COMPORTAMENTUL SEXUAL

Modificari comportamentale asociate cu dragostea

Iubirea asigura gasirea unui partener, ceea ce ii confera persoanei recunoastere si un scop in viata Cand cineva se indragosteste devine jucaus, dragastos si este preocupat de persoana iubita Apare o dezinhibitie fizica Iubirea reafirma selful. Persoana este profund influentata de cel/cea de care este indragostit

Alte modificari
Cand cineva se indragosteste simte ca trebuie sa proteje persoana iubita si sa faca orice pentru ea. Prioritatile si motivatia sunt centrate pe persoana iubita si toate celelalte responsabilitati trec pe planul al doilea Sunt frecvente gandurile obsesive si actele compulsive (similar cu dependenta de droguri)

Studiul Helen Fisher

Journal of Neuroscience
Analiza a 2,500 de imagini cerebrale de la 17 studenti aflati in primele sapt/luni de la o noua dragoste. Studentii priveau o fotografie cu persoana iubita in timp de li se efectua un exmen RMN cerebral. Cercetatorii au comparat apoi imaginile cu cele inregistrate de studenti cand priveau la niste imagini indiferente.

Rezultate
Imaginile au aratat ca aria prefrontala si nucleul caudat se activeaza in indragostire ca si in dependenta de droguri. Dopamina si noradrenalina par a fi implicate in acest proces.

Comportamentul sexual
Pregatirea copilului pentru viata adulta
Gonade
Nefunctionale pana la pubertate Exceptie in viata intrauterina cand se secreta hormoni sexuali. Organele genitale interne si externe sunt infantile pana la pubertate

Creier
Invatare a practicilor parentale si de supravietuire Identitate de gen Orientare sexuala Interes pentru sexul opus Comportament reproductiv

Actiunea hormonilor poate fi

Organizatorica Reglatoare

Ex:
-Hormonii tiroidieni intervin asupra cresterii si

maturarii celului nervoase -androgenii actioneaza asupra structurilor nervoscentrale pe care le masculinizeaza (e.g. nucleul hipotalamic din aria preoptica)

Masculinizarea structurilor
Depinde de prezenta androgenilor la un moment critic/trimestrul 3 de viata intrauterina

Actiunea androgenilor neonatali la sexul masculin

Cresterea dimensiunilor nucleului hipotalamic din aria preoptica Marirea nucleului spinal al muschiului bulbo-cavernos
Dezvoltarea comportamentului sexual masculin

Sexualizarea pubertara
Pubertate

Creierul induce ciclicitatea axei gonadale Gonadele incep sa produca hormoni sexuali Apar caracterele sexuale secundare Apare comportamentul sexual Dorinta de independenta Preocupare pentru atragerea partenerului sexual

Comportament sexual
Expectatii sociale Bazate pe aspectul organelor genitale externe

Conformitatea cu sexul Comportamentul este sustinut sau rejectat de familie sau societate

Expectatiile sexuale Raspuns social

La oameni, circuitele cerebrale supravegheaza mediul exterior in vederea depistarii partenerului cu trasaturi biologice si psihologice ce semnifica fertilitatea si evidenta unor bune insusiri parintesti. Femeile si barbatii se evalueaza reciproc prin trasaturile anatomice, psihologice si comportamentale. Femeile sunt atrase de: Fese mici
Bazin ingust Muschi bine dezvoltati Talie inalta Dinti albi Trasaturi simetrice Postura buna Semne de dominanta in cursul unei competitii Impresionarea cu afectiune si sensibilitate Aptitudini parentale Semne de potential succes material Nu neaparat interesata de experienta sexuala anterioara Varsta nu reprezinta o problema

Atractia sexuala

Atractia sexuala
Barbatii sunt atrasi de : Sani mari Talie subtire Pelvis larg Depozite de grasime in jurul umerilor si feselor Statura mai mica decat a sa Voce feminina Postura corespunzatoare Buze pline si dinti albi Foarte interesat de fertilitatea si viata sexuala anterioara Varsta

Pentru ambele sexe cele mai importante trasaturi sunt: Bunatatea si intelegerea Inteligenta Tendinta la cooperare si munca in echipa Cel mai important scop este reproducerea si a fi un bun parinte

Left Hemisphere: Controls the right side of the body

Right Hemisphere: Controls the left side of the body

Functii cognitive diferente sexuale

Femeile sunt mai talentate la:
Educarea copiilor A purta raspunderea casei A gospodari casa
Fluenta verbala Rapiditatea raspunsului Intelegerea expresiei faciale Memorarea locatiei unui obiect Actiuni motorii de finete

Functii cognitive diferente sexuale

Barbatii sunt mai priceputi la:
A apara teritoriul A strabate distante mari pentru a procura hrana Orientarea vizuala si in spatiu Gandire matematica Mers drept la tinta

TRANSSEXUALISMUL
Transsexualismul este recunoscut n crile de specialitate ca o form de intersexualitate n care toate elementele sexualizrii (sexualizarea genetic, gonadic, a tractului genital intern i organelor genitale externe precum i sexualizarea pubertar) aparin unui sex, cu excepia unui singur element al sexualizrii i anume sexualizarea neuro-comportamental, care este de sex opus. Intersexualitatea definete un tip de sexualitate intermediar ntre morfologia masculin i feminin, fiind o abatere de la sensul logic al etapelor procesului de sexualizare. Sexualizarea neuro-comportamental se edific ntre luna a 5-a i a 7-a de via intrauterin i nu are traducere somatic dar determin, printr-o activitate specific a hipotalamusului, diferenele de comportament dintre cele 2 sexe.

 Transsexualul i neag cu vehemen sexul morfologic, n ciuda evidenelor i se consider aparinnd psiho-comportamental celuilalt sex, pulsiunile i comportamentul su sexual fiind specifice genului reclamat. Adversitatea fa de sexul morfologic este foarte timpurie i se manifest prin preferin pentru mbrcmintea, jocurile i compania celuilalt sex morfologic, cu care se identific.

 n funcie de sexul morfogenetic transsexualul poate fi masculin sau feminin. Transsexualul consider anormale relaiile sexuale cu partener de acelai sex i, dei este homosexual, psihic nu se recunoate ca atare; el i reneag sexul morfologic i solicit restructurarea lui.

Tratament
Tratamentul n transsexualism se face doar dac subiectul dobndete reconsiderarea legal a sexului. Restructurarea organelor genitale externe este de resortul chirurgiei plastice iar sexualizarea hormonal se face prin administrarea hormonilor omonimi sexului ales, n cazul de fa estrogeni. Administrarea de estrogeni va duce, pe durata terapiei, la pierderea fenomenelor de sexualizare specifice sexului masculin, dobndite n cursul pubertii concomitent cu apariia fenomelor de feminizare. Astfel, masele musculare diminu ca volum, apare tendina la obezitate cu distribuie feminin, vocea se subiaz, pielea devine fin, pilozitatea masculin se rrete i se subiaz, penisul i pierde turgescen, scrotul se depigmenteaz, apare ginecomastia. Modificrile sunt reversibile la oprirea terapiei att timp ct gonada subiectului este pstrat i ea secret fiziologic hormonul masculin, respectiv testosteronul.