Sunteți pe pagina 1din 59

PERCEPTII 1

PROF.UNIV.DR. MIHAI ANITEI

PERCEPTIA- PROCES PSIHIC DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A INFORMATIILOR


1. DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC
2.TEORII ALE PERCEPTIEI 3. FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV

4. FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI 5.LEGILE PERCEPTIEI


6. FORMELE COMPLEXE ALE PERCEPTIEI 7. ILUZIILE PERCEPTIVE

2. TEORIILE PERCEPTIEI
E. TEORIA SENZORIOTONICA
PERCEPTIA NU ESTE NUMAI DE ORIGINE SENZORIALA;

A. SENZUALISMUL ASOCIATIONIST -PERCEPTIA ESTE REZULTATUL UNEI SUME DE IMPRESII SENZORIALE; OBIECTELE SUNT PERCEPUTE IN INTREGUL LOR PRIN FORMA STRUCTURA, CONFIGURATIA SPECIFICA;

B. GESTALTISMUL

F. TEORIA STARILOR CENTRALE DIRECTOARE


PERCEPTIA ESTE INFLUENTATA DE PERSONALITATEA SUBIECTULUI;

C. STRUCTURALISMUL GENETIC

PERCEPTIA E LEGATA DE EVOLUTIA STRUCTURILOR INTELIGENTEI;

G. TEORIA PSIHOFIZICA
PERCEPTIA ESTE O PRIZA DE CONTACT CU MEDIUL;

D. TEORIA TRANZACTIONALISTA

PERCEPTIA CA REZULTAT AL UNUI PROCES DE SCHIMB INTRE ORGANISM SI MEDIU;

H. MODELUL COGNITIVIST
SE ACORDA UN ROL IMPORTANT ANTICIPARII SAU EXPECTANTEI;

1. PERCEPTIA-DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC


PERCEPTIA- PROCESUL PSIHIC DE PRELUCRARE
SI INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE SUB FORMA UNEI IMAGINI CU SENS PENTRU SUBIECT. IN ANALIZA SPECIFICULUI PSIHOLOGIC AL PERCEPTIEI TREBUIE SA SE TINA SEAMA DE IMBINAREA CELOR DOUA ORIENTARI DE PROCESARE A INFORMATIEI: ASCENDENTA DESCENDENTA

CA PROCES PSIHIC DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE

CA PROCES SENZORIAL COMPLEX

PERCEPTIA

CA PROCES SENZORIAL

CA PROCES DE INTEGRARE A INFORMATIEI SENZORIALE

3.FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV


PERCEPTIA ARE O DESFASURARE FAZICA PROCESUALA SI PLURINIVELARA; PRAGURI ALE PROCESULUI PERCEPTIV PRAG DE MINIMUM COGNOSCIBILE

PRAG DE MINIMUM VIZIBILE PRAG DE MINIMUM SEPARABILE

FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV DUPA J. PIAGET


1. FAZA DE ACTIVARE PERCEPTIVA

2. FAZA DE CENTRARE PERCEPTIVA

3. FAZA DECENTRARII PERCEPTIVE

FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV CONFORM TEORIEI DETECTARII SEMNALELOR

1. 2. 3. 4. 5. 6.

ORIENTAREA EXPLORAREA DETECTIA DISCRIMINAREA IDENTIFICAREA INTERPRETAREA

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI


1 CALITATEA SAU MODALITATEA SENZORIALA 2 INTENSITATEA STIMULULUI CARE DECLANSAND O
PROCESARE SENZORIALA INFLUENTEAZA SI PERCEPTIA SPECIALIZATA

3. DURATA STIMULULUI EXPRIMA RELATIA DINTRE


DURATA DE ACTIUNE A SITUATIILOR STIMUL SI DURATA DESFASURARII PROCESULUI PERCEPTIV; DURATA EXPUNERII SI DURATA PERCEPTIEI SE SUPRAPUN SI ABATERILE SEMNIFICA PERTURBAREA PROCESULUI PERCEPTIV;

