Reacia Ag-Ac este determinat de interaciunea specific dintre epitopii Antigenului i paratopii Anticorpilor. n acest proces intervin patru tipuri de legturi: - legturi de hidrogen, - legturi electrostatice, - forele Van der Waals i - legturi hidrofobe. Legtura Ag-Ac are trei caracteristici: este exotermic, specific i reversibil.
Afinitatea unui Ac pentru un Ag specific caracterizeaz intensitatea forelor de legtur a complexului Ag-Ac. Ea depinde de complementaritatea steric dintre paratop i epitop. Aviditatea unui Ac pentru un Ag specific reprezint rapiditatea apariiei manifestrii reaciei Ag-Ac (precipitare, aglutinare, etc.). Ea depinde de constanta de asociere, de valena Ac, de numrul de epitopi, de temperatur, de pH, de fora ionic a mediului.
INTERACIUNEA ANTIGEN-ANTICORP I. Faza specific: are loc interaciunea dintre Ag i Ac specific corespunztor. Este un fenomen rapid, invizibil, comun pentru toate reaciile Ag-Ac. Decurge la temperatura de 37 C, n prezena unui electrolit (sol. fiziologic). II. Faza nespecific, vizibil a uniunii Ag-Ac, se manifest prin precipitare, aglutinare, liz, etc - fenomene determinate de anumite condiii (valena Ac, dimensiunile Ag, etc).
Tipuri de reactii Ag- Ac 1. 2. 3. 4. 5. Reactii de precipitare Reactii de aglutinare Reactii de seroneutralizare Reactia de fixare a complementului Reactii in care componentele sunt marcate - izotopic-RIA - enzimatic- ELISA - fluorescent- FIA - chemiluminiscent- CLA
REACTIILE DE PRECIPITARE
Imunoprecipitarea se manifesta doar atunci cand Ag solubil este amestecat cu Ac corespunzator. Ea poate fi observata sau in mediu lichid, sau solid, fiind sau calitativa, sau cantitativa. Acestea sunt reactii specifice dar putin sensibile, ce necesita cantitati importante de anticorpi. Precipitarea complexelor moleculare rezultate din uniunea Ag-Ac este determinata de formarea unei retele tridimensionale de Ag reunite prin Ac. Condiiile de formare a reelei de precipitare: - Ac sa fie cel putin bivalent (Ac completi) - Ag sa fie multivalent (haptenele nu pot fi precipitate) Precipitarea maxima corespunde cu zona de echivalen, unde Ac si Ag sunt in raport optimal de concentraie, ce permite precipitarea tuturor moleculelor de Ac cu Ag corespunzator.n exces de Ag sau de Ac precipitatul nu se formeaz.
n aceste reacii Ag i Ac difuzeaz unul spre altul prin geloz i n zona de concentraie optim a acestor doi reactivi se produce precipitarea sub form de linii alb-cenuii. Dac exist mai multe sisteme Ag-Ac, se vor forma linii de precipitare distincte. Poate fi utilizat n analiza calitativ a unui amestec de Ag ntr-o soluie.
- Electroforeza proteica in gel - Imunelectroforeza = imunodifuzie dubla in camp electric - Electroimunodifuzia = difuzie simpla mediata de camp electric
Reactii de aglutinare
In reactia de aglutinare atg sunt de natura corpusculara Reactia de aglutinare consta in reactia atc cu atg de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex, cristale de colesterol) Reactia este mai sensibila decat cea de precipitare Atc de tip IgM sunt mai aglutinanti decat cei de tip IgG.
Reactii de aglutinare
Aglutinare activ sau direct, n care particula figurat (Ag corpuscular) este el nsui purttor de determinante antigenice specifice (hematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi, bacterii) -se utilizeaza in diagnosticul bacteriologic pt identificarea enterobacteriilor (E. coli, Salmonella si Shigella) Aglutinare pasiv sau indirect, n care particula servete doar de suport pentru un determinant antigenic solubil fixat artificial pe suprafaa sa. Frecvent sunt utilizate ca suport hematii formolate, particule de latex sau microcristale de colesterol. - se utilizeaza in determinarea factorului reumatoid, CRP, grupului streptococic
Reactii de aglutinare
Reactiile de aglutinare se pot efectua : - pe lama - in tuburi
Reactia de fixare a complementului Reactie al carei rezultat nu poate fi vizualizat fara un sistem indicator. Sistemul indicator este format din hematii de berbec si atc anti hematii de oaie. Se utilizeaza in diag sifilisului reactia Bordet Wasserman.
Reactia de seroneutralizare
- In aceasta reactie atg are o anumita proprietate biologica (toxica sau enzimatica) care poate fi blocata prin cuplarea cu anticorpii specifici. Diagnosticul microbiologic direct : identificarea Clostridium perfringens metoda placilor seroneutralizante; testarea toxinogenezei tulpinilor de C. diphtheriae toxinotipia in suspiciunea unei infectii cu Clostridium botulinum Diagnosticul serologic Testul ASLO determinarea atc anti streptolizina O Reacia de imobilizare Unii anticorpi anti-bacterieni pot provoca imobilizarea bacteriilor mobile (vibrioni, spirochete)
Reactia ASLO
-Se realizeaza in tuburi in care se dilueaza serul de testat. -Titrul de anticorpi antistreptolizina O este dat de ultimul tub in care lipseste hemoliza -Pt Romania se accepta ca titru normal 200-250 unitati ASLO
Reactia de seroneutralizare
1. Vaccinarea in scopul obtinerii unei protectii prin seroneutralizare ( ex. Vaccinul DTP) 2. Evaluarea eficacitatii vaccinurilor - IDR Dick testarea susceptibilitatii fata de scarlatina - IDR Schick testarea susceptibilitatii fata de difterie - Atg se inoculeaza intradermic, in treimea medie a antebratului, iar daca in serul pacientului exista atc anti toxina acestia vor neutraliza atg inoculat si la locul injectarii nu va aparea reactie. 3. Terapia sau profilaxia specifica (imunoterapia pasiva) consta in administrarea de: - imunoglobuline specifice omologe obtinute de la persoane imunizate - imunoglobuline specifice heterologe (ser de cal)
Reactia de imunofluorescenta
Reactie pozitiva
Reactie negativa
Reacia Imuno-Enzimatic (RIE, ELISA -Enzyme Linked Immunosorbent Assays). - RIE direct (metoda sandwich). Utilizat doar n sero-identificarea Ag. n godeurile din placa de polistiren n care sunt fixai Ac cunoscui se toarn soluia de Ag necunoscut. Se incubeaz 1h. Dup o splare minuioas a godeurilor se adaug Ac marcai cu enzima, care se fixeaz pe epitopii liberi ai Ag polivalent. Dup incubare de 30 min-1h se spal iari godeurile. Prezena complexului Ac-Ag-Ac-marcat se depisteaz cu ajutorul substratului cromogen (substan iniial incolor, dar care se coloreaz sub aciunea enzimei, ex. apa oxigenata si orthofenilendiamina).
ELISA