Sunteți pe pagina 1din 15

Facilitarea sociala si lenea sociala

Facilitarea sociala Lenea sociala

Procese care apar in grupuri


Facilitarea sociala Lenea sociala Dezindividuarea/deindividuarea
Ele influenteaza comportamentul membrilor grupului

Facilitarea sociala
N. Triplett: 1898 <Factorii dinamogenetici in competitie si in imprimarea ritmului> Cursa solitara vs. cursa in compania altora F. Allport: - ameliorarea performantei in prezenta altora (lumea animala) - a diferentiat prezeneta pasiva a altuia de coactiune R. Zajonc, 1965, 1969 readuce problematica in centrul atentiei si propune o interpretare noua

Experiment 1 prezenta altora


Gandacii se indeparteaza de capatul luminat Sursa de lumina

Tub prin alearga 2 gandaci

In prezenta altora, raspunsul dominant al gandacilor, fuga de lumina, este intarit. Comportamentul este adecvat, preyenta altora (pasiva si/sau activa) faciliteaza comportamentul: gandacii ajung mai repede la capatul intunecos.

Experiment 2 prezenta altora


Gandacii se indeparteaza de capatul luminat Sursa de lumina

Tub prin alearga 2 gandaci

In prezenta altora, raspunsul dominant al gandacilor, fuga de lumina, este intarit. Raspunsul dominant nu este adecvat: prezenta altor gandaci ingreuneaza raspunsul.

Interpretare
Prezenta celorlalti favorizeaza raspunsul dominant, cel care este adecvat in sarcini simple (tubul simplu). In sarcini complexe (tubul in cruce), prezenta altora este defavorabila comportamentului adecvat. Prezenta celorlalti creste probablitatea raspunsului dominant, adecvat sau neadecvat

Interpretarea se bazeaza pe teoria impulsului tendinta de a da un raspuns creste proportional cu puterea obisnuintei de a-l emite si cu nivelul impulsului In sarcinile simple- raspunsul dominant este corect- facilitare In sarcinile complexe, creative - raspunsul dominant este incorect- evolutie defavorabila

Frica de evaluare
Cottrell, 1972 Simpla prezenta a altora nu creste activarea fiziologica Prezenta altora inseamna posibilitatea de a fi evaluat

Experiment
Au comparat performantele unor indivizi: 1. in prezenta publicului potential evaluator 2. Cu un public prezent, dar legat la ochi. Rezultate: Performante mai bune: - in sarcini simple pentru cond.1 - In sarcini complexe pt. cond. 2 Anxietatea creste mai mult in situatia de evaluare t.f.eprin anticiparea unor rezultate negative. In sit. simple, anticiparea unor rezultate negative, duce la activare deci la ridicarea perf.

Lenea sociala
Max Ringelmann, 1913 Obs.+experiment Explicatii> Lipsa de coordonare in grup Pierderea motivatiei in grup

1974, M.Ingham- Yale University


Reluarea exp. Ringelmann Subiectii complici sunt instruiti sa mimeze efortul Subiectul naiv este plasat primul (excluderea lipsei de coordonare in grup) Rezultate: - subiectul naiv trage mai putin motivatia lui scade - Coordonarea eforturilor pune probleme, dar cruciala este scaderea motivatiei

Scaderea motivatiei in grup lene sociala


Bibb Latan:
A variat numarul de membri ai grupului: 2, 4, 6 Sarcina: subiectul naiv sa strige cat pot de tare Sub. Complici> mimeaza strigatul Rezultate: Exista o relatie intre numarul membrilor grupului si efortul individual: - a 3. persoana scade implicarea - a 20 persoana produce modificari nesemnificative Generalizare: marimea grupului afecteaza performanta intre 3 si 8 membri.

Interpretare
Lenea sociala este explicata prin dificultatea identificabilitatii Grupul ofera anonimat, membrul profita pt. a chiuli Tendinta de a identifica performanta a descurajat lenea sociala

Efectul de fraier
In situatia de comparatie sociala, sub isi ajusteaza eforturile pana la nivelul la care crede ca il vor reduce ceilalti

Contracararea lenei sociale


Cunoasterea standardului de performanta: - A afla ce performante pot obtine - A s eautovalida, obtinand reyultate mai bune ca altii