HISTAMINA ANTIHISTAMINICELE

Histamina - imidazoletilamina - este o amina biogena care se gaseste in: tesuturile animale, in unele plante, bacterii, ca si in multe veninuri si secretii iritante. La om, o cantitate mare este continuta in plamaini, piele si mucoasa gastrointestinala. Histamina endogena rezulta prin decarboxilarea histidinei, reactie catalizata de o enzima specifica histidindecarboxilaza.

Majoritatea histaminei este formata in mastocite si in leucocitele bazofile, unde se gaseste depozitata in formatiuni granulare (impreuna cu heparina si ATP). Cantitati mai mici se formeaza in alte celule epiderm, mucoasa gastrica, in anumiti neuroni si in tesuturile care se dezvolta repede; Aceasta histamina are un turnover rapid si este secretata pe masura formarii. Histamina ingerata sau cea provenita de la bacteriile intestinale este repede epurata in organism.

Eliberarea din granule se face pe 2 ci: 1. Imunologica - pe suprafaa mastocitelor se leag Ig E sau Ig G, avnd drept efect eliberarea de histamina cu consum de energie i Ca2. Refacerea depozitelor se face dup cteva zile sau sptmni. 2. Prin mecanism de feed-back negativ, prin receptorii H2 ce se gsesc pe mastocitele din piele i bazofilele din snge.

n cursul administrrii orale, histamina este practic n ntregime inactivata de flora intestinala, cu formare de N-acetilhistamina.
Mecanisme de aciune Mecanismul de aciune este reprezentat de acionarea specifica pe receptorii situai pe membranele celulare. Receptorii histaminici sunt de 3 tipuri; - H1 - localizat la nivelul musculaturii netede endoteliale, n creier (pe membrana postsinaptic). Sunt cuplai cu o proteina G legata de fosfolipaza C acioneaz prin creterea ITP i DAG. Un agonist parial selectiv este Fluorofenil histamina. - H2 - se gsesc n mucoasa gastrica, miocard, mastocite (mecanism de feed-back), creier (postsinaptic). Acest receptor este cuplat pozitiv cu adenilat cilaza (creste AMPc). Ca agonist parial selectiv: Dimaprid. - H3 - se gsesc n creier (presinaptic), plex mienteric. Sunt cuplai cu proteinele Gi scad concentraia de AMPc.

Efectele histaminei 1. Pe aparatul cardiovascular: - hipotensiune explicata printr-o vasodilataie directa mediata H1 (cel mai important) i H2 la nivelul arteriolelor i sfincterelor precapilare - tahicardie reflexa i tahicardie prin aciune directa mediata H2 pe miocard. - cefalee pulsatila, senzaie de cldur, nroirea tegumentelor, prin efecte vasodilatatoare prin secreie de EDRF. - creste permeabilitatea vasculara edem. 2. Pe aparatul digestiv: - stimuleaz puternic secreia gastrica de HCl, pepsina i factor intrinsec (H1). - contracie a musculaturii gastrointestinale - la doze mari se produce diaree (H1). - stimuleaz secreia intestinala i cea a colonului.

3. Pe aparatul respirator: bronhoconstricie - efect slab la omul sntos i efect marcat la astmatici.
4. La nivelul terminaiilor nervoase: introdus intradermic provoac durere, prurit i dezvolt rapid o reacie vascular caracteristic, asemntoare papulei urticariene, numita tripla reacie: la nivelul injectrii apare o pat roie circular care este rapid nlocuit de o papul, nconjurat de o areol roie, neregulat.

5. Pe musculatura neted a aparatului genitourinar efectele sunt nesemnificative, dar unele femei gravide cu reacii anafilactice au avortat.
6. La doze mari este stimulata secreia MSR.

Reacii adverse: - hipotensiune cu caracter ortostatic - cefalee - cldur, nroirea pielii.

Histamina nu se administreaza ca medicament ! n terapeutic se folosesc antihistaminicele.

