Gimnosperme

Click to edit Master subtitle

style

Mazilu Alexandru

Prof: Nicula Daniela

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Caractere Generale

§

Gimnospermele împreună cu angiospermele formează grupul

plantelor cu sămânţa numite spermatofite. Apariţia seminţei

este urmarea adaptării la viaţa terestra: pe lângă protecţia

embrionului, sămânţa asigura şi hrănirea lui.

§

Gimnospermele sunt plante cu seminţe neînchise in fruct.

Numeroase specii fosile au existat in mezozoic.

§

Reproducerea este numai sexuala. Fecundaţia este simplă,

rezultând sămânţa cu mai multe cotiledoane.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Gimnospermele sunt plante lemnoase, arbori sau

arbusti, care au semintele neînchise în fruct.

Gimnospermele sunt raspândite în zonele reci ale globului,

formând paduri, si în regiunile înalte de deal şi de munte.

Dintre gimnosperme, cele mai frecvente sunt coniferele,

numite astfel pentru ca florile lor sunt în forma de con.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Tulpina este dreapta si înalta cu o coroana avand aspectul

unui con. Tulpina produce o substanta numita rasină.

Rășina naturală este o substanță de consistență vâscoasă,

lipicioasă, secretată de conifere. Solidificarea rășinii se produce

prin evaporare și un proces de polimerizare și oxidare. Rășina

produsă de conifere este lipicioasă cu un miros intensiv. Rășinile

naturale sunt insolubile în apă, dar sunt ușor solubile

în

ulei,

alcool și parțial în

benzină.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau

in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand

la intervale de 3-6 sau chiar 15 ani in cazul brazilor, de

aceea coniferele raman verzi in permanenta (cu exceptia

laricei sau zadei, care toamna in fiecare an isi schimba

frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).

Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal

întotdeauna câte trei.

Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit

vizibile și rșsfrânte

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

START

Florile barbatesti

Sunt expuse la extremitatea unor ramuri situate mai

jos de vârful arborelui si grupate în inflorescente de tipul

amentilor. Fiecare floare, de forma unui con mic,

prezintă solzi spiralaţi cu câte doi saci polinici pe fata

lor inferioara. În interiorul sacilor polinici se formează la

început un tesut diploid reprezentat de celulele mamă ale

grăunciorilor de polen.

Fiecare celula mama va forma prin meioza câte

patru graunciori de polen (microspori) haploizi. Fiecare

grauncior de polen, la maturitate, este constituit dintr-o

celula generativa, o celula vegetativa (celula tub) de

dimensiuni mai mari si doua celule protaliene. Între cele

doua învelisuri ale graunciorului se delimiteaza doi saci

aeriferi.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Florile femeiesti

Florile femeiesti (fig. 44) sunt grupate în conuri mai

mari, dispuse pe ramurile dinspre vârful arborelui. Fiecare

floare consta din câte doi solzi (unul inferior, steril

- bracteea si altul superior, fertil - carpela), inserati în

spirala pe axul conului. Solzii fertili poarta pe fata interna

câte doua ovule, fiecare cu un învelis (integument)

întrerupt la partea superioara de o deschidere, sub care se

afla camera polinica. Interiorul ovulului consta dintr-un

tesut trofic, nucela, în care se vor forma dintr-o celula, prin

meioza, patru macrospori haploizi (n). Trei dintre acestia

se vor resorbi, iar unul va genera prin diviziuni

mitotice endospermul primar (n), în care se vor

individualiza douaarhegoane, purtatoare a câte

unei oosfere, gametul femel.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

STAR

De la început subliniem faptul că subîncrengătura

gimnospermelor, plante ce se înmulţesc prin seminţe

neacoperite de fruct, este un relict al evoluţiei plantelor,

ele fiind depăşite prin puterea de adaptare la diferite

medii de către speciile din familiile de foioase.

Astfel, dacă se taie o pădure de conifere, locul va fi

ocupat de către specii cu o mai ridicată putere de

răspândire, cum ar fi mesteacănul, arţarul, fagul, salcia

căprească etc.

Reprezentanţii din ţara noastră sunt: pinul (Pinus

silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata),

arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul

(Pinus mugo), bradul (Abies alba).

Gimnospermele se împart în urmatoarele grupe:

Cicadale

Ginkgoale

Conifere

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

START

Cicadale

•

Cele mai primitive plante cu flori, cu tulpini simple

neramificate, asemanatoare cu palmierii;

•

Frunzele sunt mari, penat divizate, grupate in buchet

terminal;

• In flora actuala sunt raspandite in regiunile tropicale si

subtropicale, cu putine specii.

Reprezentant: Czcas revoluta.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

STAR

Ginkgoale

• Raspandite in Sud-Estul Asiei, intalnite numai in parcuri;

• Plante lemnoase, dioice, inalte pana la 30 m, cu frunye

latite bilobate;

• Florile sunt unisexuale: cele barbatesti sub forma de

ciorchine, iar cele femeiesti prezinta doua ovule nude;

• Samanta are un strat carnos pe dinafara si dur in

interior;

Reprezentant: o singura specie: arborele-pagodelor

Ginkgo biloba

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

STAR

Conifere

•

Raspandite pe toata suprafata globului, dar cu precadere in

zonelemuntoase ale zonei temperate;

•

Florile sunt grupate in conuri barbatesti (o floare) si conuri

femeiesti, alcatuite din mai multe flori (inflorescente);

•

Floarea barbateasca este formata dintr-un ax longitudinal

pe care sunt asezate in spirala numerosi solzi, care poarta

pe fata inferioara doi saci cupolen;

•

Floarea femeiasca este alcatuita dintr-un solz extern pe

care sta prins un solz intern care poarta la baza doua ovule;

•

Polenul adus de vant germineaza pe ovule, formand tubul

polinic prin care gametul barbatesc ajunge la osfera, dand

nastere la zigot;

• Zigotul se divide si da embrionul, iar ovulul devine samanta

neinvelita.

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

STAR

Bibliografie

Ø Manual BIOLOGIE clasa a IX-a, Editura liceALL2000

Ø http

://www.referat.ro/referate/Gimnospermele_963fc.html

Ø http://www.listolade.it/tipi_di_pianta.htm

Ø http://www.carpati.org/articol/coniferele/883/

Ø http://www.bacara-gardens.ro/conifere.html

Mazilu Alexandru

Mazilu Alexandru

2/27/13

Ø http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83%C8%99in%C4%83_natu

Ø http://www.scritube.com/biologie/INMULTIREA-PLANTELOR1566