Cand banca nu are suficient cash sau cand activele usor convertibile sunt mai mici decat pasivele curente.

Supravegherea on site
Supravegherea on-site presupune:

Interviuri cu managementul Examinarea ,politicilor, procedurilor si regulamentelor scrise ale bancii si verificarea modului in care acestea sunt aplicate si respectate Evaluarea acuratetii raportarilor si a modului in care acestea reflecta situatia capitalului, precum si cerintelor de evaluarea corecta a activelor bancii Evaluarea acuratetii inregistrarilor contabile Evaluarea adecvarii la realitatea a contolului intern si a auditului intern Evaluarea conformitatii dintre reglementarile interne si lege

Supravegherea on site

intocmirea unui raport cu concluziile si recomandarile facute si stabilirea unui rating Raportul de examinare si ratingul stabilit sunt intocmite in concordanta cu sistemul de rating CAMPELS care inseamna: Adecvarea capitalului Calitatea activelor Management(contol intern,guvernanta corporativa, audit) Proprietari (calitatea actionariatului) Profitabilitatea bancii Lichiditate Senzitivitate la risc(capitalul si profitabilitatea sunt sesnsibile la riscul de dobanda, de curs, de piata, are banca prevazute masuri adecvate de monitorizare si masurarea a acestor riscuri

Supravegherea on site
Raportul de examinare atribuie fiecarei componente a ratingului CAMPELS Ratingul este de la 1 la 5, unde 1 este cel mai bun iar 5 cel mai prost rating Se formeza apoi un rating compozit care poate lua valori tot de la 1 la 5 Ratingul compozit nu este in mod necesar media ratingurilor individuale Pozitia medie este de dorit

Supravegherea on site
Exemplu: C =2, A = 3,M = 3, E = 4,L = 1, S=2 Pozitia medie este intre 2 si 3 Pozitia medie este de dorit Importanta cea mai mare se acorda in general managementului Ratingul CAMELS este sigura informare comprehensiva a supraveghetorului despre situatia si performanta bancii

Supravegherea off site

Monitorizarea off site acopera perioada dintre doua monitorizari on site si consta in: Revederea rezultatelor ultimei monitorizari on site,verificarea corectiilor facute aspectelor financiare relevate de ultima examinare A privi in viitor la urmatoarea examinare si a identifica zonele posibile de risc pe care trebuie sa se focuseze supraveghetorii Descrierea si analiza in scris a situatiei curente si a performantelor bancilor Compararea situatiei si performantei bancii cu cele ale bancilor similare Recomandarea de schimbari in modelul de rating CAMELS

Cerinte contabile si de raportare

Directia de supraveghere cere bancilor sa trimita raportari a datelor financiare, zilnic, saptamanal, lunar, trimestria, semestrial si annual Raporatarile trebuie intocmite in concordanta cu standardele nationale de contabilitate RAS sau internationale IFRS In completarea bilantului si a contului de profit si pierderi,bancile trebuie sa mai raporteze si alte date ca: pozitia valutara, fondurile proprii,rezerva minima obligatorie, rap.credite/depozite, credite restante/total credite, depozite atrase, solvabilitatea, lichiditatea

Supravegherea Instituiilor Financiare Nebancare(IFN), obiective, abordarea BNR n domeniul reglementrii IFN,

Monitorizarea sistemelor de plati

Sisteme de plati n Romnia exist dou sisteme de pli interbancare, unul pentru pli de valoare mare (ReGIS) i unul pentru pli de valoare mic i volum mare (SENT). De asemenea, exist un sistem de depozitare i decontare pentru titluri de stat i certificate de depozit emise de banca central ( SaFIR) i un sistem de compensare/decontare a valorilor mobiliare tranzacionate pe piaa bursier (RoClear). Toate sistemele menionate deconteaz prin conturi ale instituiilor de credit deschise la BNR.

Sistemul ReGIS
ReGIS este sistemul RTGS naional pentru pli n lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru decontarea operaiunilor bncii centrale, a transferurilor interbancare, precum i a plilor n lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigur procesarea n timp real (respectiv pe o baz continu) i decontarea n banii bncii centrale, cu finalitate imediat

Ce este un sistem RTGS?

