,,Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arat ct de mult ne iubete.

,, Johann Wolfgang Goethe

floarea fructul smna

frunza tulpina rdcina

Observm c fiecare plant este alctuit din urmtoarele pri componente: Rdcin, tulpina, frunza, floarea, fructul, smna Dup funciile pe care le ndeplinesc organele sunt grupate n: Organe vegetative rdcina, tulpina, frunzele. Acestea asigur nutriia (hrnirea) plantei. Organe de nmulire floarea din care se va forma fructul cu semine. Seminele ajut la reproducerea (nmulirea) plantei.

Rdcina este organul care, la majoritatea plantelor, se afl n pmnt, unde se ramific. Rdcinile nu au niciodat frunze sau muguri. Rdcina se ramific n sol. Dup deosebim rdcini: modul de mai multe ramificare tipuri de

Rdcin pivotant- prezint o rdcin principal care are forma unui ru (pivot), iar rdcinile secundare sunt mici. Ea poate ptrunde adnc n pmnt.

Rdcina rmuroas- la care ramificaiile secundare ntrec n lungime i chiar n grosime, rdcina principal. Rdcina are aspectul unor ramuri. Ele ptrund adnc n pmnt i se ramific pe o suprafa foarte mare Rdcin firoas- la care rdcina principal moare de timpuriu. Rdcinile secundare pornesc de la nodurile bazale ale tulpinii i formeaz un mnunchi de fire. Ele se ramific mai mult la suprafaa solului.

Funciile rdcinii Rdcina ndeplinete mai multe funcii n viaa plantei: Fixeaz planta n sol i i d stabilitate. Adncimea la care poate ptrunde rdcina n sol depinde de specia din care face parte planta i totodat de condiiile de via (structura solului, cantitatea de ap din sol, distribuirea srurilor minerale). Unele plante i ramific rdcina orizontal, mai la suprafa, altele cresc vertical i ptrund adnc n sol . Absoarbe apa cu srurile minerale. Zona rdcinii prin care planta absoarbe apa cu srurile minerale este cea acoperit de periorii absorbani. Periorii absorbani, foarte fini, dar foarte numeroi, alunec printre particulele de pmnt i aisgur absorbia apei din sol.

Rdcina conduce seva brut prin vasele lemnoase, i seva elaborat prin vasele liberiene.

De la periorii absorbani pn la vasele lemnoase seva circul prin mbibare, de la celul la celul.

Dup ce a ajuns la vasele lemnoase, seva urc prin ele spre tulpin i n final ajunge la frunze.

Aici este pregtit seva elaborat care este condus prin vasele liberiene prin tulpin, spre rdcin i frunze pentru a le hrni.

Tulpina este organul vegetativ cae sustine frunzele florile si fructele. Plantele au o tulpina principala din care se desprind tulpini laterale. Tulpina prezinta portiuni umflate numite noduri despartite de portiuni lungi numite intre noduri. In dreptul nodurilor se prind frunzele iar la subsoara lor se gasesc muguri numti muguri laterali. Vrful tulpinii se termina cu un mugure terminal. Din muguri se dezvolta frunzele si florile. Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi alcatuiesc un lastar.
Tulpiniile sunt: 1.aeriene 2.subterane 3.acvatice -tulpinile aeriene sunt cele mai comune, pozitia lor este dreapta -unele plante au tulpini agatatoare -tulpinile volubile se inalta prin rasucirea lor pe un suport - tulpini taratoare (pe pmnt) -tulpinile subterane se devolta in pamant i au aspect de radacina -tulpinile acvatice apartin plantelor care traiesc in apa

Functiile tupinii: a. sustine frunzele, florile si fructele b. conduce seva bruta si seva elaborata in tot corpul plantei Prima functie e importanta deoarece frunzele nu pot prepara hrana plantei decat atunci cand se afla la lumina Seva bruta urca prin vasele lemnoase ale tulpinei pana in frunze, iar seva elaborata este transportata prin vasele liberiene la toate organele plantei

Frunza este principalul organ vegetativ al palntei care are culoarea verde. este
simpla la majoritatea plantelor i este foarmata din trei parti: -limbul,petiolul, teaca LIMBUL este cea mai importanta parte a frunzei unde are loc prepararea hranei - este strabatut de niste vinisoare numite nervuri - plantele pot fi usor cunoscute dupa forma frunzelor Limbul poate fi in forma de: ac ,linie ,lance ,inima,oval ,sageata La unele plante limbul frunzei are marginea crestata sau dintata , la alta intraga . La numeroase frunze aceste crescaturi fromeaza lobi . PETIOLUL este codita care sustine limbul si il indeparteaza de tulpina. Unele plante au frunzele lipite de petiol. TEACA este partea inferioara a petiolului care se lateste si frunza se prinde de tulpina. Pe langa frunzele care au loc in prepararea hranei exista frunze care indeplinesc alte functii. -unele frunze s-au transformat in spini cu rol de aparare -varful frunzelor s-a transformat in carcei cu rol de fixare -frunzele din bulb sunt organe de depozitare a unor substante de rezerva la unele plante carnivore frunzele sunt adevarate capcane pentru insecte (Rouacerului, Nepenthes)

