Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA TEHNIC ,,GHEORGHE ASACHI IAI FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA MATERIALELOR

CERCETRI PRIVIND COROZIUNEA ALIAJELOR METALICE NOBILE I NENOBILE FOLOSITE N IMPLANTOLOGIA MEDICAL. VALORIFICAREA PEDAGOGIC A TEMEI
PROFESOR NDRUMTOR: CANDIDAT: I. PAVEL
ANUL 2010

ARGUMENT

Studii privitoare la comportamentul aliajelor nobile i nenobile utilizate n implantologia medical, n medii corozive. Program pentru un Curriculum n Decizie Local (CDL)

CAPITOLUL I INTRODUCERE N IMPLANTOLOGIE

Arta i tiina cerut s insere i s menin materiale biocompatibile i dispozitive mecanice ce restabilesc funciile adecvate, confortul i estetica pacientului (AAID, 1998)*.

*AAID - American Academy of Implant Dentistry

Istoric

Primele implante dentare au fost aplicate de civilizaia popoarelor Maya din America Central, n urm cu 5000-6000 de ani .e.n. Etruscii realizau n urm cu 2500 ani fixaii dentare n aur, incrustaii n osul maxilar. La egipteni s-au gsit la mumii n maxilare dini de animale i dini sculptai n filde, papirusul din Ebers" amintete de incluziuni metalice n maxilare. Abulcassis de Zaera, chirurg arab renumit, ar fi realizat implante endoosoase i replantri dentare n anul 1013 la Cordoba. Dovezi clare exist la Peabody Museum din cadrul Universitii Harvard, unde se gsete un craniu din epoca precolumbian, descoperit n Honduras, cu o piatr neagr inclus n iocul unui incisiv lateral mandibular. Anul n care a fost realizat un astfel de implant este aproximativ 1500. Prima gref aplicat dateaz din 1802.

SISTEME IMPLANTARE UTILIZATE N IMPLANTOLOGIE Clinicianul poate alege pentru rezolvarea anumitor cazuri din

peste 90 de forme ale prii fixatoare a implanturilor.


Clasificri ale sistemelor implantare: 1. Dup numrul de componente: Implante monolit; Implante compuse (poriune fixatoare, col implantar, bont protetic); 2. Dup modalitatea de concepie: Implante individualizate; Implante standardizate; 3. Dup form: Implante ac; Implante lam; Implante cilindru; Implante urub; Implante cilindru cu urub; Implante disc; Implante plas;

4. Dup material: Implante metalice (aur, platin, stelite, tantal, titan); Implante nemetalice (coral, filde, ceramic, porelan aluminos, oxid de zirconiu); 5. Dup starea de suprafa: Implante cu suprafa neted (metalic sau ceramic); Implante cu suprafaa tratat (acid, acoperit cu hidroxi-apatit, plasm); 6. Dup dispunerea spaial: Implante bidimensionale (lam, disc, ac); Implante tridimensionale (cilindru, urub, cilindru cu urub); 7. Dup regiunea anatomic implantat i relaia cu esuturile cavitii orale: Implante intraorale (submucoase, subperiostale, endoosoase, mixte); Implante extraorale (fixarea protezelor maxilo-faciale); 8. Dup sistemul de retenie n os: Retenie prin filet; Retenie prin spirale; Retenie prin expandare; Fr retenie n os (doar sprijin); Implantele pot fi aplicate endoosos (implante transfixiante, lam,

Sisteme implantare
Implantul ac: este realizat din tantal (Sciallorne, Wirtz) sau aliaje Cr-Co (Strauman), avnd o grosime de minim 2 mm. Sciallom a introdus implantul ac sub forma unei tije cu un capt lit i ascuit (limb de viper), iar cellalt capt prezentnd urechiue . Implantul cilindric: imit forma rdcinii naturale a dintelui Materialele utilizate pentru implantul cilindru sunt titanul pur, aliajele din titan acoperite cu hidroxiapatit, fosfat tricalcic, plasm

Implantul Branemark
Dr.

Branemark a descoperit afinitatea deosebit dintre os i oxizii de titan.