Un sistem cu decontare pe baz brut n timp real (RTGS) este un sistem de pli n care procesarea i decontarea au loc n mod continuu (n timp real) i nu pe pachete de instruciuni. Astfel, tranzaciile pot fi decontate cu finalitate imediat. Decontarea pe baz brut nseamn c fiecare transfer este decontat individual i nu pe baz net.

Participarea la sistemul ReGIS

Sunt eligibile pentru a participa la sistemul ReGIS urmtoarele categorii de instituii: instituii de credit din Spaiul Economic European, inclusiv cnd acestea acioneaz printr-o sucursal nfiinat n Spaiul Economic European; instituii de credit din afara Spaiului Economic European, cu condiia ca acestea s acioneze printr-o sucursal nfiinat n Spaiul Economic European; Banca Naional a Romniei; Trezoreria Statului; organizaii din Spaiul Economic European care presteaz servicii de compensare sau decontare i sunt supravegheate de o autoritate competent.

Tipuri de tranzacii
ReGIS proceseaz transferuri credit n lei, la nivel naional. Categoriile de tranzacii de plat procesate n ReGIS sunt urmtoarele: pli aferente operaiunilor bncii centrale (operaiuni de politic monetar, de pia valutar i de creditare, operaiuni cu numerar etc.); operaiuni de decontare a poziiilor nete calculate n cadrul sistemelor auxiliare care proceseaz pli n lei (SENT, RoClear, VISA, MasterCard, PCH); pli interbancare i ale clienilor de valori mari (peste 50 000 lei) sau urgente; pli pentru decontarea fondurilor aferente operaiunilor cu instrumente financiare; debitarea direct a comisioanelor aferente participrii la cele trei componente ale sistemului electronic de pli (ReGIS, SaFIR i SENT). Transferurile credit se iniiaz n sistem de ctre participani prin mesaje SWIFT, folosind serviciul SWIFT FIN Y-Copy (MT202, MT102 i MT103).

Sistemul SaFIR
Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare i decontare a instrumentelor financiare administrat de BNR. Sistemul realizeaz depozitarea titlurilor de stat i a certificatelor de depozit emise de BNR, precum i decontarea operaiunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemul asigur o procesare n timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o baz continu), precum i o decontare cu finalitate imediat. n plus, sistemul SaFIR gestioneaz garaniile constituite de participanii la sistemele de pli, precum i garaniile constituite n cadrul operaiunilor desfurate cu banca central.

Participarea n sistemul SaFIR

Sunt eligibile pentru a participa la sistemul SaFIR urmtoarele categorii de instituii: instituii de credit din Spaiul Economic European, inclusiv cnd acestea acioneaz printr-o sucursal nfiinat n Spaiul Economic European; instituii de credit din afara Spaiului Economic European, cu condiia ca acestea s acioneze printr-o sucursal nfiinat n Spaiul Economic European; Banca Naional a Romniei; Ministerul Economiei i Finanelor; societi de servicii de investiii financiare admise pe piaa primar i/sau secundar administrat de Banca Naional a Romniei.

Sisteme pentru pli de valoare mic i volum mare

SENT este un sistem electronic de compensare multilateral a plilor interbancare n lei, de valoare mic i volum mare transmise ntre participani, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul a intrat n funciune n anul 2005, fiind dezvoltat i implementat n cadrul proiectului Phare RO-0005.02 "Interbank Payment System". Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri i Decontri - TRANSFOND S.A., societate comercial constituit n anul 2000 de ctre BNR (care deine 33,33% din capitalul social al acesteia) i un numr de bnci (care dein 66,67% din capitalul social al societii). n prezent, societatea are ca acionari, n afar de BNR, un numr de 23 instituii de credit.

Monitorizarea sistemelor de pli

Monitorizarea sistemelor de pli este o funcie fundamental nou a unei bnci centrale moderne. Aceast funcie presupune supravegherea funcionrii sigure i eficiente a sistemelor de pli i a sistemelor de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea i meninerea stabilitii financiare. Atingerea acestor scopuri poate fi realizat prin utilizarea unor proceduri actualizate de detectare, identificare i control n scopul minimizrii riscurilor care se pot manifesta n cadrul sistemelor i n special a riscului sistemic