Floarea reprezint organul de nmulire al plantelor angiosperme

(seminele sunt nchise n fruct)
Floarea prezint o codi numit pedicel prin care se prinde de tulpin i care o ndeprteaz de aceasta. Pedicelul se termin la partea superioar cu o umfltur n form de phrel numit receptacul. Pe ea stau prinse piesele florale: nveliul floral i organele de reproducere.

Sepale- frunzulie verzi (n numr de cinci la cais sau cire). Totalitatea lor formeaz caliciul.

Petale (frunze alb mov) n numr de cinci.

Totalitatea petalelor formeaz corola.

Caliciul i corola invelesc organele de reproducere

Cuprinde totalitatea staminelor. Staminele sunt formate din: filament i antere ce conin gruncioare cu polen. Polenul conine celule reproductoare brbteti.

Pistilul reprezint partea femeiasc a florii i este format din ovar cu ovule, stil i stigmat lipicios.

Ovulele sunt celulele reproductoare femeieti.

Flori femeiesti numai cu pistil Flori barbatesti numai cu stamine

Funciile florii Floarea este organul ce asigur nmulirea plantei. Din ea se formeaz fructele i seminele, ca rezultat a dou procese: polenizarea i fecundarea. Polenizarea este fenomenul de transmitere al polenului din anterele staminei pe stigmatul gineceului. Dup locul de unde provine polenul deosebim: polenizarea direct (autopolenizare) are loc atunci cnd polenul de pe stamine ajunge pe stigmatul aceleiai flori. polenizarea indirect (ncruciat) are loc atunci cnd polenul din anterele unei flori trece pe stigmatul altei flori, dar care aparine aceleiai specii

Cine poate transporta polenul?

Insectele i psrile.

La numeroase plante problema transportului polenului este rezolvat de deplasarea insectelor care se aaz pe aceste flori pentru diferite motive i anume: multe specii de insecte iau polenul care constituie hran pentru larvele lor (albinele) florile secret o substan dulce- nectarul- care constituie hran pentru multe insecte aici insectele gsesc protecie.

Dac florile sunt mici, ele sunt grupate n inflorescene (lfoarea soarelui, salcm). Cnd insectele ptrund n floare, granulele de polen cu suprafaa lor neregulat se prind pe picioare i abdomenul acestora. Insectele devin astfel mijlocul de transport al polenului. Ele pot lsa polenul pe stigmatul altor flori, pe care se aaz ulterior, efectund astfel polenizarea.

Polenizarea mai poate fi fcut i de ctre alte animale, n afara insectelor.

Pasrea colibri, ce caut nectar i insecte. Are un cioc lung i subire pe care-l introduce n floare.

Polenizarea artificial- este polenizarea fcut de om. Ea poate fi de dou feluri: o polenizare suplimentar- care o completeaz pe cea natural. o polenizare dirijat- pentru a obine varieti noi de plante, cu importan economic.

Reinei! Ornamentele de pe grunciorul de polen sunt specifice

fiecrei specii. Fiecare plant recunoate propriul polen i polenul, care aparine speciei sale. Dup gruncioarele de polen bine conservate n roci s-au identificat tipurile de plante ce au trit n diferite ere geologice.

Vntul. Este un alt mijloc de transport al polenului. Plantele polenizate prin vnt prezint flori mici, puin colorate, la care petalele pot lipsi. La unele, staminele au un filament lung i subire de care atrn anterele care se leagn sub aciunea vntului, fcndu-le s lase uor polenul (miorii). Gruncioarele de polen sunt foarte mici i foarte uoare. Unele plante au gruncioarele de polen ancorate cu doi saci cu aer, ce la fac s pluteasc. Gruncioarele de polen sunt rspndite de vnt la ntmplare i pe distane mari. Plantele produc o cantitate mare de polen pentru ca o parte s aib ansa fecundaiei. Mult polen se pierde plutind n aer, sub form de nori galbeni, sau formnd pelicule galbene pe suprafaa apei sau a solului.