DURATA OPTIMA SE INTEGREAZA DE LA O DURATA MINIMA


PANA LA UNA MAXIMA; DACA EXPUNEREA LA STIMUL ESTE PREA LUNGA, SE PRODUCE SATURATIE;

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI


4. FRECVENTA MANIFESTARII SITUATIEI 5. VARSTA INFLUENTEAZA DINAMICA PERCEPTIEI PE AXA
TEMPORALA, ONTOGENETICA A INDIVIDULUI;

6. SEXUL NU ESTE RELEVANT IN INFLUENTAREA


PERCEPTIEI;

7. FACTORII COMPORTAMENTALI F.H. ALLPORT A SISTEMATIZAT CERCETARILE DIN DOMENIUL


PERCEPTIEI SI A CONSTATAT CA OAMENII PERCEP DIFERENTIAT IN FUNCTIE DE VALORILE LOR, TENSIUNI, REACTII DEFENSIVE, TREBUINTE SI PERSONALITATE;

NOI PERCEPEM DIFERIT ACELEASI IMAGINI?

PUTEM PERCEPE TOATE CELE 13 FEE DE BARBATI?

PERCEPTII ASCUNSE. LE PUTEM OBSERVA?

TEORIA FACTORILOR COMPORTAMENTALI (ALLPORT) SE REZUMA LA 6 IPOTEZE SPECIFICE:


1. TREBUINTELE, NEVOILE BIOLOGICE ALE SUBIECTILOR TIND SA DETERMINE CEEA CE ESTE PERCEPUT; 2. RECOMPENSA SI PEDEAPSA ASOCIATE PERCEPTIEI OBIECTULUI TIND SA DETERMINE CEEA CE ESTE PERCEPUT; 3. VALORILE CARACTERISTICE INDIVIDULUI TIND SA DETERMINE O SCADERE A DURATEI DE RECUNOASTERE A STIMULILOR ASOCIATI ACESTOR VALORI;

4. VALOAREA PE CARE O REPREZINTA UN OBIECT PENTRU INDIVID TINDE SA DETERMINE APARENTA DE MARIME A ACELUI OBIECT;

5. PERCEPTIA ESTE FUNCTIE DE PERSONALITATEA INDIVIDULUI;


EXEMPLU TESTELE PROIECTIVE DE PERSONALITATE 6. STIMULII VERBALI PERTURBATORI, AFECTOGENI TIND SA PRELUNGEASCA TIMPUL DE RECUNOASTERE FATA DE STIMULII NEUTRII IAR FORMA SI SEMNIFICATIA CELOR NEUTRI TINDE SA FIE PERCEPUTA ALTERAT;

PERCEPEM TOTI LA FEL SAU DIFERIT?

5. LEGILE PERCEPTIEI

LEGILE GESTALTISTE ALE PERCEPTIEI

LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI

LEGILE GESTALTISTE ALE PERCEPTIEI


1. LEGEA CELEI MAI BUNE FORME- NU EXISTA MATERIE FARA FORMA, NEORGANIZATA; LA BAZA EI STA PRINCIPIUL PREGNANTEI CARE FACE CA ORGANIZAREA PSIHICULUI SA FIE BUNA, FORMA SA FIE STABILA;

2. LEGEA BUNEI CONTINUITATI-SUSTINE CA FORMELE CU UN CONTUR CAT MAI CONTINUU SUNT MAI PREGNANTE DECAT CELE CU UN CONTUR MAI INTRERUPT

2. LEGEA INTEGRALITATII- OBIECTUL CU PARTI


LIPSA E PERCEPUT CA UN TOT UNITAR

3. LEGEA UNIFICARII SUSTINE CA PERCEPTIA FORMELOR


ESTE SUPUSA PRINCIPIULUI INCLUZIUNII. INCLUSIVITATEA PERMITE CA DOUA ELEMENTE COMPONENTE SA ALCATUIASCA O FIGURA UNITARA ASTFEL INCAT PARTILE COMPONENTE ISI PIERD INDIVIDUALITATEA