Titaniu pur comercial, care conine: Ti 99,75%; Fe 0,05%; O 0,10%; N 0,03%; C0,01%; alte substane 0,06%.

BIOMATERIALE UTILIZATE N IMPLANTOLOGIA ORAL

BIOMATERIALUL material fr via utilizat n domenii medicale cu scopul de a produce o interaciune cu sistemul biologic nconjurtor . Primul aliaj metalic utilizat pentru confectionarea implanturilor din corpul uman a fost otelul cu vanadiu Sherman aplicat pentru obtinerea de placi si suruburi pentru fracturi osoase. Majoritatea metalelor, precum Fe, Cr, Co, Ni, Ti, Ta, No si W, utilizate pentru:implanturi, sunt tolerate de corpul uman doar in cantitati mici. Unele elemente metalice, in forma lor naturala sunt esentiale pentru functiile celulare sau pentru sinteza vitaminei B12, dar toate acestea nu pot fi tolerate de corp in concentratii mari. Biocompatibilitatea implantului metalic devine in acest context, o proprietate deosebit de importanta, datorita coroziunii nedorite a acestuia, cu consecinte deosebit de grave asupra corpului uman.

ALEGEREA BIOMATERIALELOR PENTRU IMPLANTUL ORAL


Din punct de vedere al reactivitii materialelor cu osul i esutul gingival, Osborn le-a clasificat n: biotolerate; bioinerte; bioreactive.

Materialele pot fi clasificate dup reaciile pe care le induc in:


Materiale cu rspuns toxic, manifestat printr-o reacie violent cu formarea unui abces steril : fier; cadmiu; nichel; crom; Materiale care genereaz capsula fibroas, obinut n urma forrnrii unui esut fibros dens :

zinc; argint; aluminiu; oel inox; aliaje de crom-cobalt;

Materiale ce induc o reacie vital, cnd stratul de esut fibros este foarte subire pn la un strat proteoglicanic lipit strns de suprafaa implantului pe care ader esutul osos sau gingival nconjurtor.

titanul; ceramicele; tantalul;

ALIAJE NOBILE UTILIZATE N IMPLANTOLOGIA DENTAR


Aliajele nobile conin o serie de componente de baz: aur, platin, paladium, etc. Lor li se adaug alte elemente (staniu, fier, iridium,galiu, crom) care asigur formarea stratului de oxizi necesar legrii ceramicii. Aliajele nobile au un pre de cost foarte ridicat. De aceea prin anii 1974 1975 au fost lansate primele aliaje fr coninut de aur pe baz de paladium argint, ulterior pe baz de paladium cupru i paladiu cobalt

- Rezistena la coroziune
aliajele nobile cu coninut ridicat de aur-platin sunt cele mai rezistente la factorii agresivi din mediul bucal, dar sunt mai puin dure dect restul aliajelor; aliajele nenobile pe baz de Ni-Cr-Co-Mo au o duritate foarte mare, sunt ieftine i rezistente la coroziune; aliajele care conin beriliu sunt mai puin indicate din cauza toxictii ridicate a acestui element.

Titanul

Titanul este un material foarte activ care se oxideaz instantaneu formnd un strat de dioxid de titan (TiO2). Pentru a urmri rezistena la coroziune a titanului i altor biomateriale s-au realizat diferite teste. Acest test se realizeaz n saliv artificial sau plasm unde se urmrete comportamentui biomateriaiului la coroziune. Suprafeele titanului analizate la microscopul electronic dup testul de coroziune accelerat, nu prezint urme de atac. Titanul n special este greu de turnat datorit temperaturilor sale de topire. Raspunsul tesutului osos la titan lipsa proceselor de coroziune

Avantajele biologice ale titanului


Calitatile biologice ale titanului dau si calitatile implanturilor si ale instrumentarului: - amagnetismul - imunitatea biologica in contact cu tesuturile si mediile biologice ( implantul fiind extraintra tisular ) - nu corodeaza in electoliti - are o mare afinitate pentru oxigen formand oxidul de titan stabil si inert electrochimic - actiunea terapeutica a oxidului de titan: - proprietati cicatrizante - proprietati antibacteriene - in contact cu tesutul lezat genereaza un pH 7 ( neutru ) - oxidul de titan atrage proteinele si calciul favorizand vindecarea - nu prezinta fenomene de toxicitate - are o mare rezistenta: - mecanica ( ca a otelului inox ) - termica - electrica

