Sunteți pe pagina 1din 35

ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA MAINII CU HANDICAP

-Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa . -Mana = organ al personalitatii umane si al profesionalitatii. Functiile senzoriale ale mainii : -aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia -aprecierea greutatii obiectelor: barognozia -aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia

Rolul mainii in economia psihosomatica


-Mana ; organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai profunde sentimente, redate prin intermediul limbajului musical. -Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele mai variate si mai pretentioase interpretari. -Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa efectueze 580 actionari ale coardelor pe minut, iar ca intensitate, poate efectua 1180 de nuantari prin atingere diferentiata (presiunea exercitata digital pe coarde poate varia intre 1 si 500 g) (C. Baciu). -Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectare pe scoarta cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala. -La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o anumita pozitie a mainii. - fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii differentiate:

CONCEPTUL DE MANA CU HANDICAP


MANA POSTTRAUMATICA;.. MANA REUMATOIDA MANA PARETICA / PLEGICA MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA DEFICIENTE / MALFORMATII CONGENITALE MANA CU TULBURARI VASCULARE

PR - afecteaza 1% din populatia generala In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi inceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani de evolutie Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei medii de viata cu 5 pana la 10 ani

1. Redoare matinala cu durata minim o ora 2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare (obiectivata de medic) 3. Artrita articulatiilor mainii 4. Artrita simetrica criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani 5. Prezenta nodulilor reumatoizi 6. Prezenta factorului reumatoid 7 .Modificari radiologice

PR - FORMA INTERMITENTA 25% DIN CAZURI PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI
PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DIN CAZURI PENTRU ORIENTAREA CORECTA A GRADULUI DE ACTIVITATE SI A SEVERITATII PR ESTE NECESARA O EVALUARE COMPLEXA A BOLNAVULUI, CUPRINZAND:

Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa NAD (numar articulatii dureroase) NAT (numar articulatii tumefiate) indice articular RITCHIE indice de tumefiere articulara 44 index articular 28
EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT GENERAL HEALTH PACIENT GENERAL HEALTH MEDIC

scala vizuala analoga scala gradata numerica scala gradata verbala Evaluare functionala Masurarea reactantilor de faza acuta Evaluare radiologica

1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE 2-RIDICARE 3-SERVIREA MESEI 4-MERS, DEPLASARE 5-IGIENA 6-AJUNGEREA LA OBIECTE 7-APUCARE 8-ACTIVITATI ZILNICE 0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate

DAS 28 < 3.2 boala inactiva > 3.2 < 5.1 activ moderata > 5.1boala intens activa

Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica ce se intalnesc in artrita reumatoida pot afecta negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformari articulare si la tulburari functionale ale acestora. Anumite probleme articulare pot debuta mai tarziu in evolutia bolii. Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita reumatoida. - "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera" - marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in stabilitatea articulara, ceea ce cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic (deviere ulnara) - se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor (depinde ce tendon este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare (artritei) - inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta mana. Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce deformari articulare, afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti. - degetele in "ciocan" - haluce valg

DEGETUL I
Policele: datorita miscarilor de opozitie, este degetul care executa forma principala a prehensiunii (pensa dintre police si celelalte degete ). Pierderea policelui poate reduce capacitatea functionala a mainii cu 60% (mana poate executa numai miscari de impingere si de sustinere dorsala sau palmara si miscari de prehensiune intre cele 4 degete sau intre degete si podul palmei).

DEGETUL II
-Indexul: este degetul adresei:are forta si intervine ca unul dintre stabilizatorii principali ai miscarii de prehensiune. Dispune de cea mai mare sensibilitate tactila (recunoasterea si reproducerea formei obiectelor). Pe acest deget se bazeaza talentul si succesul olarului, sculptorului sau a instrumentistului.

DEGETELE III-V
-Degetul mijlociu: este considerat degetul fortei, fiind indispensabil in prehensiunea obiectelor grele si in mentinerea acestora in pozitie atarnat sau sprijinit. -Inelarul: completeaza actiunea degetului mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o forma deosebita de sensibilitate (sesizarea pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului vaslei la sportive). -Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui mareste pensa digito-palmara, conferind o mai mare stabilitate prehensiunii.