Riscuri monitorizate
Riscul juridic: riscul nregistrrii unei pierderi din cauza neaplicrii sau aplicrii defectuoase a prevederilor legale i/sau contractuale i/sau din cauza cadrului contractual necorespunztor sau insuficienta reglementare. Riscul operaional: riscul manifestat ca urmare a erorii umane i/sau a unei nefuncionri a unei componente hardware, software sau a sistemului de comunicaie, care este crucial n procesul de decontare. Riscul de decontare (riscul financiar): riscul manifestat ca urmare a faptului c decontarea n cadrul unui sistem nu se desfoar aa cum s-a anticipat. Acest risc poate cuprinde riscul de credit i riscul de lichiditate. Riscul de credit: riscul manifestat ca urmare a incapacitii contraprii, respectiv a unui participant, de a i ndeplini obligaiile integral, nici la scaden i nici la un alt moment viitor. Riscul de credit cuprinde riscul costului de nlocuire i riscul principal.

Riscuri monitorizate
Riscul costului de nlocuire: riscul manifestat ca urmare a incapacitii contraprii de a finaliza o tranzacie la maturitate. Expunerea rezultat reprezint costul de nlocuire a tranzaciei iniiale la preul curent al pieei. Aceast incapacitate poate lsa partea solvabil cu o poziie neasigurat, sau cu o poziie deschis, sau poate duce la nerealizarea profiturilor estimate aferente poziiei respective. Riscul principal: riscul manifestat ca urmarea a pierderii integrale a valorii aferente unei tranzacii (risc de credit). n procesul de decontare acest risc este asociat tranzaciilor cu active care prezint o diferen de timp ntre finalizarea decontrii fondurilor i finalizarea decontrii activului tranzacionat (de exemplu absena mecanismului "livrare contra plat"). Riscul principal care se manifest n decontarea tranzaciilor de schimb valutar (riscul de schimb valutar) este uneori denumit ca riscul Herstatt. Riscul de lichiditate: riscul manifestat ca urmare a incapacitii unei contrapri, respectiv a unui participant, de a i ndeplini obligaiile integral la scaden, dar aceasta/acesta va fi capabil() totui s i ndeplineasc obligaiile integral ntr-un moment ulterior.

Riscuri monitorizate
Riscul sistemic: riscul ca nendeplinirea obligaiilor care revin unui participant din participarea sa la un sistem, sau n piaa financiar, s conduc la nendeplinirea la termen a obligaiilor asumate de ctre ali participani. Acest eec n ndeplinirea obligaiilor poate cauza probleme semnificative de lichiditate sau de credit i, n consecin, poate periclita stabilitatea respectivului sistem, sau a respectivei piee financiare

Obiectivele principale ale Bncii Naionale a Romniei n domeniul monitorizrii sistemelor sunt:
meninerea stabilitii financiare Bncile centrale sunt interesate n funcionarea i operarea sigur i eficient a sistemelor de pli care afecteaz stabilitatea sectorului financiar. Participanii au ncredere n funcionarea i operarea eficient a sistemelor i, atunci cnd sunt parte a unei tranzacii, anticipeaz fluxurile de fonduri. Orice defeciune aprut n cadrul fluxurilor de fonduri cauzat de ineficiena sistemelor de pli naionale poate conduce la apariia i creterea efectelor negative asupra participanilor la sistem(e).

Obiectivele principale ale Bncii Naionale a Romniei n domeniul monitorizrii sistemelor sunt:
asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetare Bncile centrale utilizeaz o gam larg de operaiuni de pia monetar pentru implementarea propriilor politicii monetare. De exemplu, finalizarea swap-urilor sau a tranzaciilor de vnzare/cumprare de instrumente financiare depinde de funcionarea i operarea sigur i eficient a sistemelor de pli care asigur decontarea fondurilor. asigurarea eficienei sistemelor de pli Bncile centrale depun eforturi pentru a preveni apariia oricrei defeciuni tehnice a infrastructurilor utilizate de ctre sisteme, i/sau disfuncionaliti organizaionale la nivelul operatorului de sistem, i/sau la nivelul participanilor, i solicit principii i proceduri eficace i transparente de conducere a sistemului.

