Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de St. ale Naturii si St.

Agricole Specializarea : Geografia Turismului

POTENTIALUL TURISTIC

AL MUNTILOR APUSENI

STRUCTURA PROIECTULUI :

I.

RESURSE TURISTICE NATURALE


1. RELIEFUL 2. HIDROGRAFIE 3. CLIMA 4. BIODIVERSITATEA

II.

RESURSE TURISTICE ANTROPICE

III. FORME DE TURISM PRACTICATE IN MUNTII APUSENI

IV. INFRASTRUCTURA TURISTICA


CONCLUZII

I.

RESURSE TURISTICE NATURALE


Muntii Apuseni sunt localizati in partea central vestica a Romaniei, fiind invecinati la est cu podisul Transilvaniei, la sud cu Muresul, la nord cu podisul Somesan si Dealurile de Vest, iar la vest cu Campia si Dealurile de Vest .

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntii_Apuseni

Muntii Apuseni sunt munti tineri de incretire, formati in orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compusi in general dintr-un mozaic de roci : sisturi cristaline, roci vulcanice dar predominante sunt calcarele, de aceea se explica numarul foarte mare de pesteri existente in zona.

1. RELIEFUL Se inscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism. Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu, remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale Obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, din punct de vedere al reliefului sunt: a) chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca , de la Coiba Mica, de pe valea Ordancusa, valea Ariesului Mare , Albacului, sau de la Zugai si Valea Stearpa; Valea Ariesului

Valea Garda Seaca

Valea Garda Seaca

b) pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca sau din apropierea ei, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera Ursilor etc; Pestera Ursilor

Pestera lui Ionele

Pestera Scarisoara

c) izbucuri pe valea Garda Seaca

d) cascade si praguri pitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciorog) Cascada Varciorog

e) ponoare, doline, lapezuri in depresiunea inchisa, ocoale,in imprejurimile catunelor Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.

Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni geologice aflate in alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand atentia in mod deosebit "claile vulcanice ce domina formele in general montane ale ramurii estice (Muntii auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele (Goala si Flocoasa), Valcioiu si Gemenele.
In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun in peisaj (stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosul din muntii Trascau.

2. HIDROGRAFIA Se constituie ca resursa naturala de importanta turistica ridicata, impunandu-se prin elementele estetice pe care le introduce in peisaj, prin aspectele stiintifice complexe ce le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de agrement nautic. Astfel, atat Ariesul cat si afluentii sai, prezinta vai pitoresti marcate

cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase, intrerupte de bazine sau lunci. In lungul acestor vaieste o importanta retea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul in versantii muntilor, in toate directiile, ele alcatuind de altfel si principala retea de trasee turistice.
Raul Aries

Pentru balneoturism in sezonul estival functioneaza ca bazine, complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Ocna-Dejului, Baita-Gherla etc . In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amenajate la inceputul secolului pentru asigurarea apei necesare exploatarilor minere. Este vorba de cele 9 lacuri realizate in perimetrul comunei Rosia Montana cu o suprafata de 6,4 ha, dintre care cel mai mare este Lacul Mare -2, 5 ha. Lacul Mihoiesti amenajat la confluenta Ariesului Mare cu Ariesul Mic este alt lac de acumulare antropic, ce prinde contur in peisajul pitoresc al Vaii Ariesului .

3. CLIMA Un alt element de atractie turistica l reprezinta particularitatile climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul intregului an. Zona Muntilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala. Se mai resimt de asemenea influentele circulatiei nordice si nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica.

In acest cadru, cea mai mare parte a zonei Muntilor Apuseni, are temperaturi medii anuale de 6 grade C, ele descrescand spre marile naltimi.

Particularitatile climatului creaza ambianta pentru activitatea de turism, dar constituie in acelasi timp siun important factor natural de cura.

4. BIODIVERSITATEA
Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege,spre a putea fi transmise in cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar in conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul. Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, intalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau, strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din albia Ariesului de la Salciua; "Fagul mparatului"de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m. In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile insectivore.

Acvila de munte

Corb

De asemenea, in zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti .

1.

REZERVATII GEOLOGICE : - Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat in urma adancirii retelei hidrografice. - Dealul cu melci (1 ha) se afla in vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif senovian.

2. REZERVATII BOTANICE :
- Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv .

- Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se gasesc cele mai inalte tinoave din tara . Situata la peste 1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare. - Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

3. REZERVATII MIXTE : - Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, intre Buru si Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.

Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: - ape minerale si termominerale; - lacuri si namoluri terapeutice;

- plante medicinale;
- factori climatici (aeroterapie si cura de teren); - cure de aeroionizare

II. RESURSE TURISTICE ANTROPICE In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a Muntilor Apuseni . Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai reprezentative sunt:

- Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste Meleaguri, cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc. - Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat unele de notorietate mondiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale sau orase medievale; - Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national, satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.

Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizez urmatoarele: - Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele de lemn specifice Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare. Multiplele detalii deconstructie, de cele mai multe ori sculptate in lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original;

-Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat inca in mod frecvent, in special in zona Ocolis-Salciua si in Lupsa, sau in toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor .

- Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

- Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate, specifice Tarii Motilor fiind vorba in special de: obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele, cusaturi, etc.

Tulnice Ciubere

Sumane

Pieptar Tesaturi

Cusaturi

III. FORME DE TURISM PRACTICATE IN MUNTII APUSENI

Elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in arealele turisticea le Muntilor Apuseni sunt urmatoarele : a) Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de Obiective turistice si culturale de mare interes, la Campeni, Albac, Galda de Sus, Lupsa, Arieseni. Se contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna, speoturism, turism cultural si turism rural. b) Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna, speoturism, drumetie montana. c) Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura, valorificati partial in statiunea Geoagiu-Bai, forme de turism dominante fiind turismul de odihna si tratament, turismul de week-end, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, speoturism .

d) Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural, turismul de week-end,turismul stiintific, speoturismul . e) Arealul Padis - Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul; Sunt conditii pentru turism stiintific, drumetie montana, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv, dar si pentru odihna, cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice pentru a asigura un sejur mai indelungat. f) Arealul Valea Iada - Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear, odihna, sporturi deiarna, speoturism, drumetie montana, fiind favorizat de prezenta statiunii climatice Stana de Vale, precum si a numeroase atractii turistice naturale, partii de schii ne amenajate etc. g) Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru locuitorii municipiilor Cluj-Napoca si Turda.

h) Arealul turistic Vascau - Izbucul Calugari se impune prin speoturism, turism de cunoastere,stiintific, turism pentru tineret;

IV. INFRASTRUCTURA TURISTICA

Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic. Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba,Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj . Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos: 1. Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri . 2. Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori. 3. Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri . 4. Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati. 5. Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in Camere cu 2-10 paturi si priciuri .

In anul 2002 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea: Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere scolare. In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand caturistii straini sa fie in numar de doar 51. Desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%),explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum GeoagiuBai, Moneasa, Stana de Vale;

In cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76,5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux. In cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere(16, 0%), dupa hoteluri, structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz, predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%). Motelurile,desi reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de locuri de ostea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%). In privinta cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele, (insa, unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor);

CONCLUZII

Prin frumusetea, unicitatea si resursele pe care le contin, Muntii Apuseni reprezinta Comoara Transilvaniei. Elementele cadrului natural, imbinate atat de bine cu activitatile traditionale ale localnicilor,fac din Muntii Apuseni un rezervor turistic ce trebuie valorificat.

Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor, si in special acabanelor.

VA

MULTUMESC !!!