Antihistaminicele H1 (Antagonitii H1 selectivi

Antihistaminicele se absorb rapid i n proporie mare din intestin, i se distribuie larg n organism. Sunt metbolizate intensiv n ficat, majoritatea avnd efect relativ scurt: 4-6 ore. Medizina acioneaz 24 de ore, fiind antihistaminic cu aciune lunga. Antihistaminicele au 2 categorii de aciuni: 1. Aciune care apare prin blocarea H1 - aciune antagonist complet reversibil. Au efect slab pe H3, iar efectul pe H2 este aproape neglijabil. Antihistaminicele H1 au efect antialergic.

2. Aciuni care apar prin alte mecanisme - pentru ca are structura asemntoare cu substanele care acioneaz pe receptorii colinergici, serotoninergici, 1 adrenergici. Au urmtoarele efecte: - sedare de intensitate variabila n funcie de produs (la copii pot sa apar fenomene de excitaie). - antiemetic - daca sunt administrate n profilaxia rului de micare - efect anticolinergic - prin blocarea receptorilor muscarinici. Aceste medicamente pot avea efecte favorabile i n unele rinite nonalergiceprin efecte parasimpatolitice. - efect antiparkinsonian - prin efect anticolinergic. - antagoniti pe 1 adrenergici - Fenotiazine - produc hipotensiune arteriala ortostatica. - pot bloca receptorii serotoninergici fr manifestri clinice importante. - aciune anestezica de tip local: Difenilhidramina i Prometazina blocheaz receptorii din canalele de Na.

1. Antihistaminice din generaia I: a. Dimenhidrina - are efect sedativ puternic; se folosete pentru profilaxia rului de micare.
b. Pirilamina - are efect sedativ moderat, ajutnd la instalarea somnului (nu induce somnul).

c. Ciclizina i Meclizina - antihistaminice H1 cu efect sedativ slab, cu durata lunga de aciune, folosita i pentru profilaxia rului de micare. d. Clorfeniramina - este un sedativ slab, fiind un antialergic puternic; mai este folosit n asociaii medicamentoase n tratamentul rcelii.

e. Prometazina - este fenotiazina cu efect sedativ destul de puternic. Efectul antihistaminic se instaleaz lent i este durabil circa 12 ore. Are efect antiemetic eficace. Are oarecare aciune anticolinergic i antiserotoninergic; este anestezic local i analgetic. Se administreaz oral sub forma de clorhidrat, maleat sau teoclat de Prometazina, n doze de 25 mg seara la culcare. n urgente se dau 50 mg i.m. sau n perfuzie i.v. Este folosit i ca medicaie preanestezic sau ca sedativ i pentru combaterea insomniei, 25-50 mg seara. f. Ciproheptadina - are cea mai marcat aciune antiserotoninergic.

2. Antihistaminice din generaia II: a. Astenizolul (Hismanal) - are structura piperidinic i efect de lunga durata; se administreaz o data /zi i nu are efecte sedative sau anticolinergice. b. Terfenadina - are structura piperidinic i efect de lung durat ce se instaleaz rapid. c. Loratadina (Claritine) - are structura piperidinica i efect de lunga durata. d. Cetirizina este un compus cu structura piperazinic i are aceleai caracteristici ca cele de mai sus.

indicaii: 1. Reacii alergice - sunt de prim alegere pentru profilaxia i tratamentul reaciilor alergice slabe i moderate: n rinite alergice; n astm bronic nu se administreaz antihistaminice H1 pentru c au efect foarte slab. n reaciile alergice au efecte: sedativ, efecte de tip atropinic (retenie de urin), hipotensiune ortostatic, aritmii. 2. Dermatite atopice - are efect sedativ i antipruriginos. Nu se poate stabili care antihistaminic H1 este mai bun; de aceea se testeaz. n terapiile de lung durat, efectul poate s scad. 3. Ru de micare - pentru profilaxie, n special Dimenhidrina i Prometazina (cele de generaia I de obicei). Sunt indicate n afeciuni vestibulare (sindrom Meniere), grea matinal la gravide (nu toate antihistaminicele se pot da la gravide: piperazinele sunt contraindicate).