Sunteți pe pagina 1din 13

Buctria din Europa moderna

timpurie (c. 1500-1800) a fost un amestec de preparate motenite din buctria medieval, combinate cu inovaii, care au persistat n epoca modern. Dei a existat un aflux mare de idei noi, conservarea alimentelor tradiionale a rmas: conservarea prin uscare, srare i afumare sau murarea n oet. Hrana a fost naturala, depinzand de sezon. O carte de bucate scrisa de Domenico Romoli numita "Panunto" a fcut o virtute din necesitate, incluzand o reteta de mancare pentru fiecare zi a anului.

Descoperirea Lumii Noi , stabilirea noilor rute comerciale cu Asia si cresterea influentelor din Africa subsaharian i Orientul Mijlociu a dus la faptul c europenii au devenit familiarizati cu o multitudine de produse alimentare noi. Condimentele, care anterior fuseser considerate un lux, fiind prohibitiv de scumpe, cum ar fi piper, scorioar, cuioare, nucoar, ghimbir, n curnd au devenit disponibile pentru majoritatea populatiei. De asemenea introducerea de noi cereale, provenite din Lumea Nou i India, ca porumbul , cartoful , cartofi dulci , ardei iute , cacao , vanilie , roii , precum si cafeaua i ceaiul, au transformat buctria european pentru totdeauna.

n aceast perioad, n Europa, a existat o cretere a

prosperitatii, care a atins treptat toate clasele i toate zonele i a schimbat considerabil tiparele felului de a manca. Naionalismul a fost conceput n aceasta perioada modern timpurie, dar abia in secolul al nousprezecelea a aprut noiunea de preparate din buctria naional. Diferenele de clas au fost importante linii de demarcaie, i aproape ntotdeauna produselor alimentare folosite de clasa superioara au descrise n reete i cri de bucate.

n cele mai multe pri ale

Europei doua mese pe zi erau suficiente, una dimineata devreme, foarte consistenta, tinand si locul prnzului i una dup-amiaza trziu. Orele exacte variau att ca perioad i regiune. n Spania i n unele pri ale Italiei, cum ar fi Genova i Veneia masa timpurie a fost una mai uoara, n timp ce cina era mai grea. n restul Europei, prima mas a zilei era mai substanial. De-a lungul timpului, a existat o schimbare treptat a meselor. In secolul 17, prima masa s-a mutat naintea prnzului, in jurul orei 2:00 sau 3:00.

Supele erau foarte bogate, foarte scumpe,

fiind servite mai multe n acelai timp cu scopul de a bucura si ochii si gustul. Ele erau fcute in diferite culori, indulcite cu zahar, i presrate cu semine de rodie i ierburi aromatice( cum ar fi maghiran, salvie, cimbru, busuioc) i srate pentru a arata cat mai bine. Supele erau considerate un adevarat lux i au fost luate drept dulciuri. Trebuie sa ne referim la faimoasa "soupe dorea carei descriere ne este data de Taillevent (buctarul ef a lui Charles VII) n urmtoarele cuvinte:"Felii de pine toast, aruncate ntr-un jeleu din zahr, vin alb, galbenus de ou, apa de trandafiri i cnd acestea sunt bine nmuiate se prjesc, apoi sunt aruncate din nou n apa de trandafiri si se presarate cu zahar si sofran ". Au fost, de asemenea, supe facute cu mutar, semine de cnep, mei si multe altele.

O parte important a produselor alimentare din Renatere

au fost fripturile, din care muchiul de vit nu trebuie sa lipseasca. Pregatirea fripturii la vremea respectiva seamn cu sistemul actual, ce este diferit este faptul ca se fierbea mai nti carnea foarte tare, iar apoi friptura se stropea cu suc de portocale si apa de trandafiri, apoi se acoperea cu zahr i condimente mcinate. Trebuie s menionm, de asemenea, felurile de mncare gratinat, invenie care a fost atribuit vntorilor, la care se refer Rabelais ca acionnd ca si stimulent i care producea o irezistibila sete pentru vin la srbtorile somptuoase ale acestor eroi gurmanzi.

n Frana, fabricarea produselor de

patiserie dulci i srate a fost ncredinat in grija menajerelor de toate rangurile i condiiile, precum i a mesterilor buctari patiseri, care i-au obinut statutul la mijocul secolului 16; priceperea unit a acestora , att n Paris cat i n provincie, a marit foarte mult numarul de diferite tipuri de tarte i plcinte cu carne. Att de mult sa dezvoltat aceasta ramura, incat aceste producii ingenioase au devenit o art esenial, demn de a rivaliza chiar cu gastronomia in sine. Produse de patiserie din acea vreme, din cauza formelor lor, au primit numele de Tourte sau Tarte, de la torta latin, o forma mare de pine. Acest nume a fost ulterior utilizat exclusiv pentru plcinte calde, indiferent dac acestea conineau legume, carne sau pete.