SOLICITARI MANUALE PROFESIONALE


Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana permite atat cunoaterea cat si reconstructia propriei noastre identitati creatoare si spirituale. -In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati industriale, care au redus efortul fizic general, numeroase activitati umane, in special cele artizale, au ramas pur manuale. - Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda rulanta), prehensiunea in forta si in pozitii articulare vicioase, manipularea de greutati, determina depasirea pragului de rezistenta proprie fiecarei structuri musculo-scheletice a mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare, impotenta functionala partiala sau totala, uneori definitiva.

ERGOTERAPIA SPECIFICA
Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executarea diferitelor activitati tehnice manuale, care antreneaza grupele musculare si articulatiile lezate(ET. SPECIFICA). -Ergoterapia continua(completeaza) procesul de reeducarerecuperare inceput in sedintele de kinetoterapie. -ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si materialele necesare si sub directa supraveghere a personalului de specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog). -Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute, cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune ale ergoterapeutului si ale pacientului. -Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze muschii sau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa antreneze cu precadere reeducarea functiilor pierdute.

EFECTE ALE ERGOTERAPIEI


EFECTE FIZICE : -cresterea amplitudinii miscarii -cresterea fortei musculare -dezvoltarea coordonarii miscarilor -corectarea posturilor -cresterea rezistentei -corectarea sau prevenirea deformarilor articulare EFECTE PSIHOLOGICE SI SOCIALE -ameliorarea starii psiho-emotionale -dezvotarea atentiei -diminuarea complexului de inferioritate -interrelationare cu alte persoane -reintegrare sociofamiliala -reorientare profesionala

ACTIVITATI INDICATE;
Reeducarea/antrenarea articulatiei mainii: -scrisul la masina,tehnoredactarea -tricotatul -desenatul, pictatul -depanatul -rularea cu sucitorul/facaletul

ACTIVITATI INDICATE
Pentru antrenarea degetelor -insirarea de margele (pe ata, sfoara) -cusut cu acul (croitorie, broderie) -cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat (actionarea clapelor), -desenatul, pictatul, scrisul -modelajul plastilinei -olaritul -decuparea de hartie cu foarfecul -apucarea de obiecte din ce in ce mai mici -rasfoirea unei carti

ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE


Pentru miscarea de prono-supinatie: -invartirea ruloului masinii de scris -insurubarea-desurubarea unui bec -rasucirea unui surub cu surubelnita -umplerea si varsarea unui vas (pahar ) cu apa

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea cotului si a umarului -taierea cu fierastraul -rularea sucitorului/facaletului (patiserie) -coafura, pieptanat(artistic sau profesional) -impingerea-tragerea (actionarea) de manete -ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea articulatiei umarului: -desenatul sau pictatul la sevalet -operatii de tamplarie cu folosirea fierastraului mecanic -tesutul in plan vertical -miscari executate cu ruloul de zugravit pe perete vertical -atingerea de obiecte asezate din ce ce mai sus -scrima si tenisul de masa -aruncarea mingii la cosul de baschet

ERGOTERAPIA GLOBALA /NESPECIFICA


Ergoterapia globala sau nespecifica, nu se adreseaza deficitului functional cauzat de o boala sau un accident, ci organismului in totalitate sau unor tulburari complementare. Ex. un pacient cu o paralizie de plex brachial al membrului superior drept, va urma un intens program de ET pentru formarea abilitatii mainii stangi, ca si pentru formarea unei noi coordonari a intregului organism, in absenta practica, a unui membru.

ET specifica, se va ocupa concomitent si de recuperarea functionala a membrului brachial drept.

Prescrierea corecta a ET necesita:


-o analiza precisa a tipului de deficit sau handicap (examen clinic, bilant functional, kinetologic, psihologic, social si profesional) -o analiza a celor mai indicate activitati ergoterapeutice pentru pacientul respectiv, sub raport kinetologic (miscari, posturi articulare, gestualitati), fiziologic (consum energetic global) si sub raport psihologic (motivatie, dorinta de reluare a muncii, recreere).

PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICE


Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine seama si de urmatoarele reguli: -ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de executat, -ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si valorificabile, -ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia -ocupatia sa solicite un efort progresiv -ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta agreata de bolnav) -munca sa fie executata pe cat posibil sub directa supraveghere a ergoterapeutului. -se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine de intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu incurajari si corectii pline de compasiune )

SECURITATE MUNCII IN ATELIERUL DE ERGOTERAPIE


In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime din punct de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este obligatorie. In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se poate prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si asigura o pozitie corecta si stabila in timpul muncii. Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de necesitati (in functie de natura si scopul urmarit).La unele aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a grada rezistenta intampinata de bolnav la efectuarea miscarilor. In centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET sunt organizate si dotate in functie de categoriile de afectiuni spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).

ORGANIZARE
Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine organizate, dispun de scoli de policalificare profesionala, dotate cu aparatura complexa si incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare. In aceste scoli se practica ergoterapia care devine orientativa (vocationala). -Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu deplasabili. Aceste centre stabilesc legaturi functionale cu scolile profesionale, alte scoli speciale sau cu unitatile economice, spre care indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.

PLANUL RECUPERATOR Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca in ateliere este supravegheata de catre monitori de inalta calificare. Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, dar activitatea fiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata (inclusiv modificarea sau reglarea unor aparate in functie de caracteristicile patologice si de reeducare individuale). Exercitiile de munca trebuie coroborate cu cele recomandate in cadrul celorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei profesii a bolnavului. -Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce perioadele de repaus se scurteaza. -Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacele corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in ce mai grele, plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile, materiale de prelucrat din ce in ce mai rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.

PLAN RECUPERATOR
Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o calificare cat mai apropiate de cea a omului normal. -In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit cat si caracteristicile morfofunctionale ale segmentului de recuperat. - Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini diferite, de dimensiuni variabile, pentru a putea controla amplitudinea miscarilor. -Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi folosite pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii vor executa miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie. -Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de lunga durata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema scolarizarii (programe scolare cuprinzand curricula scolilor de cultura generala, de pregatire profesionala cat si activitatile extrascolare).

LP: PLAN GENERAL DE ARTTERAPIE


INFORMATII PRELIMINARE -denumirea activitatii: confectionare peisaje din natura prin modelare plastilina -componentele obiectivului; modelare bucatilor prin rulare si presare cu degetele, asezarea pe placa suport Partile activitatii:divizarea materialului(ruperea plastilinei), rularea cu palmele si degetel, relaxarea

Echipamentul si materialele necesare:


Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla de plastic lucioasa, masa de lucru, scaun. Mediul de munca: camera aerisita si incalzita, iluminat optim -pozitia de lucru:asezat cu fata la masa de lucru Miscari realizate: flexia-extensia art. pumnului, degetelor (MF si IF) -in special police, index si medius

ANALIZA MOTORIE
ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI IN MUNCA; Articulatia radio-cubitala, MF si IF Muschi: scurt abductor-police, scurt flexor police, adductor police, lombricali si interososi dorsali, flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor, opoznt al degetului V, scurt flexor si abductor al auricularului

GRADAREA ACTIVITATII;
FORTA: se mareste consistenta plastilinei ANDURANTA: se creste durata activitatii COORDONARE: se solicita executarea de figurine (animale, persoane, obiecte). ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie ortostatica

ANALIZA COGNITIVA:
MEMORIA: sa-si reaminteasca instructiunile(ordinea in realizare, alegerea corecta a culorilor). CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit (peisaj, desen). ASPECTE INTERPERSONALE ALE ACTIVITATII: COMPETITII PE TEMA DATA, FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT, DECONECTARE

ATELIERUL DE ERGOTERAPIE
FACTORI DE SECURITATE UTILIZAREA PRODUSULUI REALIZAT ASPECTE TERAPEUTICERECUPERATORII Crestere fortei musculare interfalangiene Ameliorarea coordonarii pensei (opozitiei policelui), cresterea mobilitatii segmentului afectat