Fecundaia Pentru ca floarea s formeze fruct cu semine nu este suficient ca polenul s ajung pe stigmat. El trebuie s-i continue drumul pn la ovulele din ovar. De aceea, polenul, dup ce a ajuns pe sitgmatul lipicios i umed, ncolete adic se mbib cu ap, se umfl, crap i formeaz un tub polinic care ptrunde prin stil i ajunge n ovar. Aici, o celul brbteasc din grunciorul de polen se unete cu celula femeiasc din ovul i formeaz celula-ou, ce va genera embrionul. Unirea celulei brbteti din grunciorul de polen cu celula femeiasc se numete FECUNDAIE. Aceast unire este indispensabil pentru ca ovulele s se transforme n semine. Dup fecundaie, ovarul i continu creterea i se transform n fruct.

nflorirea plantelor este influenat de anumii factori de mediu cum ar fi: Temperatura-unele plante nfloresc numai dup ce au stat la temperatura sczut (grul de toamn).

Altele nfloresc la temperaturi ridicate(gladiola,macul,albstrele le,crciumreasa).

Lumina - favorizeaz nflorirea atunci cnd este intens i o reduce atunci cnd este mai slab.

CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLE Clasificarea plantelor floricole dupa diverse criterii, permite cunoasterea cu mai multa usurinta a numeroaselor specii, diferite ca insusiri biologice si decorative, precum si a unor asemanari si deosebiri in ceea ce priveste tehnologiile lor de cultura..Criteriile cele mai importante sunt: - durata ciclului biologic; -- locul si modul de cultura; -- insusirile decorative; -- modul de intrebuintare.
Clasificarea dupa durata ciclului biologic: 1) Plante anuale 2) Plante bienale 3) Plante perene Clasificarea dupa locul si modul de cultura Plantele floricole ce se pot cultiva in: -spatii acoperite, sere, rasadnite, solarii, camere de locuit -- afara, direct in teren neprotejat n conditii naturale

Clasificarea dupa insusirile decorative: 1) Plante floricole decorative prin flori: crinul, bujorul, garoafa, petunia, laleaua, dalia. 2) Plante floricole decorative prin frunze: begonia, colocazia, ferigile, plantele de mozaic. 3) Plante floricole decorative prin fructe: asparagus, ardeiul ornamental, tartaguta.

Calsificarea dupa modul de intrebuintare: Specii folosite la decorarea interioarelor (apartamente, birouri etc). Aici se incadreaza majoritatea plantelor de sera cultivate in vase ca: ficus, croton, ciclamen,ferigi, palmieri si florile taiate ale speciilor cultivate fie in sera, fie in camp: garoafa,gladiola, laleaua, bujorul, crizantema.

Specii folosite la decorarea ferestrelor, balcoanelor, teraselor

Aici pot fi incadrate atat plantele de sera cat si de gradina. exemple: muscata, petunia, zoreaua, asparagus, ficus, begonia, filodendron, etc

Specii folosite la decorarea spatiilor verzi (gradini, parcuri, sosele, etc.). - nalba de gradina, cala, dalia, lupinul, bujorul; -plantele urcatoarese folosesc la imbracarea stalpilor, peretilor si gardurilor sau aunor suporti special confectionati. Aceste specii pot fi volubile (zoreaua), cu carcei(mazarichea de gradina), cu radacini adventive (iedera)

Bazinele, cascadele, lacurile se decoreaza cu cyperus, stanjenel de apa, nufar etc.

Dupa locul de origine: - plante originare din zonele temperate panselua, irisul

-plante originare din zonele subtropicale

-plante originare din zonele tropicale -plante din zona de step: tinuturi cu o oarecare umiditate, urmata de seceta, perioada in care plantele rezista prin bulbi, rizomi, tuberculi.

Arbori i arbuti cu flori

Arborii i arbutii sunt printre cele mai mari investiii pe care le poate face un grdinar. Rsplata apare primvara cnd nfloresc i creaz o imagine de vis. Pe msur ce anotimpurile trec i arborii i arbutii se schimb ajungnd la captul ciclului toamna trziu cnd i ultima frunz ruginie a czut. n continuare vom prezenta civa dintre cei mai frumoi arbori i arbuti.

Arborele de Iudeea Dove- arborele cu flori albe ca batista Arbore de lalea Arborele Magnolia de mtase

pr Floricires de gutui mar prun Pomi fructiferi

Plante cu tulpini aeriene

Flori cu tulpini agtoare

Flori cu tulpini volubile

Plante cu tulpini taratoare

Flori cu tulpini subterane

Flori cu tulpini acvatice

. Florile au fost mult timp

admirate i folosite de oameni pentru a infrumuseta mediul lor, dar, de asemenea, ca obiecte de romantism, ritual, religie, medicin i ca o surs de hran.

Un aranjament floral este rezultatul unei activitati manuale.Se poate prezenta sub diverse forme: un buchet, un ornament pentru vaze, un bol cu flori, un cos cu flori sau o coroana, reprezentand o combinatie armonioasa de forme, linii, marimi si culori dispuse dupa anumite legi si
principii.

Interiorul casei poate fi decorat si el cu flori.Florile din ghiveci, compozitiile florale, vazele cu flori, ornamentele de pe pereti fac atmosfera caminului mai placuta si casa mai primitoare.Acelasi lucru este valabil si pentru exteriorul casei.