Otelulul inox

a fost testat pe culturi celulare sau tisulare. produsii de coroziune nu afecteaza cresterea celulara, dar pot induce necroza celulara. dupa 6 saptamani incepe coroziunea cu: - fenomene inflamatorii locale - prezenta celulelor gigantice - prezenta necrozei osoase - osteoliza si fibroza in jurul metalului - respingerea metalului

Ceramica de aluminiu

Testul de coroziune accelerat aplicat aluminei, evideniaz un curent de coroziune nul. Rezistena electric ridicat face ca n jurul implantului de alumin placa bacterian s adere foarte greu i deci s favorizeze igiena periimplantar . Proprietile mecanice ale ceramicii depind foarte mult de talia granulelor i de porozitatea acestora, ns cu timpul, prin fenomenul de mbtrnire aceste caracteristici scad pn la 50% din valoarea iniial. Ceramica de aluminiu este deci mai rezistenta ca oelul i mai uoara ca aluminiul

Ceramica de zirconiu

Implantul de zirconiu are urmtoarele caracteristici: -biocompatibilitate foarte bun; -excelente caliti fizice; -culoare alb; -rezisten la ageni chimici; -absena toxicitii; -rezisten la temperaturi ridicate; -rezistent mecanic; -neutralitate electric; -fr reacii de bimetalism cu alte metale

TIPURI DE ALIAJE NOBILE PENTRU TEHNICA METALOCERAMIC

SISTEMUL Au-Pt-Pd AVANTAJE: -turnare excelent; -excelente legturi cu ceramica; -uor de prelucrat i lustruit; -nalt nivel de nobilitate; -rezisten mare la mtuire i coroziune -biocompatibilitate foarte bun; -unele aliaje sunt galbene; C) DEZAVANTAJE: -pre mare de cost; -duritate scazut -greutate specific mare (grele=scumpe) -rezisten sczut la ndoire (nu pot fi folosite pentru puni ntinse).

SISTEMUL Au-Pd Ag

AVANTAJE: -mai puin scump dect sistemul Au-Pt-Pd -rezistena crescut la ndoire -grad nalt de nobilitate C) DEZAVANTAJE: -coninutul crescut de Ag creeaz posibilitatea de schimbare a culorii masei ceramice; -cost ridicat; -coeficient de dilatare termic crescut.

SISTEMUL Au-Pd

AVANTAJE: -turnare excelent; -legturi chimice metalo-ceramice foarte puternice; -rezisten la coroziune i matuire; -duritate sczut; -rezisten crescut la deformare; -densitate sczut . C) DEZAVANTAJE: -nu sunt compatibile termic cu expansiunea maselor ceramice; -cost ridicat.

SISTEMUL Pd-Ag
AVANTAJE: -cost mic; -turnare bun; -bune legturi chimice cu ceramica; -sunt burnisabile ; -duritate mic; -foate bun rezisten la ndoire; -nivel nobil mediu; -rezisten bun la matuire i coroziune; -favorabil pentru puni ntinse. C) DEZAVANTAJE: -discolorri; galben, brun, verde pot aprea la anumite mase ceramice; -la turnare pot aprea probleme; -Pd i Ag absorb gaze

GRUPA Pd-Co

AVANTAJE: -pre de cost mic; -bun rezisten la formare; -densitate mic; -se topete i se toarn; -lustruire bun C) DEZAVANTAJE: -produce un strat de oxid negru; -stratul de oxid poate produce o albstreal a porelanului; -predispoziie la absorbie de gaze; -nu exist o experien pe termen lung.