Obiectivele principale ale Bncii Naionale a Romniei n domeniul monitorizrii sistemelor sunt:
respectarea de ctre operatorii de sistemele de pli a cadrului legal Asigurarea i respectarea unui cadru legal bine fundamentat n toate sistemele de drept relevante pentru sistem reprezint o parte important a operrii sistemelor. meninerea ncrederii publicului n sistemele de pli, n instrumentele de plat i n moneda naional Sistemele de pli permit clienilor instituiilor de credit s transfere fonduri i/sau s efectueze pli. Creterea siguranei i eficienei acestor sisteme de pli contribuie la creterea ncrederii publicului n efectuarea plilor dispuse, n instrumentele de plat folosite, n sistemele de pli i implicit n moneda naional, RON.

Activitatea de monitorizare acoper:

sistemele de pli i sistemele de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare; instrumentele de plat; operatorii de sisteme i participanii la sisteme; furnizorii de servicii de infrastructur utilizate de sistemele de pli.

Principalele instrumente utilizate n activitatea de monitorizare sunt:

colectarea de date privind operatorii de sisteme, sistemele operate de acetia i furnizorii de servicii de infrastructur; inspecii on-site; cooperarea/colaborarea cu autoriti naionale de reglementare i/sau supraveghere; cooperarea/colaborarea cu autoriti de monitorizare a sistemelor;

Principalele instrumente utilizate n activitatea de monitorizare sunt

evaluarea sesizrilor formulate de consumatori; evaluarea respectrii standardelor naionale/europene/internaionale de ctre operatorii de sisteme; inducerea de schimbri (de exemplu prin recomandri, impunerea de ctre Banca Naional a Romniei a unor msuri de remediere i termene de realizare a acestora); aplicarea de sanciuni dintr-o plaj larg ncepnd cu publicarea (concluziilor) raportului de monitorizare i terminnd cu retragerea autorizaiei acordate de ctre Banca Naional a Romniei respectivului operator de sistem.

Rolul bncii centrale n domeniul monitorizrii sistemelor

Banca central trebuie s defineasc clar obiectivele n domeniul sistemelor de pli i trebuie s publice rolul su i politicile eseniale privind sistemele de importan sistemic Banca central trebuie s asigure c sistemele operate de ctre aceasta respect Principiile fundamentale Banca central trebuie s monitorizeze respectarea principiilor fundamentale de ctre sistemele pe care nu le opereaz i trebuie s aib capacitatea de a realiza aceast monitorizare Banca central trebuie s coopereze cu alte bnci centrale i alte autoriti relevante naionale i/sau strine pentru promovarea siguranei i eficienei sistemelor de pli.

Bibliografie
Ordonana de Urgen a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului Legea nr.227 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea, completarea i modificarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006

Bibliografie
Regulamentul BNR nr.11 din 13.11.2007 Regulamentul BNR nr. 1 din 6.01.2009 Regulamentul BNR nr. 4 din 23.03.2009

Regulament 11/ 2007, text consolidat cu Regulamen Regulament nr. 26 din 15.dec.2009 Monitorul Oficial, Partea I 24.dec.2009 Intrare n vigoare la 24.dec.2009 privind implementarea, validarea i evaluarea abordrilor bazate pe modele interne de rating pentru instituiile de credit

Bibliografie
Regulament nr. 25 din 15.dec.2009 Monitorul Oficial, Partea I 24.dec.2009 Intrare n vigoare la 24.dec.2009 privind utilizarea abordrii avansate de evaluare i aprobarea utilizrii acestei abordri de ctre instituiile de credit, pentru riscul operaional Regulament nr. 24 din 15.dec.2009 Monitorul Oficial, Partea I 18.dec.2009 Intrare n vigoare la 18.dec.2009 privind lichiditatea instituiilor de credit

Bibliografie
Regulament nr. 18 din 17.sep.2009 Monitorul Oficial, Partea I 23.sep.2009 Intrare n vigoare la 23.sep.2009 privind cadrul de administrare a activitii instituiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvrii capitalului la riscuri i condiiile de externalizare a activitilor acestora

Bibliografie
Basel Committee on Banking Supervision, Core Principles for Effective Banking Supervision/www.bis.org BCBS, Supervisory guidance on dealing with weak banks, March 2002. Analiza si managementul Riscului Bancar,Evaluarea guvernantei corporatiste si a riscului financiar, Editura, IRECSON

REGLEMENTARE SI SUPRAVEGHERE BACARA

NICOLAE

PETRIA

2011-2012