Cadourile si buchetele frumoase, aranjate si ambalate cu gust, pot aduce bucurie prietenilor si rudelor noastre; de asemenea, prin intermediul florilor si aranjamentelor florale putem exprima si transmite cele mai nobile sentimente care caracterizeaza omul.

Aranjamentele florale sunt folosite pentru a crea o atmosfera placuta cu ocazia nuntilor, Craciunului, a onomasticilor, cu ocazia evenimentelor majore din viata unui om(nunti , botezuri, inmormatari).

Mirosul de flori proaspete este capabil de a aduce un zambet pe fata cuiva. Acesta este motivul pentru care simbolizeaza iubirea, afectiunea si fericirea. Ele sunt o parte minunat a naturii i joac un rol foarte important n ciclul de via al unei plante. Parfumul lor este extras i este larg utilizat in parfumuri si odorizantele de camer, etc

Unele plante au cte o singur floare, aezat n vrful tulpinii (laleaua), altele au mai multe flori, dar aezate din loc n loc pe tulpin (macul, trandafirul). Acestea sunt flori simple.

Unele plante au flori mici, grupate sub diferite forme pe aceeai codi;

Acestea sunt inflorescene (liliacul, salcmul).

Floarea lunii Regina nopii Trompeta ngerului Brumrele de noapte Iasomia de noapte Plante care nfloresc noaptea

Cactuii

Cactusul este o planta diferita de altele prin modul in care se dezvolta, traieste si supravietuieste. Plantele sunt raspandite in multe zone ale lumii, deserturile din Mexic si Statele Unite fiind o casa pentru numeroase specii de cactusi. Majoritatea prefera un mediu arid, dar exista cateva care traiesc in padurile tropicale din America Centrala si de Sud, precum si in California

Floarea cadavru

Flori urt mirositoare

tiai c?
...exist si o floare numita cameleon, care si schimb culoarea de cteva ori pe zi? Dimineaa este alba, apoi roz, la prnz este rou aprins, seara este violet, apoi violet nchis, iar noaprea devine din nou alb? ...frumoasele flori de magnolie apar inaintea frunzelor? ...exist o varietate de trandafiri cu florile verzi?

cele mai mici si mai usoare seminte din lume sunt cele de orhidee. Astfel, 1000 de seminte ale acestei frumoase plante cntaresc mai putin de 1 mg.
din aproximativ 3000 de flori ale unui arbore de cacao care se deschid peste an, doar 30 ajung sa faca seminte din care se extrage cacao. tulpina nufarului de balta poate atinge pana la 5 m inaltime. Floarea acestuia se ofileste in momentul in care este rupta, chiar daca este pusa

...bambusul, hrana natural a ursilor panda, infloreste abia dupa 100 de ani? o veche legend spune c narcisele au aprut la moartea lui Narcis, un tnar singuratic care se plcea pe sine nsusi si adora s se plimbe prin pduri si pe cmpii? bulbii de narcis erau folosii de soldii romani rniti. Deoarece acestia sunt ortvitori, atunci cnd soldaii erau grav raniti ii mncau pentru a muri fr dureri? dac pui un trandafir alb intr-o glastr cu ap colorata, petalele trandafirului se vor colora si ele? un botanist a inventat ceasul din flori, dup ce a descoperit ca unele specii de flori se trezesc si dorm la ore exacte. Astfel, el a platat flori intr-o anumit ordine si a creat un adevrat ceas, deoarece florile acestor plante se deschid pe rnd, indicnd ora respectiv? mirosul florii de cactus american se poate simi si de la o distant de 1 km si este cea mai puternic parfumat floare cunoscut? exist in Peru, o specie de cactusi care se pot deplasa. Acestia nu au radacini ci au doar niste excrescente care sunt acoperite cu epi. Cnd vntul bate puternic, acest cactus se deplaseaz pe distane foarte mari, lundu-i hrana i apa din aer?

cameleonul

Plante ocrotite de lege n Romnia

Albumela - Floarea de colt (Lentopodium alpinium). Angelica (Angelica archangelica). Brandusa galbena (Crocus moesiacus), Bulbucul (Trollius europeans) Garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus). Ghimpee (Ruscus aculeatus). Ghintura galbena (Gentiana lutea). Iedera alba (Dafne blagayana). Laurul (llex aquifolium). Laleaua pestrita - Biblica (Tritilaria meleagris). Loricele (Larix decidua, varianta polonica). Mesteacanul pitic (Betula nana). Papucul doamnei (Cypripedium calceolus). Pinul (pinus sylvestris). Smirdarul (Rhododendron kotschyi). Sangele voinicului(Nigrittella nigra si Nigrittella rubra). Strugurele ursului. Stanjenelul (Iris graminea).