GRUPA Pd-Cu

AVANTAJE: -bun topire i turnare -cost sczut -densitate mic -rezisten la coroziune i matuire -compatibilitate cu marea majoritate a mrcilor de ceramic C) DEZAVANTAJE: -produce un strat gros de oxid negru -poate produce discolorri (gri) la unele mrci de cermic -nu se toarn n creuzete de grafit (topire electric) -predispoziie la absorbia de gaze -nu sunt recomandabile pentru puni ntinse -nu exist experien pe termen lung -se lustruiesc mai greu -duritate mare

GRUPA Pd-Ag-Au

AVANTAJE: -pre de cost sczut ; -densitate mic; -rezisten mare la deformare; -strat de oxizi uor colorai. C) DEZAVANTAJE: -nu exist o experien pe termen lung; -predispoziie la absorbie de gaze; -nu se toarn n creuzete de grafit

COROZIUNEA
Coroziunea este interaciunea fizicochimic dintre un metal i mediul su nconjurtor, care antreneaz modificri ale proprietilor metalului i este urmat de o degradare funcional a metalului nsui, a mediului su nconjurtor sau a sistemului tehnic format din cei doi factori.

FACTORI INHIBITORI AI COROZIUNII


- puritatea metalului si calitatea ca biomaterial - calitatea mediului biologic - polizarea unei suprafete corodate duce la scaderea coroziunii apoi la cresterea acesteia , daca suprafata nu se lustruieste - pasivitatea de suprafata ( oxidul de titan )

LOCUL PRODUILOR DE COROZIUNE N ORGANISM


Produii de coroziune ai oelului inoxidabil: Oelul inoxidabil are urmatoarea compozitie: a) fier b) nichel c) crom d) cobalt e) molibden

Fierul

- fierul eliberat prin coroziune se afla in organism : - local : - depozite intracelulare - depozite extracelulare - in reacie cu apa formnd oxizi ce genereaz inflamaie i/sau necroza tisular - la distan : - legat de transferina n circulaia sangvin - se depune n esuturile bogate n hemoglobin: - ficat - rinichi - oasele spongioase Eliminarea ionilor de fier se face de regul pe cale renal .

Nichelul

- apare dup coroziune: - ca ion bivalent Ni 2+ - ionii mobili genereaz forme anorganice, insolubile - poate dezvolta neoplasme - se leag puin de esuturile locale - prezint o mare afinitate pentru albumin fiind astfel transportat la distan interferand cu metabolismul. - localizarea Ni sub forma ionic se face n: - ficat - plmni - piele - mucoase - glande sudoripare - Ni poate forma complexe anorganice genernd: - reacii alergice - tumefacii locale dureroase - eczeme - urticarie

Cromul

ionii de crom au afinitate celular mare - cromul ionic se combin cu macroglobulinele gsindu-se mai ales n : - plmni - splin - rinichi - eliminarea se face prin: - rinichi - bil - cromul poate da reacii alergice - are potenial cancerigen Cobaltul - se elibereaz n mediu seric sub form ionic formnd complexe cu - celulele din jur - albumine - se afl local i la distan - interfereaz cu metabolismul cellular

Produii de coroziune ai titanului


- dupa coroziune titanul apare in mediile biologice sub forma de ioni trivalenti Ti 3+ - se leaga rapid cu moleculele organice stabile - se concentreaza la locul de insertie in tesut a metalului - la distanta se afla in splina si plamani - este absent in ficat si rinichi - nu se cunosc forme de alergii generate de Ti - formeaza complexe stabile cu proteinele - in prezenta altor metale induce hipersensibilitate - se recomanda utilizarea Ti in forma pura

Produii de coroziune ai ceramicii de Al


- ceramica de aluminiu este un oxid de aluminiu - se mai numeste si alumina - este un oxid foarte stabil - aproape inert chimic - se leaga strans cu proteinele si mucopolizaharidele inconjuratoare - este mascata astfel de substantele inconjuratoare nefiind perceputa ca un corp strain - se afla local si la distanta in ficat si ganglionii limfatici - nu este alergenic sau cancerigen - in concentratii mari poate inhiba mineralizarea

Efectul alierii cu metale preioase Au, Pt, Ru a aliajelor dentare nepreiose de tip CoCr

Compoziia aliajelor dentare


Aliaj Principalii componeni (%) Wirolloy VeraSoft WironNT NicromalSof Nichel 99,9Ni 63.5 Ni 23Cr 9Fe 3Mo 0.5Mn 1Si 53.6Ni 19.5Mn 14.5Cr 9.5Cu 1.6Al 1.5Si 61.4Ni 22.9Cr 8.8Mo 2.5Fe 3.9Nb 64.6Ni 17.8Cr 9.8Cu 3.5Mn 1.8Si 1.5Al 0.5Ti 0.5Fe