4. LEGEA PROXIMITATII-ELEMENTELE AFLATE IN


VECINATATE IN CADRUL CAMPULUI PERCEPTIV TIND SA FIE PERCEPUTE UNITAR

5. LEGEA SIMILITUDINII- ELEMENTELE SIMILARE


TIND SA FIE PERCEPUTE UNITAR ATUNCI CAND ACTIONEAZA IMPREUNA IN CAMPUL PERCEPTIV

LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI


1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE 2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE

3.LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE


4. LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE 5. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE

1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE PUNE IN EVIDENTA RAPORTURILE DINTRE OBIECT SI FOND. PERCEPTIA SE REALIZEAZA PRIN DECUPAREA OBIECTULUI DIN FONDUL PERCEPTIV SI RELIEFAREA CARACTERISTICILOR PERCEPTIVE ALE ACESTUIA

MOEBIUS CU PASARI/ C. ESCHER

2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVECAPACITATEA PERCEPTIEI DE A INTREGI O FIGURA LACUNARA

LEGEA 2 A PERCEPTIEI: NTREGIREA UNEI FIGURI LACUNARE

3. LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVECONSTA IN DISPUNEREA INFORMATIILOR RELEVANTE IN PUNCTELE DE CONCENTRARE INFORMATIONALA MAXIMA AFLATE PE STRUCTURA OBIECTULUI STIMUL;

4. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE


EXPRIMA PROPRIETATEA SPECIFICA PERCEPTIEI DE A ELABORA IMAGINEA IN PLAN MENTAL SI APOI DE A O PROIECTA ASUPRA ACESTUIA. NU VAD CAND VAD CI VAD DUPA CE VAD

5. LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVECAPACITATEA PERCEPTIEI DE A-SI MENTINE PARAMETRII FUNCTIONALI DE RECEPTARE OBIECTIVA A INFORMATIEI IN CONDITIILE IN CARE SE PRODUC MODIFICARI DATORATE VARIATIILOR DE DISTANTA, MARIME, FORMA ETC

DE EXEMPLU DACA E APUS DE SOARE NU INSEAMNA CA APA SI COPACII SI-AU MODIFICAT CULOAREA

APLICATII PRACTICE LA LEGILE PERCEPTIEI

SUNT ACESTE LINII PARALELE?

CERCUL CONFERA ATAT ILUZIA MISCARII CAT SI DE ADANCIME A CERCULUI CU CAT PRIVIM MAI MULT IN CENTRU

ILUZIA CREATA DE SPIRALA FRAZER IN STANGA SI ILUZIA ABSENTA DATORITA PREZENTEI CERCURILORCONCENTRICE IN LOC DE SPIRALA

FIGURI IMPOSIBILE

CERCURILE CONCENTRICE DIN FUNDAL NE FAC SA VEDEM LATURILE PTRATELOR CURBE

PATRATE CE PAR A AVEA LATURILE CURBE

SCAUNE IMPOSIBILE

ACELEASI CERCURI DAR ROTITE DAU IMPRESIA DE TRIUNGHI CU LATURI CURBE

CE OBSERVAM INTERIOR SAU EXTERIOR DE CUB?

SE MISCA ROTILE DINTATE?

PRIVITI IN CENTRU. CE OBSERVATI ?

PUTEM DISTINGE CIFRELE?

PERSOANELE CU DEFICIT DE VEDERE CROMATICA NU AU CAPACITATEA DE A DIFERENTIA CULORILE DACA LUMUNA ESTE REDUSA

O PERSOANA CU DEFICIT CROMATIC DE VEDERE VA PERCEPE VIZUAL DESENUL DIN STANGA ASA CUM ESTE EXPUS IN DREAPTA

CUM PERCEPEM CULORILE DIN DREPTUNGHIURI PE FUNDALURI DIFERITE?

SCARA SI CASCADA, URCA SAU COBOARA?

ILUZIA PERCEPTIVA HERMANN GRID

APARENTA MISCARE A IMAGINII ESTE CREATA DE MISCAREA GLOBILOR OCULARI IN TIMPUL EXPLORARII PERCEPTIVE

GALA IN URECHE

TREI TABLOUR IN UNUL SINGUR

SFARSIT