Patru pn la ase kilograme de pete, unu si

unu, o cana i jumtate de sos de smntn, o ceac de firimituri de biscuiti, umezit ntr-o treime de ceasca de unt topit. Aceasta este una dintre metodele cele mai atractive i convenabile de a servi orice fel de pete alb. Curai petele; fierbeti-l in ap srat in care ati pus o lingura de otet de pana cand carnea se separ cu uurin. Scurgeti, i cand s-a rcit, scoatei pielea i oasele i maruntiti-l sub form de fulgi. Se presara bine cu sare i piper. Se face un sos alb gros .Se pune un strat de pete pe un platou adecvat pentru servire, se acopera cu o parte din sosul alb, umezind petele; puneti apoi un alt strat de pete i sos. Umeziti firimiturile de biscuiti n unt topit i rspnditi peste partea de sus cu o furculi. Puneti platoul n cuptor peste o tigaie de ap fierbinte, pentru a-l menine cald , i se coace pn cnd firimiturile sunt rumenite.

Apoi se decoreaza cu patrunjel.

In loc de firimituri se pot folosi albusurile fierte de la dou sau

trei ou, dar nu sunt la fel de gustoase. Dou sau trei linguri de brnz ras poate fi amestecate cu firimiturile, dac v place aroma. Sosul poate fi amestecat cu pete, dar avei grij s nu se farimiteze petele prea tare sau sa fie prea umed. Apoi, fulgii de pete poate fi ingramaditi pe un platou, mai mare i mai larg la un capt dndu-i conturul unui pete plat. Sau, n cazul n care petele nu s-a rupt la fierbere, ia-l cu atenie pe picurtor, scoatei capul, pielea, oasele si mici de o parte, puneti o tav peste pete i rsturnati-l pe un platou, apoi scoatei pielea i coloana vertebral, lsnd petele pe cat posibil ntreg. Acoperiti cu sos i firimituri i coaceti-l ca mai sus. Aceasta metoda nu prea este la fel de buna ca prima metod, deoarece unele oase fine pot fi trecute cu vederea, iar sosul nu este att de bine amestecat cu pete.

Ingrediente: 1-1/2 cani de apa Sucul de la 1 lamaie mare (1/4 ceasca) 3/4 ceasca de zahar 1/2 linguri de sare 2 linguri de amidon de porumb 2 linguri de ap rece 3 albusuri Custard sos: 3 glbenuuri de ou 1/8 linguri de sare 1/2 can de zahr 1 can de lapte, fiert i rcit 1 linguri de extract de vanilie

Indicatii: ntr-o crati medie, combinati apa, sucul de lmie, zahrul i

sarea. Se aduce la fierbere. Amestecati amidonul de porumb i ap rece pn la omogenizare; adaugati in crati. Se amestec pe foc mic pana se omogenizeaza si devine clar. ntr-un castron mic, se bat albusurile pana cand formeaza varfuri.Se adauga in crati i se bate cu un tel pn se amestec, aproximativ 2 minute. S las s stea timp de 4 minute, apoi se rcete. ntre timp, pentru sos, combinam glbenuurile de ou, sarea i zahrul ntr-o crati mare. Treptat, se adauga laptele. Gatiti la foc mic, amestecand constant, pn cnd amestecul st pe spatele unei linguri. Luati cratita de pe foc; puneti imediat n ap rece. Se amestec timp de 1-2 minute apoi se adauga vanilie. Budinca se serveste in boluri individuale de servire i cu top de sos. Sosul va curge pana la partea de jos a vasului.

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en

.wikipedia.org/wiki/Early_modern_European_cuisine&prev=/ search%3Fq%3Dhttp://en.wikipedia.org/wiki/Early_modern_ European_cuisine%26hl%3Dro%26newwindow%3D1%26prm d%3Dimvns&sa=X&ei=RsmrULzeM4fE4gSxr


http://www.renaissance-spell.com/Renaissance-Food.html http://www.seafoodfish.com/html/fishalacreme.html http://www.tasteofhome.com/Recipes/Lemon-Snow-

Pudding