Graficul Niquist

Graficul Niquist pentru cele 4 aliaje meninute 7 zile n saliv artificial Se observ c susceptibilitatea la coroziune localizat scade n ordinea : Vera PDI < Wirolloy < Vitallium < WironNT

Compoziie : cupru - 80 ...82%; aluminiu - 8,5 ... 10 % ; -nicheI-3...4%; mangan - 1,5...2 %; fier -1 %.

CERCETRI DE LABORATOR PRIVIND COROZIUNEA ALIAJELOR DENTARE NENOBILE DE TIP GAUDENT N MEDII ACIDE (pH=1...3)

Proba 1 Proba 2

Viteza de coroziune g/m2 h Viteza de coroziune g/m2 h Timp ( h)

0,750 0,756 168

0,356 0,308 336

0,204 0,151 504

0,150 0,075 672

0,077 0,077 840

0,059 0,072 1008

0,007 0,008 1176

0,8 0,756 0,75 0,7 0,6 0,5 0,4 0,356 0,3 0,2 0,1 0 168 336 504 672 Timp,h 840 1008 0,308 0,204 0,151 0,15 0,075 0,077 0,072 0,059 0,008 0,007 1176 Proba 1 Proba 2

Viteza de coroziune ,g/m2h

CAPITOLULVII VALORIFICAREA PEDAGOGIC A TEMEI


CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

Liceu tehnologic clasa a-IX-a Cultura de specialitate:

CERCETRI PRIVIND COROZIUNEA ALIAJELOR METALICE NOBILE I NENOBILE FOLOSITE N IMPLANTOLOGIA MEDICAL

Domeniul:Mecanic Nivelul:1
Calificarea profesional:Lucrtor n prelucrari la cald

1. NOT INTRODUCTIV
Programa este structurata pe urmatoarele competente: Identifica probleme simple Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple.

Identifica probleme simple

Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple

CORELAREA REZULTATELOR INVATARII SI A CRITERIILOR DE EVALUARE

CUNOSTINTE

Structura materialelor tehnice: Proprietile materialelor tehnice:

DEPRINDERI

Rezultatul nvrii1: Stabilete legtura ntre materialele tehnice, structura i proprietile lor
CRITERII DE EVALUARE

- diferenierea materialelor tehnice n funcie de proprieti i utilizri.

- identificarea materialelor tehnice n funcie de proprieti i ncercrile mecanice.

CORELAREA COMPETENELOR I A CONINUTURILOR


Titlul unitatii de competente Competente
Identifica probleme simple Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple

Situatii de invatare
Activiti practice / aplicative Activiti de grup

Rezolvare de probleme

Continuturi
Cum acioneaz coroziunea asupra materialelor metalice? Verificarea comportrii materialelor metalice n medii corozive. Aplicarea msurilor de protecie ambiental

nvare independ ent

Proiectul Strategie de nvare


Informarea
Planificarea Decizia Implementarea Controlul

Evaluarea

Planificarea proiectului

Obiectivul

Aciunea derivat din obiectiv

Metoda de lucru

Cine

Timp

Tema: Coroziunea aliajelor nobile i nenobile utilizate n implantologia medical


identificarea cilor posibile de rezolvare a problemei
selectarea soluiei de abordat n cadrul proiectului

documentare pe ideea de baz analiza soluiilor posibile i argumentarea variantei optime

identificarea resurselor necesare

analiza soluiei, identificarea domeniilor conexe i a necesarului de materiale implicate


Indeplinirea sarcinilor teoretice -activiti practice; -tehnoredactare analiza proiectului i validarea sa susinerea i argumentarea proiectului

elaborarea proiectului

verificarea i evaluarea proiectului

diseminarea rezultatelor

prezentarea proiectului elevilor clasei, sau elevilor din clase paralele

Asigurarea feedback-ului

evaluarea activitilor derulate recomandri pentru activitile viitoare